Page 96 - 1957-06

Pag. 4
aaSEBSSSCSTSOS^ttSEMBS
L0 É
Prima centrală atomo-electrică sovietică
a împlinit 3 ani
- Declaraţiile directorului centratei Grigorianţ —
MOSCOVA (Agerpres). S-au
împlinit 3 ani de cînd a fost pu­
să în funcţiune centrala atomo-
electrică sovietică. Cu acest pri­
lej Grigorianţ, directorul cen­
tralei, a declarat unui corespon­
dent al Agenţiei TASS :
Utilajele tehnologice ale cen­ lectrice implică uriaşe posibili­ turează deja”.
tralei au trecut un examen de tăţi potenţiale care vor fi folo­
3 ani şi au întrecut cele mai op­ site cu şi mai multă eficacitate
timiste prevederi. Este vorba la noile centrale atomice care
de elementele de uraniu gene­
ratoare de căldură, generatoare-
rele de abur, pompele de circu­
laţie, numeroasele aparate, au­
tomatica şi telemecánica. In de­
curs de 3 ani nu s-a defectat
nici un element de uraniu ge­
nerator de căldură unde se des­
făşoară procesul de fisiune a
nucleului atomic al uraniului
235. Nu s-a semnalat nici un
caz de funcţionare necorespun-
zătoare a dispozitivelor de pro­
tecţie biologică. în afară de a-
ceasta, au fost mărite în compa­
raţie eu proiectul âtît durata de
serviciu a acestor elemente, cît
si adîpcimea de ardere a uraniu­
lui 235.
Protesîul R. P. D. Coreene împotriva
planurilor S. U. A. de a introduce
arme atomice în Coreea de Sud
KA1SUNG 27 (Agerpres). A- reei de Sud şi de Nord şi în a- cu privire la anularea tratatelor ine­ să împace refuzul ferm al Washing­
genţia telegrafică coreeană
transmite: La 26 iunie a avut
loc la Panmunjon şedinţa Comi­
siei militare de armistiţiu în ca­
drul căreia delegatul principal
al părţii coreeano-chineze, ge­
neral maior Ten Guk Nok, a
prezentat un protest hotărît în
legătură cu intenţia părţii ame­
ricane de a aduce in Coreea de
Sud noi tipuri de armament.
Această nouă acţiune a părţii
americane, care violează acor­
dul de armistiţiu, a spus Ten
Guk Nok, este în contradicţie cu
dorinţele popoarelor iubitoare
de pace din întreaga lume, de
a se reduce înarmările şi de a se
interzice arma atomică şi cu hi­
drogen; ea va intensifica încor­
darea în Coreea şi Extremul
Orient.
Cea mai urgentă şi primor­
dială sarcină care stă în pre­
zent în faţa Coreei, a spus în
continuare Ten Guk Nok, este
de a crea cît mai repede con­
diţii de către coreenii înşişi. In
acest scop trebuie să fie eva­
cuate de pe teritoriul Coreei
toate trupele străine, să fie
transformat armistiţiul îr.tr-o
pace tralinică, să se reducă la
maximunn forţele armate ale Co-
P ropagan da burgheză din S.U .A .
pălă vră g eşte necontenit despre „bi­
nefacerile" m odului de via ţă am e­
rican. D acă o asculţi Iţi spui că a-
colo ,este un adevărat paradis. Dar
la capitalişti este totdeauna rai pen­
tru cev b o g a ţi şi ia d pen tru cei să ­
raci. A ceste „binefaceri” ies perfect
de bine la iveală bunăoară atunci
cînd iei cunoştin ţă de perceperea
im pozitelor in S.U .A .
P e um erii oam enilor m uncii din
A m erica, siăpin ii aciuaii ai ţării —
m agn aţii financiari şi industriali —
au aruncat o povară a im pozitelor
fără preceden t în decursul întregii
istorii a ţării.
D in 1951 şi pînă în 1956, un m un­
citor din industria p re lu c ră to a re , ricani — aproape o cincim e din to­
spre exem plu, a plătit în m edie pe
an. num ai sub form ă de im pozite d i­
recte, de cinci ori m ai m ulţi dolari
decît în perioada războiului. D espre
cuantum ul im pozitelor indirecte se
poate judeca după creşterea preţuri­
lor ta bunurile de consum şi la
servicii. P otrivii datelor M inisteru­
lui M uncii al S.U .A ., indicele aces­
tor preţuri s-a ridicat spre sfirşitul
anului 1956 cu peste 50 la su tă faţă
de anul 1945 şi de p este două ori
în com paraţie cu anul 1935. Chiar
după datele furnizate de organizaţia
de son daj „Tax Foundation", finan­
ţată de întreprinzători, o fam ilie
m ijlocie cu un ven it anual d e 3.500
dolari a plătit in 1954 pentru dife­
r ite {axe su m a d e 1.055 1d o la ri, a-
dică aproxim ativ o treim e din ve­
nitul ¦total.
Milioane
de pauperi
O situaţie deosebit de grea a fosi
creată pentru fam iliile cu ven itu ri
R edacţia şi adm in istraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 188— 189. T axa p lă tită in num erar co n fo rm aprobării D irecţiunii G enerale P.T.T.R . nr. 236.320 din 5 noiem brie 1949 — Tiparul în treprin derea P o lig ra fic ă „1 Mai'
In total centrala atomo-elec­
trică sovietică consumă în 24
de ore 30 de grame „combusti-
bir-uraniu 235.
Grigoriant a subliniat ca
principiile de construcţie a reac­
torului primei centrale atomo-e-
se află în construcţie în Uniu­
nea Sovietică.
La centrala átomo electrică,
a spus Grigoriant, au învăţat
zeci de specialişti. Aici sînt pre­
gătite cadre şi nu numai pentru
centralele atomo-electrice care
se construiesc în Uniunea So­
vietică. în prezent, aici face
practică un grup de specialişti
chinezi.
Uniunea Sovietică care pentru
prima oară în istorie a pus e-
nergia atomică în slujba păcii
şi progresului îşi împărtăşeşte
realizările altor popoare. Una
din sutele de însemnări din car-
cest fel, să se slăbească încor­
darea în Coreea.
Ten Guk Nok a subliniat că
pentru îndeplinirea acestor sar­
cini ar avea o mare importanţă
convocarea unei conferinţe in­
ternaţionale la care să participe
un număr cît mai mare de ţări
interesate.
Şeful părţii americane, con­
traamiralul Liţenberg, nu a pu­
tut să combată prin nici un fel
de argumente declaraţiile dele­
gatului principal al părţii co­
reeano-chineze. El a declarat
că partea americană nu renunţă
la intenţia sa de a aduce în Co­
reea de sud noi tipuri de arm a­
ment.
Parfidul Com unisf din Indonezia a cîştigaf
un mare num ăr de voturi la a le g e rile
m unicipale din Djakarta
DJAKARTA 27 (Agerpres). —
C HIN A NOUA anunţă: Partidul
Comunist din Indonezia a cîştigat un
' mare număr de voturi la alegerile
municipale care au avut loc la Dja­
karta. Potrivit ultimelor rezultate el
a obţinut cu 50,3 la sută mai multe
voturi decît la alegerile pentru adu­
narea constituantă care au avut ţoc
nngv i'm n z v e n p r T PE TEME INTERNATIONALE
m ici — sub 2.000 dolari pe an ' Şi,
asem enea fam ilii sînt in S.U .A . în
num ăr de peste 8 m ilioane, ele cu-
p r in z în d 27, m ilio a n e d e p e rso a n e
printre care 10 m ilioane d e copii.
D acă la aceste m ilioane de persoane
năpăstuite, aşa cum Ic-a denum ii
însuşi preşedintele Eisenhower, sc
a d a u g ă 4.400.000 de oam en i fără
fam ilie, care trăiesc din m ai puţin
de 1.000 de dolari anual, atunci re­
zu ltă că p esie 31 m ilioane de am e­
talul populaţiei. — cîşlig ă de 2—3
ori m ai puţin decit m inim ul oficial
d e tra i. Ş i, în a fa r ă de. a c e a s ta , ei
plătesc din această sum ă şi im po­
zite.
P lătesc im pozite şi pensionarii.
Iată ce a spu s nu de m ult C la­
rence M anon, fostul decan al uneia
d in fa c u ltă ţile u n iv e rsită ţii ,N o ire- a lte le: „In iim p ce se trim it in
D am e low schools" In 1939, am in­
teşte el, o fem eie-in validă în m uncă
plătea din pensia ei lunară de 160
de dolari stim a de 2 dolari ca im po­
zite pe venit. De alunei, cuantumul
pensiei nu s-a m odificat, dar în pre­
zen t ea plăteşte pentru această pen­
sie un im p o zit de 17,15 dolari. D a ­
că se ţine seam ă, continuă M anon,
că în com paraţie cu anul 1939 pu­
terea de cum părare a dolarului a
scăzu t la jum ătate, atunci 133 de
dolari', care m ai răinîn p en sio n a rei
după plata im pozitului, valoarează
num ai 66 de dolari din anul 1939.
-M Ü M Ü L SOCIALISMULUI '
iiWJ-f.-r; TW.iAiir V Î- '
S. U.A. deportează 500.000 chinezi
din Tai van
DELP1I 26 (Agerpres);, — acestui săptămînal, este vorba rea re c ip r o c ă d in tr e cele d o u ă lu i c h e m în d d e n e n u m ă ra te
tea de impresii aparţine lui TASS anunţă : După cum anun­
Jawaharlal Nehru, primul minis­ ţă din Tokio săptămînalui
tru al Indiei, care a scris : „Sînt „Bliţ“, comandantul militar a-
bucuros că am vizitat această merican din Extremul Orient a
ordonat mobilizarea tuturor na­
centrală. Aceasta mi-a oferit velor de transport şi a celorlal­
posibilitatea de a arunca o pri­
vire spre viitorul care se con­ te nave din Japonia, Indochina,
Coreea şi Filipine pentru o ope.-
raţiune specială în regiunea
Taivanului. Potrivit relatărilor prezent ei se află în lagăre de
au terminat cu rezultate negative
pentru Japonia
Cuvîntarea Nosaka a chemat poporul japonez
lui Sandzo Nosaka, să lupte pentru independenţa Japo­
prim -secretar aî C, C. niei şi în primul riad pentru anula­
al P. C. din Japonia rea tratativelor inegale în drepturi.
P E K IN 27 (Agerpres) — C H IN A Un articol din zia ru l
NOUA anunţă: La 25 iunie Ia Tokio „Tim es O f India“
a avut loc o adunare consacrată celei
de a V-a aniversări de Ia reeditarea D E L H I 27 (Agerpres). — Comen-
organului Partidului Comunist Japo­ tîncl rezultatele vizitei primului mi­
nez — ziarul „Akahataţ”. nistru al Japoniei Kisi în S.U.A.,
ziarul „Times Of India” scrie: Este
La adunare a luat cuvîntu! Sandzo semnificativ că misiunea lui Kisi pe
Nosaka, prim-secretar al C.C. al P.C. care Dulles a calificat-o destul de
pompos „istorică" a dat rezultate ne­
însemnate şi negative. Washingtonul
din Japonia. Reierindu-se la vizita va trebui să-şi reproşeze numai sie
lui Kisi în S.U.A., Nosaka a spus
însuşi dacă eşecul lui Kisi va provo­
că in comunicatul japono-american ca un nou val de sentimente antiame-
sînt ignorate complect cererile insis­
tente ale poporului japonez, îndeosebi ricane în rindul acelora care nu pot
gale in drepturi şi înapoierea insulei tonului de a satisface revendicările
Okinawa Japoniei. Mai mult decît a- Japoniei cu „egalitatea suverană” pe
tît, a subliniat Nosaka, guvernele ja­ care s-ar baza, chipurile, relaţiile din­ bit, printre altele la conferinţa
ponez şi american încearcă să aducă tre cele două ţări.
„pactului de securitate” japono-ame- Un com entariu
riran o scrie de modificări pentru a al ziarului „N hindan“
transforma Japonia într-o verigă a
sistemului imperialist al strategiei nu­ H A N O I 27 (Agerpres). — Agenţia
cleare. vietnameză de informaţii transm ite:
Ziarul „Nhnidan” scrie într-un comen-
Cu toate că primul ministru Kisi tariu că din comunicatul comun dat
a declarat că vizita sa in S.U.A. a publicităţii după tratativele dintre
urm ărit stabilirea unor noi relaţii in­ Kisi şi Eisenhower oricine îşi poate
tre cele două ţări, a spus în conti­ da seama că Japonia este o ţară de­
nuare Nosaka, în realitate Japonia
continuă să se afle într-o situaţie de pendentă de Statele Unite. In faţa
dependenţă faţă de S.U.A. opoziţiei poporului japonez, subliniază
ziarul, guvernul Japoniei a considerat
necesar să ridice problema revizuirii
relaţiilor japono-americane. Cu toate
acestea motivele care au determinat
guvernul japonez să ducă aceste tra­
tative cu americanii nu satisfac nă­
în 1955. Pînă acum situaţia elor pa­ zuinţele poporului japonez. Kisi a
tru partide mari indoneziene este du­
pă cum urm ează: Partidul Masumi urmărit să-şi întărească poziţia sa
— 153.208 v o tu ri; Partidul Comu­ politică. Referindu-se la nemulţumiri­
nist din Indonezia 134 826 voturi;
Partidul Naţional Indonezian 123.217 le din Japonia faţă de rezultatele con­
voturi şi Partidul Nahdatul Ulama
120.453 voturi. vorbirilor de la Washington, ziarul
scrie că acestea oglindesc creşterea
luptei antiainericane şi a luptei împo­
triva politicii guvernului japonez de
subordonare faţă de imperalismul a-
merican.
Prin urm are, situ aţia m aterială a a- scopuri se cheltuiesc sum ele enorm e
ccslui om s-a în rău tăţit în perioada stoarse de la populaţie sub form ă
re sp e ctivă de aproape 2,5 ori. de im pozite, şi cine irage folos din
L a s fir ş itu l a n u lu i 1956, M in is te ­ aceasta. Se ştie că in anii de după
război, cercurile conducătoare din
rul A griculturii al S.U .A , a raportat S.U .A . alocă fonduri m ai ales pen­
C ongresului că 25 m ilioane de am e­
ricani nu prim esc m inim ul de hrană. tru scopuri m ilitare. O m are parte
Se înţelege că flăm lnzirea se răs- din banii slrln şi de la contribuabili
fringe cel m ai greu asupra copiilor. curg in buzunarele m onopolişiilor
Nu de m ult, ziarul am erican W a ­ care execută com enzile guvernului
sh in gton P o st an d T im es H erald" a pentru furnituri de arm am eiii şi e-
publicat un reportaj asupra vieţii chipam ent m ilitar. In actualul exer­
ciţiu bugetar num ai cheltuielile m i­
populaţiei din cartierul de su d-vesi litare directe totalizează aproape 43
al W ashingtonului. „D inii înnegri­ m iliarde de dolari, adică 66 la sută
din loialul bugetului. E ste eviden i
ţi, f e ţe i s to v ite , p în ie c e u m fla le ” ’— că păturile largi ale populaţiei din
A m erica nu vor avea nim ic d e ciş-
a ş a a r a tă n u m e ro ş i c o p ii d in ¦a c e s t ligat din creşterea alocaţiilor m ili­
cartier, după m ărturia ziarului. A- tare in afară de reducerea nivelului
celaşi ziar a înserai scrisoarea unei lor de trai.
locuitoare din W ashington care,
printre alţii, aju tă din m ijloacele Cu totul altfel se prezin tă lu­
proprii pe copiii care flăm înzesc. In crurile cu ven iturile m onopolurilor
această scrisoare se spune printre şi ale stăpinilor acestora. Ei se îm ­
bogăţesc to i m ai m ult, datorită
cursei înarm ărilor şi pregătirilor de
străin ătate „surplusurile” de produ­ război. In 1955, chiar in com paraţie
se, pare şi m ai neverosim il şi mai cu anul de război 1945, profilurile
im oral faptul că in capitala ţării corporaţiilor (după scăderea im pozi­
copii m ici sin t n evoiţi să iasă in telo r) au sporit de p este dou ă ori,
(im pui nopţii in stradă şi să scor­
m onească prin lăzile de gu n oi in iar in com paraţie cu anul 1935 —
căutare de hrană”. Ş i aceasta in A-
de p esle 9 ori. A ceste com paraţii
m erica „prosperă” / sînt făcute după dalele oficiale ca­
re, de regulă, nu indică în tregu l cu­
Care este
cauza ? antum al profilurilor m onopolurilor,
R ăspunsul la această întrebare va deoarece' ca pitaliştii folosesc orice
fi lim pede, dacă ne interesăm in ce
Ansamblul de cîntece şi dansuri populare
C. F.R. Giuleşti a dat primul spectacol
în capitala 7 urciei
A N K A R A 26 (A g e rp re s). — cia, a n sa m b lu l de ă n te c e şi au a s is ta t p e ste 700 d e p er­
C o resp o n d en ţă te le fo n ic ă : D u ­ d a n su ri p o p u la re C.F.R. G iu­ soane.
pă cum s-a m ai anunţat du­
p ă turneul în treprin s în Gre-
de îndeplinirea hotărîrii S.U.A.
de. a strămuta forţat 500.000 de
chinezi din Taivan în diferite
insule din Oceanul Pacific.
„Bliţ“ scrie în continuare că
în timpul reprimării bestiale a
manifestărilor populare din Tai-
pe, în Taivan au fost arestaţi
mii de soldaţi şi de civili. In
concentrare. In unul din lagăre­
le de concentrare americane din
apropiere de Taipe sînt deţinuţi
20.000 de chinezi. Se crede că
ei vor fi deportaţi îri insulele
oare se află sub controlul ame­
rican în Oceanul Pacific.
Ştiri privind deportările din
Taivan, scrie „Bliţ“, sosesc de
asemenea din Manilla, unde e-
ehipaju! unui vas de pescuit ja­
ponez a declarat că a întîlmit Ia
răsărit de Taivan o navă de
transport americană însoţită de
o puternică- escortă, pe bordul
căreia se află un mare număr
de chinezi. Cîţiva deţinuţi chi­
nezi au strigat pescarilor japo­
nezi _că ei sînt deportaţi din Tiai­
van de către americani. Pescă­
rii şi-au dat seamă că nava de
transport americană să îndreap­
tă spre insulele Marshall.
Eisenhower se pronunţă pentru continuarea
experienţelor cu arm e nucleare
WASHINGTON 27. '(Ager­ biiiiatea să continuăm activi fa sa progreseze cu paşi mici, pro­
pres). După cum s-a anunţat,
preşedintele Eisenhower a vor­
sa de presă, de problema dezar
mării.
Expunînd poziţia S.U.A. în ce
priveşte încetarea experienţelor
cu arma atomică şi cu hidro­
gen, preşedintele a declarat,
contrar celor spuse la ultima
conferinţă de presă, că S.U.A.
au făcut deja propuneri care
prevăd încetarea experienţelor
pe un anumit termen câ^ parte
integrantă a aşa-numitului prim
pas în acţiunea de dezarmare.
Acest pas, a spus în continua­
re preşedintele, include ele ase­
menea un acord cu privire la
incelarea producţiei de materia­
le atomice în scopuri militare,
o anumită reducere iniţială a
armamentului clasic şi desigur,
un sistem de inspecţie şi de
control. După cum a spus pre­
şedintele problema încetării ex­
perienţelor tare şi un alt aspect.
El este legat de faptul că în
prezent o serie de oameni de
ştiinţă din S.U.A. ar produce
aşa-numita bombă „curat?.“ (a-
dică cu o radioactivitate scăzu­
tă). Aceşti oameni de ştiinţă,
a spus în continuare Eisenho­
wer,, îmi spun: „Daţi-ne posi-
fel de subterfugii „legale” pentru a
se su strage de la plata im pozitelor.
U nul din aceste subterfugii este
d re p tu l c o m p a n iilo r de a sc ă d e a 'din
profiturile lor sum e considerabile
pentru am ortizarea conslrucfiilor şi
utilajelor. „B usiness C ondition s” or­
ganul B ăncii F ederale de R ezerve
din C hicago a calculat că în 1950
profiturile corporaţiilor din S.U .A .
(după plata im pozitelor) îm preună
cu cotele de am ortizare, au lolalizal
30 m iliarde dolari, adică au fo st cu
8 m ilia r d e m a i m a r i d e c it c ifr e le o-
ficiale, iar in 1954 — 31,5 m iliarde,
a d ic ă cil 14 m ilia rd e m a i m u lt d e ­
cit arătau datele publicate. Ş i iot
aşa in fiecare an.
G uvernul S.U .A . duce cu încăpăţi-
nare o politică fiscală avantajoasă
m arilor concerne. D in ianuarie 1954
a fo st suprim at im pozitul pe siipra-
profiiuri. Ca rezu ltat, veniiurile tru s­
turilor au sporit brusc. în că din a-
cel an cu iot „declinul a ctivită ţii de
afaceri", profiturile com paniei „G e­
neral M otors”, de exem plu, au spo­
rit cu peste o treim e fafă de anul
1953, iar profiturile lui „General
E lectric” — cu 28 la sulă.
C apilaliştii au început să reali­
zeze profituri şi m ai m ari după ' a-
doplarea (la m ijlocul anului 1954)
a noii leg i fiscale. W alter G eller,
profesor de econom ie la U n iversita­
tea din M innesotta, a declarai în
această p riv in ţă : „Noua lege pre­
vede m ai m ulte înlesniri speciale
pentru deponenţii de capitaluri şi
m ai m ulte concesii pentru între­
prinzători decît oricare altă lege fis­
cală din istorie”,
leşti a so sit la A nkara.
L a 24 iunie ansam blul a
fo st p rim it de K em al G oktan,
prefectul regiunii A nkara, ca­
re a declarat cu acest prilej că
v iz ita a n sa m b lu lu i ro m în în
Turcia va aju ta la cunoaşte­
popoare. M arţi 25 iunie, m em ­
brii ansam blului au depus
flori la M ausoleul lui K em al
A tâ turc.
In seara zilei de 25 iunie a
a vu t toc în sa la operei d e sta t
un spectacol de g a lă la care
Ce se petrece în
Un articol publicat de revista americană „Nation“
NEW YORK 27 (Agerpres)
— Revista „Nation“ a publicat
un articol despre situaţia din
Cuba semnat de cunoscutul scri­
itor american Carlton Bits, spe­
cialist în problemele Americii
Latine. Bils scrie: „Actele tero­
riste, aruncarea de bombe în
case şi cafenele, asasinatele co­
mise de militari şi poliţie, in­
cendierea plantaţiilor de trestie
de zahăr, deraierea trenurilor,
închisorile pline cu deţinuţi tor­
turaţi, lagărele, de concentrare
—• iată care este situaţia din
Cuba“.
Batista aruncă împotriva oar-
tizanilor unităti militare selec­
ţionate, instruite de instructori
americani şi înzestrate cu arma-
tea noastră timp de 4-5 ani şî
vom obţine o bombă absolut
curată“.
Potrivit spuselor lui Eisenho­
wer, aceşti oameni de ştiinţă
afirmă că experienţele cu arma
termonucleară ar fi necesare
pentru folosirea pe viilor a ma­
terialelor fisionabile în scopuri
paşnice (?!). Eisenhower a pre­
tins că S.U.A. îşi asumă oare­
cum riscul de a se trezi într-o
situaţie dezavantajoasă tratînd
problema (încetării experienţe­
lor. Totuşi, a declarat el, ţinînd
seama de factorul psihologic şi
anume de teama generală în
legătură cu continuarea experi­
enţelor, sîntem de părere că
trebuie să mergem înainte în
tratativele cu privire la_ această
problemă şi nu avem nici o in-
. tenţie de a da înapoi de la po­
ziţiile noastre.
După cum rezultă din între­
bările care au fost puse în con­
tinuare preşedintelui, corespon­
denţii au rămas nesatisfăcuţi de
„argumentele“ în legătură_ cu
necesitatea continuării experien­
ţelor pentru obţinerea ăşa-nu-
miţelor bombe „curate“. Eisen­
hower a fost întrebat ce înţe­
lege el prin bomba „curată“ şi
ce garanţii există că într-un vii­
tor război nu vor fi folosite şi
bombe „murdare“. Răspunzînd
la această întrebare preşedinte­
le nu a putut de fapt să gă­
sească vreun argument convin­
gător pentru a dovedi se­
curitatea relativă a bombelor
„curate“. El a pretins că aceste
bombe dau posibilitatea de a se
limita regiunea distrugerilor nu­
mai la obiectivul propus.
Preşedintele a pretins în con­
tinuare că dezarmarea trebuie
MAGAZIN
SIMBATA 29 IUNIE i957
SPECTACO LE CINEM ATOGRAFICE
D E V A : Taina nopţii eterne; cinema
„Grădina de vară“ : Ia rtă -m ă : ALBA
1ULIA : Frumoasele n o p ţii; A PO LD U
DE S U S : Prietene de noapte; BARU
M ARE ; Iartă-mă : BRAD : Rîsete în
paradis; HAŢEG Gazul pilotului
M aresz; I L I A : Dreptul de a
SE L E C Ţ I U N I D IN P R O G R A M U L D E R A D I O
PR O G RA M UL 1: 6,15 Melodii popu­
lare rom îneşti; 6,45 A sosit poşta­
şul ; 8,30 M u zică; 9,30 Cutezătorii;
10,00: Muzică uşoară; 10,30 Aluzi­
e i populară romînească; 11,03 /Mu­
zică uşoară; 11,30 Trei cărţi pe săp-
tăm înă; 12,15 Cîntece şl jocuri popu­
lare rom îneşti; 15,05 Program muzi­
cal alcătuit la sugestia elevilor şi
studenţilor; 17,30 Inşiră-te nărgări
te : Pop Reteganul povestind copiilor
basmul „Parsion” ; 18,45 Muzică u-
şoară; 19,10 M ari cîntăreţi sovie­
tici ; 19,45 Răspundem ascultătoriloP';
19,55 Noapte bună, copii: „Ionică
mincinosul" snoavă de Al. M itr u ;
20,15 Scriitori la m icrofon: Eugen
Jebeleanu ; 20,30 Muzică de dans ;
.21,15 Muzică de dans; 22,30 Muzică I): 14,00: 16,00: 18,00: 20,00: 21,00:
de dans.
Nr. 790
La spectacol a a sistat de
asem enea B arba Zaharescu,
am b a sa d o ru l R .P.R . ta A nkara
şi şefi ai m isiunilor diplom a­
tice.
P u blicu l a p rim it cu m u ltă
căldură spectacolul ansam blu­
ori la ram pă pe dan satori şi
cerînd repetarea m ajorităţii
num erelor din program . Au
fo st în d elu n g aplau date cînte-
cele tu rceşti interpretate de
E m it G a v r iş ş i •N ic u S tă n e s c u .
La sfîrşitu l spectacolului,
a n sam blu lu i i s-au oferit fiori.
ment american. Dictatorul cu-
ban, se spune în continuare în
articol, a dat dispoziţie să se
ducă o politică de „distrugere
totală“ în lupta împotriva par­
tizanilor conduşi de Fidelo Cas-
tro. !
După cum subliniază Bils',
cubanezii nu au acceptat nicio­
dată guvernul Batista, instaurat
prin forţa armată. Mişcarea de
rezistentă, scrie el, „a cuprind
în prezent fiecare sat şi fiecare
oraş^ din Cuba; jandarmeria,-
poliţia, siguranţa şi armata nu’
Unt în stare să împiedice arun­
carea podurilor în aer şi tre­
nurilor şi distrugerea bunurilor
aparţinînd partizanilor lui Ba­
tista“. }
babil foarte mici, şi ca el nu
ştie deocamdată precis care va
fi caracterul acestor paşi.
Referindu-se la propunerea
guvernului R.P.D. Coreene cu
privire la convocarea unei con­
ferinţe internaţionale cu parti­
ciparea largă a părţilor intere­
sate pentru a retrage trupele
străine din Coreea şi pentru a
contribui la rezolvarea paşnica
a problemei coreene, Eisenho­
wer. a declarat că el nu-şi poa­
te face în legătură cu această
propunere o părere bazîndu-se
numai pe formulările generale
ale propunerii si că S.U.A. tre­
buie să studieze amănuntele ei
concrete.
In continuare Eisenhower a
fost întrebat dacă promisiunea
retragerii parţiale a trupelor a-
mericane din Japonia constituie
începutul retragerii acestor tru­
pe din celelalte regiuni ale lu­
mii. Preşedintele a spus că în
această problemă guvernul nu
are deocamdată un plan precis
şi că de cîteva luni Ministerul
Apărării se ocupă de problemă
unei anumite reorganizări a u-
rităţilor americane aflate în a*
fara hotarelor ţării, reorganiza­
re prin oare se anunţă intensi­
ficarea puterii de foc a acestor
unităţi, redueîndu-se într-o mi­
că măsură efectivul lor uman.'
In ce priveşte planurile retra­
gerii unităţilor înseşi, a spus
preşedintele, astfel de planuri
nu există.
Răspunzînd la întrebările pri­
vind situaţia internă a ţării,
Eisenhower a recunoscut exis­
tenţa primejdiei inflaţiei şi ă
vorbit cu • îngrijorare despre
creşterea rapidă a preţurilor ca­
re s-a observat în ultima lună.
te naşte; L O N E A ; Sinha M ocaî
O R A Ş T IE : Călin V ulturul; PE­
T R O Ş A N I: Citadela sfărimată j
SEBEŞ : U raganul; SIA4ERIA : Rîpa
dracului; T E IU Ş : Don Juan ; ZLA T-
NA : Moartea unui c iclist; HUNE-:
D O A R A : Cinema „Bluming' Cava-
Ierul fără lege.
PR O G RA M UL I I : 14,03 Prelucrări
de folclor ale compozitorilor noştri;
15.00 Melodii de muzică uşoară; 15,30
M ic concert de muzică populară ro­
mînească ; 16,50 Program de muzică
populară: 17,30 Cîntă corul radio;
19.00 Muzică de dans; 20,03 Goii-
cert-ghicitoare: Serenade; 21,05
Jocuri populare romîneşti; 21,15 Ra-
dlom agazin; 22,00 Muzică de dans;
22,30 La sfîrşit de săptămînă, cîntec,
joc şi voie bun ă; 23,52— 0,50 Muzică
de dans.
BULETINE DE Ş T IR I:
5,00: 6,00: 7,00 11,00: 13,00: 15,00:
17,00: 19,00; 22,00; 23,52; (programul
23.00 (programul II) .
DEVA.