Page 97 - 1957-06
P. 97
p p n r f t a p i nrM t d a t p m o n p riM irr.vA i
In S.M.T.-urile clin regiunea Pe marginea unei şedinţe realizat şi la piesele de schimb’
noastră se experimentează în şi la diferite materiale de repa
momentul de faţă sistemul îm de lucru raţie.
bunătăţit de salarizare Jfi re
gie plus primă. Problema ex Zilele trecute, într-o şedinţă Trebuie remarcat şi faptul că
perimentării noului sistem de de lucru, organizată la Secţia se manifestă o !grijă mai .mare
salarizare, preocupă îndeaproa agricolă ia Sfatului popular re faţă de maşini. Aceasta se da-
pe nu numai conducerile SMT- gional, şi la oare au participat toreşte sistemului îmbunătăţit
conducerile SMT-urilor din re de salarizare, care a permis o
urilor, ci şi pe fiecare mecani giune, is-a analizat felul cum mai bună selecţionare a cadre
zator în parte. decurge experimentarea siste lor,’ Iar primele de producţie şi
mului îmbunătăţit de salariza premiile pe campanie au mărit
B rig ă z ile d e ia P e frila INIŢIAT! VA re, scoţîndu-ise în evidenţă avan cointeresarea tractoriştilor, pen
pionierilor tajele acestui sistem. tru a îngriji, în aşa fel, agrega
în cinstea zilei de 23 August Iui 1959. Datorită muncii orga tele, îneît să funcţioneze fără
şi a Zilei minerului, 26 brigăzi nizate, intr-un abataj frontal ar din Poiana Le-a crescut interesul întrerupere.
de mineri de la exploatarea car
boniferă Petrila extrag acum mat în fier, membrii brigăzii iui In centrul comunei Poiana, ra Sistemul îmbunătăţit ce se Sistemul îmbunătăţit
cărbune, sau sapă galerii, în loan Alarian IX, au păşit re ionul Sebeş există un parc. Piuă află în ours de experimentare în
contul anilor 1958-1962. nu de mult, el era lăsat în pa S.M.T.-urile din regiune, a creat de salarizare asigură
cent pragul anului 1960. Tot ragină. De curînd, însă, din posibilitatea ca muncitorii din
Oînd în fiecare iună însem în contul anului 1960, lucrează iniţiativa comitetului executiv brigăzile de tractoare să poată cîştiguri sporite
nate cantităţi de cărbune peste al sfatului popular, a fost îm fi încadraţi în funcţie de vechi
plan, brigada minerului Fran în prezent şi brigăzile de mi prejmuit cu un gard de zid fă me şi de calificare. Deşi au mecanizatorilor
cise Bartha, de pildă, lucrează cut numai prin munca volun trecut numai două luni de La
în contul ultimelor zile ale anu- neri conduse de Adalhert Kibe- tară a cetăţenilor. începerea experimentării lui, s-a Sistemul îmbunătăţit este mult
di, Cornel Cenuşă şi Grigore putut observa, totuşi, o creştere superior celuilalt şi prin faptul
Kadar. Răspunderea pentru amena simţitoare ia interesului meca că, în special în campanii, se
jarea interioară a parcului şi-au nizatorilor de a-şi ridica califi aoordă prime de producţie. In
In concediu de odihnă şi de tra ta m e n t luat-o pionierii de la şcoala e- Secţia turnătorie din cadrul uzi nei „Victoria" Călan, are un bun re carea profesională, de a execu lunile cînd nu se lucrează în
lementară. Organizaţi pe echi nume in întreaga uzină. Aici, printre alţii, lucrează şi too. Tănase Cara ta 1a timpul optim toate lucră cîmp, îmbunătăţirea asigură me
Tot mai mare este numărul Faţă de trimestrele I şi II ale pe de lucru, ei au lucrat la în m ida, şeţ încărcător la cubilouri. A ceasta, prin încărcarea ritmică a rile agricole şi de ia face eco canizatorilor un salar tarifar
oamenilor muncii care pleacă anului 1956, în anul acesta au frumuseţarea aleelor şi a ron ctibiloului, realizează o jontă de bună calitate, sprijinitul astjel producţia de cca. 600 lei în medie lunar,
in staţiuni balneo-climatericc fost trimişi cu 12 muncitori mai durilor de flori. Cu multă tra dc radiatoare. nomii cît mai mari. O parte faţă de cca. 400 lei în medie,
pentru odihnă şi tratament. De gere de inimă au lucrat pionie pozitivă a sistemului îmbună lunar, cît era înainte. La SMT
la Uzina de reparat utilaj mi mulţi la staţiunile de odihnă. rii şi la amenajarea rondurilor IN CLIŞEU : too. Tănase Cararni cili încărcînd un cubilou. tăţit de salarizare este şi a- Orăştie, cîştigul mediu al trac
nier din Petroşani, de pildă, De la Lupeni şi Vulcan, dc de flori din jurul monumentu ceea că leagă mai mult pe me toriştilor a crescut cu peste 12
numai în trimestrele I şi II au lui eroilor, care se găseşte în Sporesc cantităţile de cereale canizatorii din brigăzi de lo- 1a sută, în urma aplicării sista-
plecat 72 de muncitori. Din asemenea, au fost trimişi la centrul parcului. oul de muncă, asigură o perma inului îmbunătăţit de salariza
rîndul celor plecaţi fac parte staţiuni numeroşi muncitori. contractate nentizare ia lor, precum şi o re. Tractoristul Constantin Lupu-
fruntaşi în producţie şi inova Pentru menţinerea continuă creştere simţitoare a producti leţ, de la S.M.T. Miercurea, a
tori, cum sînt Iuliu Gatinschl Numai pentru tratament din a curăţeniei, pionierii ¦din Po vităţii muncii. realizat în luna mai a. c. un
strungar, Iuliu Regheni, electri Lupeni au plecat în cele două iana au tuat acest parc sub pa
trimestre 231 de muncitori şi tronajul lor. In fiecare zi, ei Productivitatea muncii pe cîştig mai mare cu 486 lei, faţă
cian, Gizela Barbu, de la fi- funcţionari, iar din Vulcan 150. pot fi văzuţi cum lucrează la cap de muncitor de bază, a de cel pe care l-a realizat în
tingârie, Ion Copil, topitor, Ma In" trimestrele următoare, nu* curăţatul aleelor sau la udatul crescut în SMT-urile din regiu luna corespunzătoare a anului
ria Szekely, turnătoare şi alţii. murul oamenilor muncii care rondurilor dc flori. In această nea noastră, de exemplu, în trecut. Tractoristul Ion Fene-
se vor bucura de un concediu acţiune s-au evidenţiat în mod campania de primăvară din a- şeru, de La SMT Alba, a reali
plăcut, va fi cu mult mai mare. deosebit pionierii Victoria Mun- cest an cu 6 La sută, faţă de zat, de asemenea, în luna mai
cea realizată în campania de a. c. un venit de 712 lei, faţă
0. L 0. dlrs Peşfenita şi-a cumpărat camion teanu, Ana Ciolpan şi alţii. Acţiunea de contractare’ S ce- tractat cantitatea de 2.930 tone primăvară din anul trecut. Rea de 550 lei cît a realizat în a-
realelor se bucură în regiunea grîu şi 845 tone porumb. lizări însemnate s-au obţinut în ceeaşi lună a anului trecut.
Gospodăria colectivă „Filimon fost repartizaţi la fondul de Prin munca entuziastă a pio noastră de sprijinul iot mai ma
Sîrbu“ din Peşteniţa raionul bază al G.A.C., reuşindu-se ast nierilor, acest parc constituie re al ţăranilor muncitori, Fruntaşe în această acţiune, toate SMT-urile şi în ceea ce In şedinţa de lucru ţinută La
Haţeg, a vîndut, de la începutul fel să se cumpere un autoca sînt raioanele Hunedoara, cu priveşte economiile. SMT Alba Secţia agricolă s-ia apreciat că,
anului şi pînă în prezent, pe mion. Restul banilor au fost îm acum mîndria comunei. Dar Pînă acum, în întreaga regi 410 tone grîu, Orăştie, cu 436 nu a realizat anul trecut nici în condiţiile specifice regiunii
părţiţi colectiviştilor ca avans une întreprinderea „Recolta", tone grîu şi Sebeş cu 870 tone un fel de economii. De la în noastre, sistemul de salarizare
bază de contract încheiat cu ia zile muncă. De pildă, în tri pentru amenajarea lui complec împreună cu cooperaţia au con grîu. ceperea experimentării sistemu îmbunătăţit, în regie plus pri
O.R.A.C.A., 22 de b'oi, un marc meştrul I, s-au împărţit colecti lui îmbunătăţit de salarizare, mă, care se experimentează în
tă, comitetul executiv al sfatu Alte contractări de cereale aci s-au economisit 453 litri prezent, este cel mai nimerit.
număr de miei, precum şi alte viştilor, ca avans bănesc, cîte 6 motorină şi 350 litri ulei. Eco In aceeaşi şedinţă au fost fă
lei la zi-muncă, iar în trimestrul lui popular va trebui să ia mă nomii destul de însemnate s-au cute şi o serie de propuneri,
produse. II cîte 5,50 lei la zi-muncă. menite să ducă şi la o mai m a
O parte din aceşti bani au suri pentru instalarea cît mai re îmbunătăţirea acestui sis-
curînd a băncilor necesare. (Continuare în pag. 2-a)
Pînă ia data de 21 iunie a.c., titatea dc 27.405 kg. cereale. Din vederea recoltării păioase-or
lucrătorii cooperativei de con această cantitate, numai în sa
Pe marginea m m angajamente sum „Ulpia Traiana” din Sarmi- tul Ostrov s-au contractat 7.635 Pentru asigurarea succesului total, vor treiera în acest an
zegetusa, au încheiat contracte campaniei de strîngerea recoltei, în raionul Haţeg un număr de
cu ţăranii muncitori pentru can kg grîu şi 2.240 kg porumb. în raionul Haţeg au fost repa 49 batoze.
rate pînă acum toate batozele
Experimentarea măsurilor de tone, cel de la Vulcan, 2.789 to ft®®®®®®®®®®#®®®®®®©®®® DIN ŢARĂ Acolo unde ariile vor funcţio
îmbunătăţire a sistemului de ne, minerii din Lonea 2.204 to tractoarele şi motoarele. In a- na pe fineţe, s-au luat măsuri
salarizare Ia întreprinderile de ne, iar cei din Uricani s-au an VEŞTI fară de batozele din raion, şi chiar s-a trecut la cosirea Ier
preparare şi exploatare a zăcă gajat să realizeze planul in xxwaa=mccx*3B«uaaMnananc S.M.T. Orăştie va duce la sate
mintelor de cărbuni din Valea mod ritmic. Primele rezultate încă un număr de 7 batoze ac bii, la instalarea gheretelor, la
Jiului, constituie un deosebii s-au văzut deja în luna trecu Succese deosebite în industria dezbenzin.are a gazelor de son ţionate de tractor, iar alte 30
imbold în obţinerea de noi suc tă, cînd, din cele aproape 26.000 dă, cu o capacitate de prelu batoze vor fi aduse din raioa amenajarea locurilor pentru fu
cese Luna aprilie, prima lună tone, s-au extras 4.655. Cantita nele Sebeş, Alba şi Orăştie. In
de experimentare, a confirmat tea cea mai mare de cărbune mat şi pentru depozitarea car
scoasă peste plan, în luna mai, buranţilor.
cu toată tăria acest lucru, prin a fost dată de minerii de la
Fnpfu! că atît planul de produc ¦\ninoasa, urmaţi de cei din Pe- petrolului şi chimiei crare de 500.000 m. c. pe z i ;
ţie, cît şi cel de creştere a pro triîa şi Lupeni. La Copşa Mică a fost pusă în
ductivităţii muncii a fost cu
Productivitatea muncii consti- Eforturile lucrătorilor din in rioadă a anului trecut. Aceste funcţiune o fabrică de acid sul P R E G Ă T I R I pentru!
mult depăşit în comparaţie cu iuie şi ea un însemnat obiectiv dustriile petroliferă şi chimică realizări întrec cu mult produc furic; la Ploeşti funcţionează R estivalul de laMoscova!
lunile anterioare. în întrecere. Şi Ia acest impor pentru realizarea sarcinilor im ţia industriei chimice din cursul o instalaţie de acizi maftenici
tant indice de plan, iniţiativa a- portante trasate de plenara anului trecut. desuleiaţi şi d istilaţi; la rafi La Biblioteca
Analizîr.d în consfătuiri de parţinc iot celor de la Aninoa C.C. al P.M.R. din decembrie năria nr. 10 Borzeşti o instala de Stat a U.R.S.S.
producţie realizările obţinute în sa, care s-au angajat să depă 1956 sînt încununate de suc Succese însemnate au în ţie de cracare termică ; la Te „V. I. Lenin“ din
cinstea zilei de 1 Mai, şi ho- şească productivitatea planifi ces. După calculele făcute de scris şi petroliştii, care, în pe leajen un complex industrial de Moscova s-a des
tăriji să continue şirul succese cată cu 5 îa sută; muncitorii mi Ministerul Industriei Petrolului rioada ce s-ia scurs de la înce fabricare a uleiurilor superioa chis Expoziţia da
lor, minerii Văii Jiului şi-au neri de la Lorica cu 3 Ia sută: şi Chimiei rezultă că pînă la putul anului, au forat cu 2,4 re ; la Cîmpina o instalaţie de rurilor pe care ie
luat o serie de angajamente în minerii de la Vulcan, Lupeni şi 25 iunie planul la producţia la sută mai mulţi metri decît hidrosulfit de sodiu. In această vor oferi tineretul şi
cinstea zilei de 23 August şi a Hrirani cu 1 la sută, iar cei de globală pe semestrul I 1957 a în semestrul I al anului 1956. cornsomoiiştii mos
Zilei Minerului. la Petrila s-au angajat să rea perioadă a crescut şi numărul coviţi delegaţilor
fost îndeplinit în proporţie dc Anul acesta şi-au început ac celui de-al Vl-lea
„Vom da patriei peste plan lizeze productivitatea planifi 103 la sută, ceea ce reprezintă tivitatea mai multe unităţi ale sortimentelor. A început pro Festival Mondial al
25.993 tone cărbune în perioada cată. Ministerului Industriei Petrolu Tineretului şi Stu
1 Mai —23 August", este anga ducţia de hidrosulfit de sodiu, denţilor. Sînt expu
jamentul luat dc minerii din Un alt indice pe care munci se peste două mii
cadru! exploatărilor Văii Jiului. o creştere de 6,9 la sută faţă lui şi Chimiei. Astfel, în Oltenia a diciLina, penicilina, săpun praf, 1de daruri diferite.
torii, tehnicienii şi inginerii din Printre ele se află
Fruntaşi în ce priveşte anga de realizările primului semes intnat în funcţie o instalaţie de medicamente, reactivi. broderii, tablouri,
jamentele, s-au situat minerii exploatările Văii Jiului l-au cu tru al anului trecut. Peste pla precum şi tot felul
de la exploatarea Aninoasa, ca de produse lucrate
re au hotărît să dea peste plan. prins în angajamentele lor. a nul semestrial s-a produs cu C r e ş t e r e a p ro c sjcfsei d e S ap îe de tineri muncitori.
pînă Ia 23 August, 10.000 tone Multe lucruri inte
cărbune. Minerii din Lupeni s-au fost preţul de cost. La acest in- 34,4 la sută mai multe îngră resante au pregătit
angajai să dea peste plan. în şăminte fosfatice, cu 22,3 la Toate gospodăriile agricole ducţia de lapte creştea îndeosebi şcolarii şi studenţii
aceeaşi perioadă. 8.000 tone de stat de pe cuprinsul ţării au pe baza sporirii efectivului, a- moscoviţi pentru
cărbune, cei din Petrila, 3.000 sută mai multă penicilină, cu depăşit planul de producţie şi nul acesta, cea mai mare par oaspeţii străini.
12,3 la sută mai mult negru de de livrare a laptelui de vacă pre te din depăşirile realizate au
IN FOTO: In
fum, cu 12,3 la sută mai multe văzut pentru semestrul I al a fost obţinute pe baza creşterii sala expoziţiei.
îngrăşăminte azotaase. De ase nului. Pînă la 20 iunie unităţile,
productivităţii vacilor. In timp
Cu sa re ş ip i p menea, întreprinderile indus agricole de stat au livrat pentru ce efectivul vacilor de lapte a
triei chimice au dat, în numai aprovizionarea populaţiei din crescut în întreaga ţară cu 11
5 luni din acest an, bunuri oraşe şi centre muncitoreşti cu la sută faţă de perioada cores
chimice de larg consum în peste 2 milioane 850 mii litri punzătoare a anului trecut, pro
lapte mai mult decît prevedea ducţia medie zilnică de lapte pe
, . .valoare de 320 milioane lei, planul semestrial. Spre deose cap de vacă furajată a sporit cu
bire de anii trecuţi, cînd pro- peste 28 la sută. (Agerpres).
edeprăşind cu 20 milioane lei pro
defectat. De-atunci slă ducţia realizată în aceeaşi pe-
nefolosită şi, ca prin mi
Barca pe valurt sarea ei. Baia de aburi racol, i-au dispărut şi O KXX>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <X>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <X>0 0 0 0 0 0 0 0 <XX> 00 0 0 0 0 0
sau... Corso d*n uscaţi la Hunedoara se ceva piese.
poate !ace numai în o X O fîntina
Petroşani timpul spectacolelor de Sărmana tigaie trebuie
la cinematograful „Ma să mulţumească pentru din r e s u r s e focaleAnul trecut meni-O
O plimbare pe lac cu xim Gorki”, toaie acestea tehnicianu
barca, mai ales cînd a- lui constructor Petre brii gospodăriei a- X
cesia este puţin agitai, Cînd se vor instala lula, cît şi conducerii
şi eşti legănat de valuri, ventilatoare, spectatorii gricoie colective „7 ^ Pe drumurile din hotarul co
este o mare plăcere. La vor fi văduviţi de a- Noiembrie“ din co- V munei Hăpria, existau 7 tuburi
acelaşi lucru, probabil, nuna Pădureni, r a -5 de ciment, care foloseau pentru
ionul Panciu, an Ş scurgerea apelor. In urma ame
s-au gtndit şi tovarăşii cest „dublu” avantaj : T.A.P.L. obţinut de ia ceie^ najării de şanţuri, ole au de
05 colonii de albi-O venit disponibile. La propune
de la Sfatul popular o- vizionarea spectacolului Bărbaţii ne aproape 1200 0 rea deputatului Gheorghe Co
răşenesc Petroşani, a- şi baia de aburi uscaţi. se rujează? kg miere, ceea ce Ş man, aceste tuburi au fost fo
iunci cînd au neglijat Ce păcat 71 a adus gospodă- ^
repararea gropilor de pe losite pentru amenajarea unei
strada principală. Deplasarea Drept să spun, în a- riei un venit de OO
costă fară de artişti, nu am fîntîni publice din centrul co
Numai că o astfel de văzut bărbaţi rujaţi. Şi 17.000 lei. Anul a-O
plimbare în loc să-ţi munei. Comitetul executiv al
facă plăcere, te poate Cu un an în urmă, în iotuşi, zilele trecute, am cesta, colectiviştii
cotonogi. sfatului popular a pus la dispo
una din unităţile TAPL văzut pe unul ieşind de şi-au sporit stupi- L
Baia de aburi ziţia cetăţenilor şi celelalte ma
na cu încă 10 co
teriale ca lemnărie, găleată,
lonii de albine.
lanţ etc. Cetăţenii au sprijinit
din oraşul Hunedoara la cofetăria „Transilva
IN CLIŞEU: Co- X iniţiativa deputatului Gh. Co
(nu ştim precis care) a nia” din Deva rujat, ca
ctivistul apicul- X man prin muncă voluntară. In
u sca»ţi. . . funcţionai o ilgaie bas para focului.
ior Teodor Aloca- S numai două zile, ei au săpat
...este o instalaţie mo culantă electrică. După Explicaţia. Se rujase ,, O fîntîna, i-.au instalat cele 7 tu
nu, controlled una óO buri de ciment, cumpăna etc.
dernă şi binefăcătoare. unii autori s-a ajuns ia de pe linguriţa nespă ¦I:n coloniile de OO Acum, fîntîna din centrul comu
nei Hăpria, amenajată numai
Numai că tovarăşii din concluzia că aceasta lată, cu care a mincat albine ale gospo- O din resurse locale şi prin mun
comitetul de întreprin poate da randament mai îngheţată şi care, proba .... O
iariei. <>
dere a! Combinatului bun la Simeria. De a- bil, înainte fusese folo IN FOTO: Tineri şi tinere din Tirana la o repetiţie în Palatul Cul
turii „Aii Keitnedi“ în vederea concursurilor locale.
siderurgic din Hune ceea i-au făcut transfe sită de o femeie. că voluntară, este dată în fo-
doara au greşit ampla-. rul. P,e drum însă, ş-a y. .f1— 4 --W 00<>000<X><><>00000<X>000<X>0000<XX><><><>00<>0000<><><><><>0<>QO >o< i losinţă. vvv^V " •vvv* VV”