Page 98 - 1957-06

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 791

jRí?vf.>?atK3BMCEBS5aaaeaaasai

Să ne cunoaştem regiunea Esperimenfarea sistemului îmbunătăţit iifîmpinînd „Ziua învăţătorului
salarizare în S. 1. I.
Peştera Cioclovina Cadrele didactice din oraşul Cu această ocazie, cadrele di de învăţători şi profesori iruri1-
(Urmare din pag, l-a) Deva se pregătesc cu însufle­ dactice vor invita în mijlocul taşi, răsplătindu-se astfel mun­
larizare stimulează interesul

Cele mal variate şl mal încîniă- Cioclovina păstrează mărturia vie­ mecanizatorilor pentru a rea­ ţire pentru a întîmpina ziua de lor cadre conducătoare de par­ ca elementelor evidenţiate în re­
30 iunie — „Ziua învăţătoru­ tid şi de stat, conducători de zultatele frumoase ia clasă,
toare înfăţişări pe care ni le oferă ţii omului din cele mai vechi tim­ tem de salarizare. Rău este în- liza orice măsuri care s-ar lua lui“, — pe care o vor sărbători întreprinderi şi instituţii, oa în munca de culturalizare, c a ­
şj. că !aceste propuneri au fost în această privinţă. pentru prima dată. meni ai literaturii şi artei, care dre cu preocupări ştiinţifice, ce
fenomenele naturii, le găsim în lu­ puri. Clima rece, aspră, obligă pe au sprijinit învăţămînttil. aduc un aport deosebit în rea­
făcute numai de către mecani­ Sistemul îmbunătăţit de sala­ In întîmpinarea acestei zile, lizările statului nostru derno-
mea peşterilor. Aici, sub pămînt, om să se apere de irig căutindu-şi au fost întreprinse nume* oase Tema care va fi dezbătută în mocrat-popular.
zatorii din SMT Orăştie. SMT rizare se experimentează pînă acţiuni : o vizită la Combinatul oadrul festivităţii, va vorbi des­
au împietrit de veacuri, bizare for- un adăpost mai călduros în peşteri, siderurgic din .Hunedoara, la Cadrele didactice din oraşul
Alba şi, înfcr-o oarecare măsură, la sfîrşitul anului. In această „Castelul Corvinilor“, o excur­ pre „Realizările obţinute de ca­ Deva se vor întîlni cu colegii
me, coloane răsucite, draperii fine Urmele omului primitiv din epoca sie în parcul declarat „Monu­ drele didactice în instruirea şi lor pensionari, care au lăsat ge­
S.M.T. Miercurea >;vu uitat pe perioadă, avem două campanii ment al maturii“ din Simeriia, educarea patriotică a elevilor, neraţiilor următoare să ducă cu
de stalactite ce par Izvfoaro nesecate pietrii sînt reprezentate la Cioclo­ un concurs de şah, 6 serbări ca parte integrantă a educaţiei cinste, în continuare, munca de
semne că acest sistem este în agricole deosebit de importante şcolare date în Deva şi în sa­ comuniste, în munca de cultu­ educaţie a tinerelor vlăstare.
de picături de apă şi trunchiile sta­ vina prin numeroase unelte din silex, tele din împrejurimi. Aceste ac­ ralizare a poporului şi de trans­
curs de experimentare şi că este — campania de strîngere a re­ ţiuni au fost împletite cu sar­ formare socialistă a agricultu­ Dorim ca această zi să ră-
lagmitelor ce ţîşnesc spre boltă. opal şl os. Nu lipsesc nici urmele cinile permanente ce revin cor­ rii“. mînă — prin tradiţie, o zi de
necesar un studiu temeinic a- coltei şi campania însămînţări- pului didactic în această peri­ adevărată sărbătoare în viata
Prin ungherele săpate de puterea vetrelor de foc şi fosilele animale­ oadă. întregul program al zilei, va dăscălească.
supra medului cum decurge ex­ lor de toamnă. Aceste campa­ fi valoros, educativ şi atractiv;
apei, se ivesc goluri mari, in care lor sălbatice ale acelor timpuri. Pe oraş, s-ia confecţionat un se va viziona un film cu carac­ T. PONTA
perimentarea lui. Din această nii trebuie să constituie un bun panou de onoare, cu realizările ter didactic, va fi făcută o_ vi­
întunericul e adine şi temător. A- Atei, au fost descoperite podoabe şcolilor în domeniul poiitehni- zită la muzeul regional şi la corespondentă
cauză, cele două SMT-uri nu prilej de popularizare şi de stu­ zării învăţămîntului, la care se expoziţia şcolară, se vor orga­
ceste goluri subpămîntene s-au for­ din bronz, şl de chihlimbar, datînd vor expune obiecte şi aspecte niza discuţii şi consultaţii cu Din zilele
au putut veni cu propuneri diere a sistemului îmbunătăţit din activitatea cu elevii, iar în conducătorii de partid şi de
mat prin acţiunea apeler infiltrate de la sfîrşitul epocii bronzului şi ziua de 29 iunie a.c. se va des­ stat, cît şi cu invitaţii din do examenelor
în masivele calcaroase, care, de-a începutul primei perioade a fieru­ concrete, oare să contribuie la**' de salarizare, un bun prilej chide, la Şcoala medie nr. 1, o meniul artei şi culturii.
lungul veacurilor, au săpat galerii lui. Comoara stătuse aici neclintită, expoziţie cu aceeaşi temă. Intre 10 şi 15 iunie a. c. s-au
adinei şi întortochiaie, sculptate în peste 2.000 de ani, ca martoră fără o şi mai mare perfecţionare a de îmbunătăţire a lui, în „Ziua învăţătorului“ va f' o desfăşurat şi în satul Clb, ra­
piatră, în nesfîrşite forme şi po­ grai a unor timpuri de mult apuse. Echipele artistice ale cadre­ zi de sărbătoare pentru cadre­ ionul Albia, examenele de absol­
doabe strălucitoare, multicolore. acestuia. Uşurinţa cu care pri­ aşa fel, îneît, in anul viitor să lor didactice — sub conducerea le didactice, o zi de închegare vire a alasei a IV-ia, la oare s-au
Astăzi, numai liliecii sînt locui­ profesorilor Ioan Munteanu, mai strînsă a unui colectiv de prezentat elevii şcolilor din
Cercetările arheologice au stabi­ torii constanţi ai peşterii de la Cio­ vesc conducerile SMT Alba şi se poată definitiva un sistem Cornel Barbu şi Valentin Oprea muncă cu o misiune înaltă, par­ Glod, Clb şi Chei.
lit că peşterile au servit ca adă­ clovina. Mari consumatori de insec­ — pregătesc coruri, dansuri, re­ te activă din intelectualitatea de
post temeinic omului primitiv, după te, pe înserate, ies din peşteră pen­ Miercurea modul în care de­ de salarizare cît mai real. citări şi diferite cîntece inter­ nădejde a ţării. Examenele au <iat posibilita­
ce acesta a alungat din ele anima­ tru a-şl căuta hrana. Prin produsul pretate la instrumente. te cadrelor d-ldiaotice de a face
lele sălbatice — urşi de peşteră, digestiei lor, s-au adunat în aceas­ curge experimentarea sistemu­ In faţa organizaţiilor de ba­ In această zi, se vor distribui un bun schimb de experienţă
feiene şi altele. tă peşteră enorme cantităţi de îti- lui îmbunătăţit de salarizare, ză, a conducerilor SMT, a co­ premii şi se vor conferi titluri şl au constituit un stimulent
grăşămînt organic, bogat în fosfor se vede şi din faptul că nu mitetelor de întreprindere şi a pentru anii viitori.
Mai tirziu, ele au servit doar ca şl azot (guano), foarte căutat pen­ şi-au înitoomlit planuri concrete organizaţiilor U.T.M., stă, ca o
loc de refugiu oamenilor din calea tru agricultură. La acesta se adau­ de măsuri tehnico organizato­ Cu această ooazie, s-au evi­
războaielor şi năvălirilor. Aceste sarcină principală, populariza­ denţiat la examene elevele Vio­
grote, sint astăzi locuite de o mul­ gă şi fosfaţii proveniţi din osemin­ rica Homorodeau, din Glod, E-
ţime de vieţuitoare mic!, care pre­ rice, în vederea ridicării pro­ rea continuă a sistemului îm­ lisabetia Mumătă, din Gib-sat,
feră un mediu Întunecos şl umed, tele ursului de peşteră, care a popu­ şi pionierul Gheorghe Ilea, din
reprezentante, în special, ale never­ ductivităţii .muncii şi a reduce­ bunătăţit de salarizare, pentru Clb-chei.
lat peştera în timpurile îndepărtate.
rii preţului de cost, cu toate oa el să fie cunoscut în modul

că-,şi dau perfect de bine seama cel mai temeinic de către fieoare

că sistemul îmbunătăţit de sa­ mecanizator în parte.

tebratelor; Iar dintre vertebrate, lo­ Amestecate cu resturile altor anima­ Acţiuni gospodăreşti
în comuna Sarmizegetusa
cuitori constanţi al peşterilor sînt le sălbatice, înglobate în argila a- ®@©®©ffi&©©9©®®S®®@©©3©®©®©©®®©©@©©©©©@©®S0@©®©<L®©®®4

doar liliecii, care trăiesc de obicei dusă de rîul subteran, s-a format \.

suspendaţi da bolţile cele mai înalte. aici un adevărat cimitir. Rezervele Din aiiioimpuneri Iară din Sarmizegetusa '(zugră­ O nouă grădină de vară
vit şi curăţat în interior şi ex­
Regiunea Hunedoara fiind bogată de fosfat provenite din oseminte * S-a împrejmuit cu zid din terior).
piatră localul şcolii elementare
in depozite de calcar, este bogată s-au exploatat intens. de 4 ani, din Sarmizegetusa. Prin contribuţia
Tot aici s-a construit recent o în muncă.,,
şf tn peşteri. Dintre ele, peştera Cio­ Datorită frumuseţilor naturale, bo­ remiză a formaţiei de pompieri

clovina se bucură de o Importanţă găţiilor sale şl importanţei pe care

deosebită. o prezintă din punct de vedere is­

Peştera este situată în apropie­ toric, păstrătoare a relicvelor socie­ voluntari. Membrii formaţiei au ...la Zeicani s-a terminat de V. P. OLEA
rea localităţii Pul, la nord de că­ muncit la transportatul mate­ curînd construcţia a două po­ corespondent
tunul Ponorici. Intrarea în . peşteră tăţii străvechi de pe pămîntul hune- / rialului lemnos şi la construc­ duri peste Valea Zeicanuiui. S-a
este trădată de Izvorul unui pîrîu ţia propriu zisă. procurat în acelaşi timp mate­ Congresul Internaţional
care iese chiar din Interiorul ei. Pe dorean, peştera e mult apreciată şi j rialul necesar construirii celui
o potecă dificilă, pe marginea unui cercetată de oamenii de ştiinţă dar ţ ® La Hobiţa, se află în lucra­ de-al treilea pod. aS modei
coridor plin cu apă curgătoare, vi­ şi de duşmanii peşterilor, „căutăto- j re o magazie şi o lemnărie ce
se execută din piatră, cu o mă­ ...la Sarmizegetusa a fost pie­
rii de comori", unii turişti, care 1i rime de 6/8 m, necesară şcolii truită strada Gării şi, paralel cu

distrug frumuseţile naturale ale peş­

zitatorul va ajunge Ia un lac destul terii şl răvăşesc depozitele de cui- elementare de 4 ani. Tot la Ho- ea, a fost amenajată o potecă, De curînd, la Petroşani a fost deschisă grădina de vară aparţinînd Intre 4 şi 15 iunie s-a ţinut
de uşor de trecut, după care apare turi materiale, îngreunînd astfel i bifa, s-au transportat cca. 10 de asemenea pietruită. Pentru U.R.U.M.P. la Moscova cel de al 8-lea Con­
peştera propriu zisă, cu multe cori­ cercetările specialiştilor. m.c. material lemnos, necesar aceste lucrări au fost necesari gres International al Modei, la
doare şl încăperi. Strecurîndu-te împrejmuirii căminului cultural 63 m. c. de piatră. Pe drumul IN CLIŞEU: Un aspect din inte rlorul grădinii de vară.
prin mulţimea galeriilor, în faţa o- In scopul ocrotirii frumuseţilor şi şi şcolii. Cetăţii au fost transportaţi 60 care au participat reprezentanţi
chiior ţi se desfăşoară o privelişte bogăţiilor sale, peştera de la Cio­ m. c. balast. din R. P. Bulgaria, R. Cehoslo­
îneîntătoare, de basm. Draperii de clovina a fost declarată monument ; ° In satul Păucineşti, s-a con­ vacă, R. D. Germană, R. P. Po­
stalactite şi masive stalagmitice cu al naturii, ca o expresie a grijii pe , struit recent un podeţ din ci­ Din prevederile lonă, R. P. Romînă, R. P. Un­
forme neobişnuite, împodobesc ta­ care astăzi poporul nostru o acordă \ ment. bugetare
vanul şl duşumeaua peşterii. frumuseţilor naturale ale patriei. gară şi Uniunea Sovietică, iar
• La Zeicani, s-a amenajat un ...au fost zugrăvite localurile
L. BRATOIU | local pentru căminul cultural, cu şcolilor de 4 şi 7 ani dip Sarmi­ ca observatori reprezentanţi ai
o sală de 6/10 m. zegetusa şi ale celor de 4 ani R. P. Chineze. Scopul congre­
i din Păucineşti şi Zeicani. La sului a fost găsirea îmbrăcămin-
® Prin autoimpunere, s-au e- tii adecvată diferitelor anotim­
xecutat reparaţii la baia popu- puri ^ ocazii, în aşa fel ca oa­

După a m ia z a in t a b ă r a tin e r e tu lu i Breazova lucrările sînt “înr curs PavărS şi asfaltări de străzi !a Hunedoara menii să şi-o poată procura în
de executare. - - '* - * - * * - ' • — cantităţi suficiente, la un preţ
Tabăra tineretului de la B tu­ tivi. Iată-l pe m ontatorul Jiva C îte acţiu n i voluntare n-au Anul acesta, în oraşul Hune măgeanu şi Piaţa Libertăţii. De de cost cît mai scăzut, precum
bin g-H u n edoara, între orele Vuia. A b ia d a că are 19 ani. B i­ fost organ izate cu b rig a d ie rii? ...pentru aprovizionarea cu doara, s-a început, terminîndu- asemenea, a fost pavată strada Şi găsirea celor mai frumoase,
8— 15 pare adorm ită. Stăpîn ii ne dezvo lta t, el este unul dintre A m enajarea parcurilor verzi din lemne de foc a căminului cultu­ se nu după prea mult timp pa- I. C. Frimu şi este în lucru rezistente şi ieftine materiale,
ral, a grădiniţei de copii şi a varea şi asfaltarea de străzi şi pavarea străzii Vasile Roaită
trotuare. Pînă acum s-ia făcut precum şi celor mai potrivite ac­
bibliotecii de Ia Sarmizegetusa, cesorii^ pentru a da îmbrăcămin-
au fost procurate pînă acum

ei, b r ig a d ie r ii, în a c e s t tim p c ei m a i b u n i ju c ă to r i d in ech i­ ta b ă r ă , r e p a r a r e a d ru m u lu i, a- 80 m. steri lemne de foc. asfaltarea străzii Gheorghe Hăl- şi asfaltarea pieţii de alimente. tii o' linie cît mai modernă.

lucrează la diferitele puncte ale pă. D e altfel, el este şi căpita­ m enajarea stadion u lu i sp o rtiv 000000000000000000000000000000000<x>0c'0<>000<x>0000000000'l<xx>000000000<>00<x>0000< La congres tara noastră a
şan tieru lu i B lum ing. U nii se nul echipei. Un a lt m on tator, etc. M a jo rita tea lucrau cu en­ prezentat 62 modele de confec­

califică, alţii, calificaţi, m u n ­ C on sta n tin P etcu , se aru n că cu tu zia sm . E l, şi în că cîţiva , s tă ­ AM FO ST LA O PERETĂ ţii şi tricotaje din bumbac, lînă
cesc în brigăzi. D ar cum vine în drăzn eală du pă m in g e : e teau d e o p a rte şi p rivea u cum şi mătase pentru femei, bărbaţi,

ora 15 tabăra se um ple de via ­ portaru l echipei. D um itru D rîn- to va ră şii lor lucrează, fără în să copii şi tineret, produse de

ţă. G rupuri, g ru p u ri de b rig a ­ ceanu, to t m ontator, V asile ca exem plul acestora să -i în­ Un zumzet continuu în sală, care chipeşei fiice a regelui (Ileana Ben- Ar fi păcat să nu amintesc despre industria de confecţii şi de coo­
dieri, se în dreaptă sp re club, Tîrnăveanu, Ioan A lexandru, dem n e şi pe ei la a cest lucru. din cînd în cînd era complectat de ko). La venirea lui Bago (Adorian „încercarea“ de balet, despre costu­ peraţia meşteşugărească.

sau spre terenul de fotbal. De vopsitori, fac şi ei p a rte din Miron Iositescu, d e p r o fe ­ aplauzele solicitatoare pentru înce­ Szâbo), prietenul bun al lui Iânoş, mele complete, despre culisele suges­ Juriul congresului a apreciat

m u lte ori, to ţi la o la ltă , s e în ­ e c h ip a ta b e r e i b r ig a d ie r ilo r d e sie...!? ! N o i p u te m s p u n e „ c h iu ­ perea spectacolului, arătau că cel ve­ aflăm că Iluska a murit. Cei doi in­ tive şi despre regia reuşită a tovară­ că modelele romîneşti au îmbi­

trec in m uncile volu n tare or­ la B lu m in g. P în ă acum au la n g iu ”. U m blă d u p ă to a te m e­ niţi erau nerăbdători. terpretează „duetul trandafirului“ şl şei Somogy Eva. nat armonios motivele naţiona­
gan izate pentru am enajarea ta­ su sţin u t m ai m ulte m eciuri de seriile şi nu-i place nici una. :k le cu linia nouă a modei, că ele
E ora 21. Arcuşul dirijorului Zol- apoi pleacă în căutarea fetei moarte.

berei... fo tb a l cu d iferite echipe din A „încercat" să se facă m onta­ tan Aytoy a fost ridicat. In sală, In al IlI-lea act, atmosfera e feeri­ Nu e vorba de un turneu, ci de sînt executate, la un înalt nivel
o r a ş 'şi d in a lte ra io a n e , în. m a ­ tor, nu i-a p lă c u t; sudor, nu dinfr-odată, totul s-a liniştit, parcă că. Pe fundalul scenei, o inimă în­ grupul artistic, format din elevii Şco­ artistic şi tehnic şi că pot fi
La club joritatea cazurilor, ieşind în vin ­ i-a p lă c u t; şofer... nici aici nu cel peste 130 de spectatori au înce­ conjurată de lumină puternică, în fa­ uşor confecţionate în producţia
gători. i-a plăcut. C ît d espre m unca tat să mai respire. Toţi ascultă. Mu­ ţa căreia sînt fetele din palatul de lii elementare maghiare din comuna
— Şah I ti avertiză, m ai voluntară, nu o poate înghiţi, zica începută era uvertura la opere­ basm al Iluskăi. iânoş, aci, îşi va de serie. Mult apreciate au fost
încă 30 de tineri In cîteva cuvinte, aşa cum sp u ­ tă, cam scurtă — ce-i drept — dar găsi fata. Intr-adevăr, cei doi se re- Streisîngeorgiu. In acest sat, părinţii, şi articolele de marochinărie fi­
m u lt în şoaptă, vopsitoru l Ioan vor primi insigna ne brigadierul M arin Păunescu, pentru cei care o vor interpreta, des­ întîlnesc, dar renunţă la palat, ple- nă, încălţăminte şi pălării, ca­
Alexandru, pe tovarăşu l său de „Prieten al cărţii“ „arde g a zu l d eg ea b a ”. tul de grea. cînd spre satul lor drag. Posibil că cunoscuţii şi invitaţii au aplaudat suc­
m uncă şl de joc, C onstantin mai trăiesc şi acum... Dar „macul“ re iau completat armonios mo­
D ăia n . O ric e a ltă o c u p a ţie a r .a v e a Rozialla Sch-midt, lu c re a ză în Reflectorul lumina cortina roşie ca s-a copt şl capsula-i răutăcioasă nu cesul fragedei echipe, care sărbătorea dele de confecţii şi tricotaje
brigadierii din această tabără, macul înflorit. Dirijorul pare mai a- ne permite să vedem ce se întîmplă prezentate.
'Abia în to r ş i "de p e ş a n tie r , cei m ai to ţi însă au îndrăgit citi­ brigada de fete. B rigadierii gitat... Uvertura e pe terminate... Şi- mai departe. astfel închiderea anului şcolar 1956—
doi tineri vopsitori, ca m ulţi tul. P în ă acum , 70 din ei au şi s p u n : „ E ste fru n taşă în sport, atunci, încet, încet, „macul“ îşi des­ Participanţii la congres au
alţii, au ven it la bibliotecă un­ prim it insigna de „P rieten al d a r ş i la chiul". P în ă acum , pe chide petalele şi în mijlocul scenei, 1957. In acea zi de sîmbătă, 22 iu- hotărît ca cel de al 9-lea Con­
de sîn t in stalate m esele de şah. cărţii". Iar într-una din aceste această lună, are 15 zile nem o­ apare mama vitregă (Elisabeta Nis- gres Internaţional al Modei să
Ş i iatâ-i acum concentraţi, fă- zile, încă 30 d in cei în scrişi la tiv a te d e la lucru. tor), tîrînd pe harnica şi gingaşa n:e 1957, am văzut prima reprezen- fie ţinut în luna iunie 1958 la
clnd în m in te plan u ri de „atac", concursul „Iubiţi cartea”, au iluska (Katalina Barabâs). Ii dă
care de care m ai ingenioase. da t exam en, reuşind. In cu tîn d Dumitru Gurun, d in b r ig a d a de lucru şi Iluska începe să spele în taţie de operetă în raionul Hune- Bucureşti.
Cel doi sîn t jucători pasionaţi ei vor prim i insignele.
de şah. E i n-au lip sit nici de la d e lin iari, d e so ri fu ge d e la apa curată a izvorului. E tristă fe­ doara.
concursul o rg a n iza t în tabără. P rintre aceştia, sîn t L ivia lucru, pentru a sta la um bră tiţa, dar cînd vine Iânoş (Ion Antal)
Vodă, care se califică în m ese­ pe m alu l Cernei. totul se împacă. Admiraţia nu-şi gă­ E. U.
La alte m ese, îşi disputau ria de su doriţă, P etre B ărbătei, seşte margini în faţa ciobănaşului cîn-
partidele brigadierii Ioan Şte- vopsitor, N icolae P etrescu, co­ E ruşinos să ai asem enea a- tăreţ, pe care-1 ascultăm. împreună Tinerii îşi aleg delegaţii la Festivalul
jănescu şi N icolae G uşiţă, be­ m andant de brigadă, E lena Lă- titudini. A ceşti cîţiva chiulan­ cu orchestra, interpretează cîntecul de la Moscova
tonieri, V asile Rusu, vopsitor, puşnean, bibliotecară şi alţii. g ii, însă, nu p o t opri în loc pe viteazului, încercînd mai multe game,
cu S ilv e s tr u L ă tu re, z id a r, şi brigadierii cinstiţi, dornici de Tinerii din întreaga ţară îşi „V. I. Lenin“, eleva Elena Lun- tana, tînărul ţăran muncitor în­
UţiL Mai sînt şi chiulangii m uncă. D eocam dată, cei am in­ peste care trece cu succes. desemnează cu entuziasm dele­ oanu de la şcoala profesională tovărăşit Pavel Roman din co
tiţi, aşa cum spune şi prover­ gaţii la cel de-al Vl-lea Festival metal Bacău, şi Maria Bruma, muna Bogsig şi taranca munci­
In aceeaşi sală, la m esele P ro verb u l: „Pădure ţâră us­ Iluska şi Iânos se iubesc, dar vi­ Mondial al Tineretului şi Stu­ ţesătoare La fabrica de postav toare cu gospodărie individua­
rum os ara n ja te, p a sio n a ţii ci- cături, nu este", se p o triveşte bul, sîn t doar „uscături". Co denţilor. Buhuşi. lă Maria Bohus din comuna
‘ito r i N ic o la e M a rtin u c , m o n ta - teazul e silit să plece în armată. In Mageşti, raionul Alesd.
tor de prefabricate. M arin Pău- ş i la ta b ă r a tin e r e tu lu i—B lu ­ lectivu l caută să -i trezea scă la Printre cei 14 delegaţi care Din rîndui delegaţilor tineri­
nescu, m eşter pe şantier, Petru actul al II-lea, Iânoş e acela care vor duce la Moscova mesajul de lor din regiunea Cluj fac parte Tinerii otelari de la Combina­
Dinu. du lgh er, şi m u lţi alţii, m ing. D e dala aceasta, vă pre­ viaţă. D ar dacă vor deveni prietenie al tineretului din re­ fruntaşii în producţie Mihai tul metalurgic Reşiţa au desem­
dintre care, bineînţeles, face zentăm cîteva din aceste „u s­ salvează de turci pe regele ¦Franţei giunea Bacău, se află mineri, Blag, otelar la uzinele „Indus­ nat reprezentant la Festival pe
parte şi bibliotecara E lena Lă- cătu ri”. chiulangiii taberei. „putregai", atunci fără doar şi petrolişti, metalurgişti, colecti­ tria Sîrmii“ din Cîmpia Turzii oţelarul Vasile Creţ Teia, cei
nuşnean, sîn t cufundaţi. în ci­ (Ludovic Fazakas). Dar dorul de vişti, intelectuali, elevi care, în Vasile Pripon, fierar la atelie­
tirea vreunui rom an sau a unei Ioan Rof, m e c a n ic b eto n ier. poate, colectivul nu are altceva cinstea Festivalului, au realizat rele C.F.R. „16 Februarie“ — de la fabrica de conserve „Re­
cărţi de specialitate. Iluska îl urmărea mereu. El refuză succese. Tinerii mineri din Co­ Cluj, Vilma Simonfy, richtuitoa-
de făcut d ecît să-i în lătu re din nteneşti au desemflat ca dele re la uzinele „Ianos Herbak“, facerea“ din Arad pe munci"
jumătate din împărăţie şi chiar mîna gat pe tînărul maistru miner Vasile Popescu, tehnolog la uzi­
calea lui... toarea de naţionalitate maghia­
R. BUDIN
ră Maria Sebeatyen. Cu aceeaşi

In sala alăturată, fierarul be- Vacanţa cadrelor didactice şi a elevilor fruntaş C. Gherasim, de la ex­ nele sodice Cena Mureşului. Ma­ încredere iau fost aleşi ca dele­
to n ist C arol Nérneth, se întrece ploatarea Rafira, iar petroliştii ria Harangus, colectivistă din gaţi la Festival, tractoriştii Ion

la pin g -p o n g cu secretaru l co­ Statul nostru manifestă o gri­ rite case de odihnă împreună se şi pitoreşti regiuni ale ţării, din Moineşti pe tînărul maistru Ciţcău, raionul Dej, Traian Is Herman de naţionalitate ger­
m itetu lu i U .T.M ., M arin Velea, cu părinţii lor. printre care Coteşti, raionul sondor fruntaş Ion Marian, de trate, învăţător la şcoala de 7 mană de la S.M.T. Peciu Nou,
care este-şi el pasionat al aces­ jă deosebită pentru odihna ca­ Focşani, Teh’u, raionul Codlea, la întreprinderea de foraj Moi­ ani din Sîngeorzi Băi, raionul Millvioi Pisiarov de naţionalitate
tui joc. E i sîn t a sista ţi de Ioan drelor didactice şi a elevilor. Anul acesta la sanatoriile bal- Tăuţ, raionul Alba, Valea Dră- neşti. Tinerii metalurgişti de la Năsăud, Viorel Ghiran, student sîrbă de la G.A.S. Besenova
Slătineanu şi alţii, care-şi aş­ neo-climaterice ale C.C.S. şi ganului, raionul Huedin, Cor- I.M.S. Roman au ales pe tur­ la institutul medico farmaceu­ Veche, colectivista Barbara Bal-
te a p tă rîn du i cu p a letele în Anul trecut au fost trimişi la Ministerului Sănătăţii şi Preve beni, raionul Curtea de Argeş, nătorul Ion Avramia care a n- tic din Cluj şi Viorel Bufza, e- bioaer, din Biled, studentul Ton
m ină. derilor Sociale, precum şi la plicat printre primii iniţiativa tev la şcoala profesională meta­ Ciorbă din anul IV ial Facul­
casele de odihnă şi la sanato Gura Humorului, raionul Gura tinerilor muncitori de la „Pro­ lurgică din Dej. tăţii de electrotehnică a Institu­
în acelaşi timp, riile C.C.S. şi Ministerului Să diferite case de odihnă organi­ Humorului, Mîneci Pămînteni, gresul“ Brăila, iar colectiviştii tului Politehnic din Timişoara,
pe terenul de sport nătăţii, 11.650 învăţători, pro­ zate de comitetele sindicale dv "atonul Teleajen. din. Tibucani vor fi reprezentaţi In regiunea Oradea, printre lăcătuşul Gh. Boca de La Ate­
fesori, precum şi oersonal teh­ învăţămînt regionale şi raiona­ de tînărul colectivist C. Ambro­ cei 11 delegaţi se află minerul lierele C.F.R. Timişoara, eleva
Jocul cu balontil are totu şi nic şi de îngrijire din institute­ In cadrul schimbului organi­ Alexandru Jarea, de la mina Clara Voroş de la şcoala medie
cei m ai m u lţi am atori. P e te­ le de învăţămînt; 1.077 de co­ le vor pleca 15.219 învăţători zat între tara noastră şi alte zie. fruntaş în muncă. nr. 4 cu limba de predarea ma­
renul sp o rtiv, în fiecare după pii ai oamenilor muncii din în- profesori şi personal ajutător ţări, anul acesta peste 120 ca­ Vărzari, Maria Haiduc, munci­ ghiară din Arad şi alţii.
am iază, ' zeci de brigadieri văţămînt au fost trimişi în ta­ dre didactice vor pleca în con­ Printre tinerii din regiunea
„bat" m ingea. D ar „aşi" fo t­ berele raionale de pionieri şi In taberele raionale de pio cediu de odihnă în staţiuni bal - toare fruntaşă La întreprinderea
balului, care Şînt ci ju că to rii e- şcolari ial-e C.C.S., Ministeru­ Bacău care vor merge la' Festi-'
meri si şcolari tale CCS, Minis­ neo-climacerice din U.R.S.S., de încălţăminte ..Dobrogeanu
lui învăţămîntului şi în tabere terului hr'ăţămîntului şi Culturii val se numără de asemenea,
centrale ale C.C.S. De. aseme­ R.D. Germană, R.P. Bulgaria şi Gh’erea“ din Oradea, colectivista
nea un mare număr de copii pentru acest an sînt. planificate Gh. Tenchiu, miner la tunelul
1.380 de locuri. Aceste tabere Magdalena Bordos, colectivis­

ch ip ei ta b erei, s în t cei m a i a c- şi-au petrecut vacanta în dife­ sînt situate în cele mai frumoa R. Cehoslovacă. de aducţiune al hidrocentralei mul Alexandru Selegean din Sîn- (Agerpres)]

ri v r , i ţ i /'!rii':-