Page 99 - 1957-06

Nr. 791
Preeupări faţă de încheierea
ÎLvăţămîntuliii de partid
în raionul Petroşani
în această poadă, activita­
tea organizaţii! de partid din
raionul Patroşase concentrea­
ză spre îmcheea în condiţii
multuimitoiare aiului şcolar în
învăţământul cpartid.
Ceea ce estearacteristic în
acest an şcolafe faptul că în
raionul Petroşaiîn această ac­
ţiune îşi dau ckursul, în mă
sură mai marca altă dată,
nu numai lucririi din dome­
niul muncii de ppagandă dar
şi ceilalţi activi ai comitete­
lor de partid, p:um şi un nu­
măr destul de ne de cadre de
specialitate ale îtreprindedlor
din raion. Acesfucru dă posi­
bilitatea ca orgsaţiile de ba­
ză să fie mai tieinic ajutate,
atît în ceea ce Iveşte mobili
zarea cursanţiloicît şi în ridi­
carea nivelului scufiilor în
cercuri şi cursuri
Măsuri luate întru buna
desfăşuire a
consultailor şi
convorbi lor
Potrivit planul de măsuri
elaborat de comiţii raional de
partid, încă în una mal s-a
pornit munca pdru ca toate
cercurile şi cursde să par­
curgă programul tabilit pînă
la sfîrşitul anuluţcolar. în a
cest scop, pe lîni instructorii
teritoriali, un nuir de 16 to­
varăşi bine pregiţi au fos!
trimişi la organifiile :h par­
tid, să dea ajutor intru ca toa­
te cercurile şi cjsurile să ia-
!ungă !a zi cu adiul. Aceşti
tovarăşi iau piartipat lia iadu-
nă/iîe generale al organizaţii­
lor de bază undes-a analizat
învăţământul de piid, au asi­
gurat ca, în iacaleiursuri unde
s-a rămas în urm ca »studiul,
lecţiile să se tinasăptămînai.
şi au sprijinit projganc!işti: în
pregătirea şi con(berea discu­
ţiilor în cercuri. Afel, s-a reu­
şit ca în localităje Lonea şi
Lupeni, unde peşti 20 la sută
a^ cercurilor şi murilor erau
rămase în urmă cu!-5 lecţii, să
se parcurgă tot plgramul pî­
nă La sfîrşitul acelei luni, şi
să se treacă la (capitularea
materialului.‘ Fără idoială, că
tovarăşii trimişi în ceste loca
iităţi nu ar fi pututabţine nici
un rezultat, dacă -ar fi fosi
sprijiniţi de corniţele respec­
tive de partid, oarejţu conside­
rat ca o problemă e prim or­
din mobilizarea ogianăzaţiilor
de bază la încheieia ou suc­
ces a învăţămîntutu de partid
Nu acelaşi lucru sepoate spu­
ne despre comitetul p partid a!
minei Petrilia, oare n-a asigu­
rat dezbaterea teminică a a
cestei probleme îr organiza­
ţiile de bază, şi niqn-a mobi­
lizat birourile şi proiagandiştii
la recuperarea rămîarii în ur­
mă. Aici, unele convorbiri se
ţin cu participarea e numai
40—60 la sută a ursanţilor,
iar altele se laimînă d l-a o săp-
tămînă la alta.
Nici La Comitetul orăşenesc
Pe m arginea
unor angajamente
( Urmare din pap, -a)
I nea, Petrila şi Lupeni, au fost
djce, în fruntea explorărilor se
află colectivul de la Uicani, ca­
te s-a angajat să reîucă pre­
ţul de cost cu 2 !a suă, urmaţi
fiind de minerii de 1? celelalte
exploatări, care şi-au luat an­
gajamentul să reducă preţul dc
cost cu 1 la sută.
Pentru ca producţia să fie a-
sigurafă, este necesar şă se e-
xecute o serie de lucrări de des­
chidere, pregătiri şi o serie de
excavări. Şi în această direcţie
minerii din Valea Jiului şi-au
luat frumoase angijamente.
Astfel, la lucrările Me peschide-
re şi pregătire, mineri de la
Lupeni s-au angajat să depă­
şească planul cu 3 la şută, cei
de la Vulcan cu 1,5 la sută, iar
celelalte colective şi-au propus
să realizeze ritmic planul.
La lucrările de excavare, co­
lectivul de la Uricani s-a an­
gajat să depăşească planul cu
5 Ia sută, colectivele de la Lo
nea şi Aninoasa cu 2 la sută,
iar celelalte colective s-au an­
gajat să realizeze ritmic planul.
S-au mai luat şi alte angaja­
mente în direcţia calificării mi­
nerilor, a îmbunătăţirii condi
fiilor lor de viaţă.
Una din problemele impor­
tante. şi care n-a fost prinsă în
angajamente — exceptînd ex­
ploatarea Vulcan — este pro­
blema calităţii cărbunelui. Ca­
litatea cărbunelui la majorita-
Viaţa de partid
din Petroşani, nu este mal bu­
nă situaţia. Membrii comitetu­
lui orăşenesc iau fost, ce-i ade­
vărat, repartizaţi să răspundă
de activitatea cîte unui cerc sau
curs, dar repartizarea a. fost poate spune că, frecvenţa destul
făcută numai pe hîrtie. In rea­
litate, membrii comitetului oră­
şenesc nu iiau parte La convor­
biri şi nu ajută organizaţiile de
bază.
O sarcină importantă
este pregătirea temeinică
a propagandiştilor şi a
cursanţilor
In Petroşani, pregătirea pro­
pagandiştilor a fost făcută din
timp de cele 4 colective ale ca­
binetului de partid, pe bază de
tematici dinainte stabilite. Aco­
lo, unde comitetele de partid au
vegheat ca propagandiştii să
participe la aceste pregătiri,
discuţiile au fost conduse eu
pricepere, axate pe oele mai
importante probleme.
Dar experienţa anilor tre­
cuţi, ne-ia arătat că, pentru în­
suşirea, problemelor, nu e sufi­
cient ţinerea a 2—3 seminarii
cu propagandiştii şi tot atîtea
cu cursanţii, ci trebuie să ve­
nim şi pe altă oale în ajutorul
acestora. Anul trecut, noi am
organizat cîteva consultaţii co­
lective, care s-au bucurat de
mult interes. De aceea, comite­
tul raional de partid a hotărît
ca, în acest ian, să se extindă
pe larg organizarea consulta­
ţiilor colective pentru propagan­
dişti şi cursanţi.
Pînă în prezent, în toate lo­
calităţile Văii Jiului, membrii
comitetului raional de partid şi
oadrele de specialitate din în­
treprinderile carbonifere au ţi­
nut deja cîte 2—3 consultaţii
pe tem ele: „învăţătura mar
xist-leninistă despre dictatura
proletariatului“, „Unitatea in-
distructibilă a ţărilor socialis­
te”, „Măsurile pentru îmbună­
tăţirea sistemului de salariza­
re“, şi urmează a se ţine con­
sultaţii pe tema „însemnătatea
şi căile reducerii preţului de
cost“. Aceste consultaţii au de­
curs în felul urm ător: consul­
tantul a făcut o expunere libe­
ră, de vreo 25—30 de minute,
pe baza unei tematici dinainte
stabilite la cabinetul de partid.
După aceea s-au pus întrebă­
rile, şi, de aci, a urmat consul­
taţia propriu zisă, cînd propa­
gandistul a răspuns pe larg La
întrebările puse.
Aceste consultaţii s-au bucu­
rat de mult interes din partea
propagandiştilor şi cursanţilor.
Pînă acum iau participat majori­
tatea propagandiştilor şi peste
1.000 de cursanţi. Consultaţiile
colective au contribuit La ridica­
rea nivelului discuţiilor în con­
vorbirile recapitulative şi, pe
lingă faptul că au clarificat une­
le probleme importante, au sju-
tea exploatărilor iasă foarte
mult de dorit, Exploatările 1 o-
penalizate în fiecare lună cu
sute de mii de lei, ceea ce a dus
la creşterea preţului de cost pe
tona extrasă.
Ar fi indicat în scopul reme­
dierii acestui lucru, ca condu­
cerile exploatărilor carbonifere
din Valea Jiului, precum şi
conducerea Combinatului Car­
bonifer, să trateze cu rr.ai multă
seriozitate problema calităţii
cărbunelui, aceasta pentru a se
livra cocsarilor hunedoreni un
cărbune cocsiîicabil de calitate.
De asemenea, ar trebui stu­
diate posibilităţile de reducere
a procentului de sterii în căr­
bunele energetic. Pentru acea­
sta, n-ar strica să se facă lu­
nar, la toate exploatările car­
bonifere, o analiză a calităţii
cărbunelui extras.
în vederea asigurării succe­
sului întrecerii se cere din par­
tea conducerilor administrative
ale exploatărilor, o mai mare
preocupare faţă de condiţiile, ie
muncă ale minerilor. Se impu­
ne, în acest sens, lichidarea de­
ficienţelor care încă persistă la
toate exploatările, în ceea ce
priveşte aprovizionarea cu goa­
le şi material lemnos.
Fiind asiguraţi cu cele nece­
sare producţiei, minerii din Va­
lea Jiului, îsî vor putea îndeplini
eu cinste angajamentele Iunie.
Ing. GH ILIESCU poţi face doar odată In săpiăm lnă: ce sini angajaţi ai combinatului,
m u MUE SOCIALISMULUI Fag. 3
Nutreţ însiiozat --
în fiecare gospodărie
colectivă
Problema hrăniţii animalelor titate de furaj şi se însilozează
constituie una din preocupările uşor. Pentru însiiozat, se între­
tat pe propagandişti şl cursanţi cele mai de seamă, ale tuturor buinţează atît porumbul semă­
să lege problemele teoretice cu acelora ce lucrează în domeniul
siairolnlle oe revin membrilor de zootehnic, iar rezolvarea ei de­ nat special pentru .aceasta, cît
partid în munca de zi ou zi. Se pinde, în !primul rînd, de folo­ şi cel din cultura pentru boabe,
sirea naţională a nutreţurilor. oare nu ajunge la maturitate.
Uneori, porumbul se însilozea­
In regiunea noastră sînt ză în amestec ou alte plante,
de ridicată La convorbirile re­ mari suprafeţe de păşune, atît şi, în acest caz, se toacă deo­
capitulative, peste 70 La sută, La şes cît şi în golurile de mun­ dată, pentru a se obţine un
cea mai mare din întreg anul Unul din blocurile construite în Petroşani, din panouri mari de pre­ te. Totuşi şeptelul de animale amestec mai omogen,
şcolar în localităţile Vulcan, A- fabricate.
nu s-a dezvoltat în raport eu încă de pe acum, gospodă-
ninoasa, se datoreşte, în bună necesarul şi posibilităţile exis­ riile colective trebuie să facă
tente. gropile de siloz, să pregătească
parte, faptului că, în cadrul In atenţiacrescătorilor de ©I Făcînd o analiză a situa­ tocătorile şi să aleagă oamenii
consultărilor, cursanţii au fost
ţiei oreşterii animalelor, se ob­ cei mai pricepuţi, care să fie
puşi din nou La ourent cu pro­ Pentru a da posibilitate tuturor — lînă stogoşe 32 lei/kg cal. I. servă că numărul, lor pe aap instruiţi la timp de către ingi­
blemele studiate în decursul a- crescătorilor de oi să beneficieze de — lînă ţurcană 30 lei/kg cal. I.
nului. Dacă la mina Petrilia. scutire de cota obligatorie, Consiliul Veţi putea beneficia de asemenea, de locuitor este mult prea mic neri şi tehnicieni, în vederea
faţă de necesar; 3,1 locuitori asigurării unei însilozări bune.
Lonea şi oraşul Petroşani, par­ de Miniştri, prin dispoziţia nr. 117 de mărfurile care fac obiectul co- La o bovină, 3,6 locuitori la o Gospodăriile agricole colec­
ticiparea la aonvorbirile reca­ porcină; la ovine este o situa­ tive care cultivă porumb pen­
pitulative este sub 50 la sută, din 21 iunie 1957, a stabilit urmă- merţului de întîmpinare. ţie mai bună, deoarece revin în tru siloz, în mirişte, trebuie să
iar discuţiile, în multe cazuri, medie 4 oi pe cap de locuitor. ţină cont că reuşita acestei cul­
se desfăşoară la nivel scăzut, toarele: Scutirea de cotă obligatorie o veţi De ce această situaţie ? Pe Un­ turi — deci obţinerea unei can­
aceasta se datoreşte faptului că, gă faptul că gospodăriile colec­ tităţi mari de nutreţ verde, este
în aceste localităţi, nu s-a a- Crescătorii de oi cari în termenele putea obţine chiar în cazul cînd tive au doar 2,5 vaci la 100 ha strîns legată de măsurile agro­
cordat atenţia cuvenită organi­ teren agricol, în loc de 7 vaci, tehnice ce le aplică. Este ne­
zării consultaţiilor colective, stabilite nu au încheiat contracte ah predat deja lîna din cota obli- cît prevede legea nr. 6, vacile cesar ca terenul să fie arat
existente dau şi o cantitate mi­ chiar în ziua cînd a fost recol­
eu statul, pentru vînzarea lînii, pot gatorie, cu condiţia ca de pe toate că de lapte. Aceasta, tocmai tat griul sau orzul, şi, îndată
pentru că organele agricole şi după arătură, să se grăpeze.
obţine şi acum scutire de cotă o- °*le impuse să predaţi în plus (pes- zootehnice nu au îndrumat, de- După îmsămînţare, terenul să
cît în mică măsură, gospodă­ se tăvălugească pentru a se
Dligatorie, dacă pînă la data de 15 te cotă), cantitatea de lînă prevăzută riile colective pentru a-şi crea grăbi încolţiraa seminţelor. Da­
o puternică bază furajeră cu că în cultura precedentă nu au
iulie 1957 vor vinde unităţilor şi e- 'n H.G.M. nr. 127/957. Atît lîna nutreţuri de calitate, printre fost aplicate îngrăşăminte, se
chipelor mobile ale D.C.A.-ului, res- predată în plus, pentru a putea fi oare şi nutreţuri însilozate. Ani­ recomandă oa acestea să se
malele sînt de multe ori hră­ dea înainte de executarea ară­
pectiv ale cooperaţiei, următoarele scutiţi de cotă, cît şi lîna predată nite defectuos şi insuficient, din
oare aauză sînt predispuse La turii.
oare au menirea de a pregăti cantităţi de lînă pe cap de oaie, de anterior în contul cotei obligatorii, îmbolnăviri, au o productivi­
pe cursanţi şi propagandişti tate scăzută, iar, oa urmare, Folosind nutreţ murat în Hra­
pentru convorbirea de sfârşit pe toate oile impuse : vor I* plătite cu preţul de contrac- creşterea lor devine nerentabilă na vacilor de lapte pe timpul
de an. în gospodăriile colective. iernii, colectiviştii din lila au
lînă fină (merinos şi spancă) tare. reuşit să ridice mult producţia
Pînă la încheierea acestui ian Pentru a remedia starea de de lapte pe oap de vacă fura­
şcolar a mal rămas foarte pu­ 2’^00 k2' CRESCĂTORI DE OI, lucruri înfăţişată, este necesar jată. Dat fiind importanţa nu­
ţin timp. In aceste zile, fiecare lînă semifină (tigaie) 1,200 kg. a se reoprge lia cele mai eficace treţului însiiozat în hrana ani­
lucrător de partid din Valea Nu scăpaţi acest prilej ce vi se măsuri tehnice şi organizatorice malelor, comitetele raionale de
Jiului, fiecare membru din co­ lînă groasă (stogoşă şi ţurcană) oferă, pentru a obţine scutire de oe pot fi aplicate. Unul dintre partid şi sfaturile populare ra­
mitetele de partid trebuie să ia- cota obligatorie. Vindeţi unităţilor mijloacele prin care se poate ionale au datoria de a lua toa­
jute şi să îndrume cu simţ de 1,000 kg. asigura o puternică bază fura­ te măsurile oa inginerii, tehni­
răspundere, birourile organiza­ D.G.A. cantităţile minime de lînă jeră, .şi deci o producţie supe­ cienii agronomii şi zootebniştii
ţiilor de bază, şi cercul de oa­ Pentru cantităţile de lînă sus-ară- sus-arătate, de pe toate oale impuse, rioară de carne şi lapte în gos­ să sprijine gospodăriile colec­
re răspunde, pentru a se asigu­ putînd obţine în acest fel venituri podăriile colective, este brănlrea tive din raza lor de activitate,
tate, vîndute statului, veţi primi pre- mai mari şi mărfuri folositoare în animalelor cu nutreţuri însilo- dîndu-le un ajutor calificat în
gospodăriile voastre, oe priveşte cultivarea plantelor
ţurile pentru contracte stabilite prin ziate. !pentru siloz, precum şi con­
Mai multă lînă înseamnă mai Condiţiile de .climă şl sol struirea din timp a gropilor
Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. multă îmbrăcăminte şi sporirea veni- pentru siloz. Numai astfel se
terilor voastre. din regiunea noastră permit a va putea ajunge la o creştere
127/957 şi anum e: se cultiva, după recoltarea ce­ a şeptelului de animale şi la o
realelor de toamnă, — în mi­
— lînă merinos nespălată 60 lei/kg rişte — plante oare pot fi în­
cal. I.
— lînă spancă 40 lei/kg cal. I.
— lînă ţigaie 44 lei/kg cal. I.
ra o frecvenţă ridicată la con­ Sborurile de agrement continuă
sultaţiile şi convorbirile ce ur­
mează a se ţine, şi pentru o Duminică 30 iunie ia. c. ca şi &e obţin La agenţia TAROM din
mai vie şi creatoare dezbatere în celelalte duminici se execută Deva, Piaţa Unirii nr. 11, pînă
a problemelor indiaate. sboruri de agrement La aero­
portul Deva. în ziua de 29 iunie a. c.
ŞTEFAN DANESGC Preţul unul bilet este de
Biletele pentru aceste sboruri
lliiillllintii 42,00 lei, în oare se inolude şi
transportul.
Copii pînă La 12 ani au re­
NOTE ducere 50 La sută din tarif, pen­
tru grupuri de 15 persoane se
aoordă gratuitate la o persoană.
O comisie permanentă silozate. Porumbul este cea sporire a producţiei de lapte şi
„fantoma11 Oferte de serviciu mai Indicată plantă în acest carne.
T.A.P.L. Deva sens, deoarece dă o mare oan- T. CRICOVEANU
angajează pentru unităţile sale Cărţi noi apărate
Despre comisia permanentă de în- sia nu are nici un fel de activitate, din regiune: U ltim ele că rţi apăru te în e- m u l „ C lo c o t V o in ic u l” d e I.
văţămînt şi cultură a Sfatului popu- Prin luna martie a anului trecut, diturlle bucureştene reprezintă Jipa.
Iar orăşenesc Deva ar fi multe de noi am avut o şedinţă în care am ® ospătari calificaţi diferite g en u ri literare. A stfel,
sp u s; nu pentru că ar avea o acti- prelucrat planul de muncă. De a- au vă zu t lum ina tiparului, prin ­ In cu rîn d la sta n d u rile cu
vitate grozavă, dimpotrivă, pentru tunci şi pînă azi, nu am mai făcut ® cofetari calificaţi tre altele, volum ul IV din „O - n outăţi literare din librării se
că nu mai are nici un fel de acti- nimic. De fapt, nici nu mai ştiu pre- pere" de G ogol, cu prin zîn d o- vor g ă s i : volu m u l 9 din „ O -
• vînzători de cofetărie şi pati­ p e r e d r a m a tic e a le m a re lu i pere” de M ihail Sadoveanu, cu­
scriitor rus, rom anul ,,U m iliţi p rin zîn d o p a rte din operele de
v^a^e- cis cine sînt membrii comisiei. Cît serie calificaţi ş i o b id iţi“ d e F. M . D o s to ie v ­ m aturitate ale scriito ru lu i:
o gestionari cu o practică înde­ ski, volum ul de versu ri „Inim a „îm p ă ră ţia apelor", „ D em onul
bătrînului v e zu v ” d e M ihai Be- tinereţii", ,,0 Întlm plare ciu­
lungată în comerţ, pentru restau­ niuc, stu d iu l „V ia ţa şi opera dată" şi altele, volum ele de
lui R em b ra n d t van R yn" d e cri­ schiţe şi nuvele „N oaptea de
In primăvara anului trecut, se mai priveşte dosarul — cu două file, cu- r a n te , bufete şi cofetării ticul Petru Com arnescu. la Ip o teşti" de B en C orlaciu şi
„ O m u l d e p e c a ta r g ” d e A l. I.
vorbea cîte ceva despre această ca- prizînd planul de care am amintit « bucătari şi bucătărese cali­ T ineretul va avea o lectură
plăcu tă în cărţile care vor a- Ştefănescu, rom anele „F ăclia
misie. Lunile scurse şi dezinteresul şi tabelul cu membrii comisiei — ficate pare în cu rsu l a cestei să p iă - s-a aprins" de D um itru A lm aş
m îni prin tre care „S crisori din ş i „ P lin e şi s a r e ” de I. G heor-
dovedit în acest timp de membrii nu ştiu pe unde s-ar afla", e personal tehnico-administrativ exil" de O vidiu, cuprinzînd ghe, volum ul de p o vestiri „H o­
„T ristele" şi „ P o n ticele”, unele tel T risteţe" d e Fr. M unteanu.
comisiei permanente, au aşternut o Curios peste măsură să cunosc în cu experienţă în munca de planifi- l In cu rîn d c o lecţia „ M e rid ia n e ”
care şi contabilitate |
crustă groasă de nepăsare peste întregime componenţa comisiei — o magazioneri, agenţi expedito- \
sarcinile pe care această comisie ar măcar pe hîrtie, am purces spre ri şi primitori de mărfuri, precum jj
fi trebuit să le ducă la îndeplinire, secretariatul Sfatului popular orăşe- şi manipulanţi |
Pentru că nu are activitate, este nesc, în căutarea tovarăşului losif ® muncitori şi muncitoare neca- 5
lificaţi, buni gospodari.
foarte greu să dai de membrii co- Moldovan. După o aşteptare buni-
Angajările se fac de către direc- |
misiei. Ca să se descurce iţele, m-arn cică — pasă-mi-te era la frizerie în ţiunea regională T.A.P.L. Deva,
adresat — pentru început — Sec- timpul orelor de serviciu, — am a- | piaţa Unirii, nr. 8, pe bază de exa­ din cele m ai rep rezen ta tive ver­ va pu blica cel de-al 50-lea ti­
ţiei de învăţămînt şi cultură a Sfa- vut deosebita satisfacţie de a vedea, men asupra cunoştinţelor profesio­ suri ale poetului, „O istorioară tlu — p o v e stire a „In apărarea
tului popular oraş Deva. De aici, cu ochii mei, tabelul cu membrii nale. cu şoricei" de Ion P as, un vo­
cu multă bunăvoinţă, am fost în- comisiei permanente de învăţămînt lum d e versu ri in titu la t ..C onfi­ junkerului E rnst" a scriitoru ­
drumat spre tovarăşul Cornel Ciş- şi cultură. la tă -i: Liliana Igna, Cor- Solicitanţii vor aduce actele ne­ den ţe” de D oina S ălăjan, bas- lui g erm a n con tem poran Jakob
cesare pentru angajare. W asserm ann.
Lămuriri suplimentare se dau în
maş, unul din membrii comisie; nel Cişmaş, Adela Scînteie, Casian L fiecare zi la direcţiunea regională In staţiunile balneo-climaterice Părinţi,
permanente. Despre munca „corni- Hateş, Iuliana Covaci, Nicolae) T.A.P.L. între orele 10—13.
siei fantomă“, tov. Cornel Cişmaş Mărgineanu. Un colectiv destul de Geoagiu-Băi, Călan-Băi In magazinele cooperaţiei de con­
nu poate aminti nimic, în schimb, numeros, cu largi posibilităţi de ac- Angajările se fac pentru unităţile
din Deva, Hunedoara, Simeria, Cu-
mă îndreaptă spre tovarăşa Liliana tivitate pe tărîmul învăţămîntuiui şi gir, Alba Iulia şi Brad. şi Vaţa-Băi, sum din regiune găsiţi un bogat
Igna, despre care susţine că ar fi culturii, dar, care, în cadrul comi- sortiment de îmbrăcăminte şi în­
preşedinta acestei comisii. In ade- siei permanente, nu a realizat ni- luaţi masa în restaurantele călţăminte pentru copiii dvs.
cooperaţiei de consum.
văr, tovarăşa Liliana Igna îşi re- mic. S e aduce la cun oşti,iţa} Bogat sortiment de preparate
¦c o n d u c e r ilo r în tr e p r in d e r ilo r X culinare.
cunoaşte funcţia ce i-a fost încre- In adevăr, cu „aportul“ adus pînă
j» .in stitu ţiilor ş i o r g a n iz a ţiilo r 2 Ţărani muncitori,
dinţată de sesiunea sfatului popular în prezent, comisia permanentă nu Vizitaţi restaurantul
Idin regiunea H unedoara că $ In magazinele cooperaţiei de | cooperaţiei de consum
şi... „binevoitoare", vorbeşte despre se poate mîndri. I p o t p u b lic a in z ia r u l n o s t ,-u :î consum găsiţi în permanenţă un f
!bogat sortiment de cărţi şi bro­ din Alba-Iulia
„realizările” com isiei: „Apoi, corni- P. JURCONI anunţuri, reclame, \ şuri.
In permanenţă bogat sortiment
A r fl bună o bale! oferte de serviciu, \ de preparate culinare şi băuturi.
Seara fripturi şi mititei.
¦X 0 8 0
Muzică—dans.
E cald. In centrul oraşului asfai- pă orele 18 ? (Ş i asta se întimplă $<d ife r ite a lte in f o r m a ţii p e \
tul înmuiat copiază conturul panio- cam des. Pleci de la seroiciu la 3-
% c a re v o r s ă le a d u c ă la n-n-\
!ilor. Praful stlrnit de maşini se aş- 3,30 pînă te duci acasă să iei pro-{ noştinţa publicului. <
terne insinuat pe feţele transpirate sop, săpun şi ajungi apoi la baie, e , P De a se m e n e a se a d u ce laS [ţ a r a n j m u n c i t o r i , ¦
ale oamenilor, pe gil, pe miini. de mirare să na se facă ora 18). •
cu n oştin ţa celor in teresa ţi căţ\ V izitaţi! Frocuraţi-vă de la magazinele
^cooperaţiei de consum din regiune
Chioşcurile de răcoritoare au mare Plnă cînd Sfaiul popular din IIu- %se p o t p u b lica a n u n ţu ri pri-Pi Restaurantul ooperafiei de con-
sum din parcul oraşului Sebeş. Jmaşini şi unelte agricole, îngrăşă­
trecere. Iici-colo mai auzi cile un of- nedoara va construi o baie publică * vind :
t a i: „Tii / Ce bună ar fi o baie /“ permanentă şi un ştrand, nu s - a r 1 B ogat sortim en t de preparate m in te chimice, antimalurice — în
Dar unde să o faci? Ştrand nu este putea să fie mai „ M u lg ea i“ ser­ PIERDERI DE ACTE »f 1orice cantităţi.
ia Hunedoara, Cerna e mică şi mur- viCiui administrativ al combinata-
dară, iar la baia Combinatului si­ lui ? Ce s-ar cere ? Prelungirea ore­ d e b u fet, frip tu ri şi m ititei
derurgic nu prea apuci să faci baie. lor de funcţionare a băii şi aplica­ Oferte de serviciu M uzică — dans
O baie înviorătoare la combinat rea unui tarif mai modest pentru cei O.C.L, Produse Industriale Inter- ! VIZITAŢI,
raionala Deva, face cunoscut că In
localităţile Deva şi Hunedoara an­ Bufetul Expres
gajează remizieri pentru desfacerea
vinerea femeile —- şi sîmbă/a băr­ (soţ şi. soţie la cadă, plătesc cîie 5 mărfurilor de produse industriale I TURIŞTI, | al cooperaţiei de consimt
In tirguri şi bllciuri. din oraşul Sebeş
baţii. iei fiecare). ^ !:
Informaţii se pot primi de la
Dacă ai nimerii ziua, problema nu Ce cald e afară! Soarele arde si S ecţia . de organizare a Direcţiu- ; In trecere prin regiunea Hune- t
e rezolvată. Trebuie să ajungi ia praful ăsta, grozav e supărător. Să
baie intre orele 14 şi 18. Cam scurt Oii, S lr. Avram lancu nr. 2 Deva. l• doara vizitaţ’i restaurantele coo*oe- “5
tim p i Ce te faci dacă ai fosi re­ mergem In fiecare zi plnă la Mureş?
; raţiei de consum din Alba-Iulia, l
| Sebeş, Orăştie şi Haţeg. Bogat sortiment de preparate
ţinui la lucru şi ai ajuns la baie du- C. S. ! Bogat sortiment de preparate ţ culinare reci şi calde.
$ -------- --------
j culinare şi băuturi. »