Page 11 - 1957-07
P. 11
Nr. 796 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Pe marginea expozifiei gazelelor C O M U N I C A T I N F O R M A T I V
cu privire la plenara Comitetului Central
salirice şi a suplimentelor al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
de satiră şi umor MOSCOVA 3 (Agerpres). - TASS respunzătoare, care se. publică astăzi. Pleven s. ales Prezidiul G. C, aJ Membrii supleanţi ai Prezidiului:
Intre 22 şi 29 iunie a.c. a avut loc Plenara a scos din rîndurile mem P.C.U.S. în următoarea componentă : tovarăşii N. A. Muhitdinov. P. N.
La Deva, s-a deschis în sala de măsură“, şi sînt aspru criti şi „Ariciul“ de la G.A.S. Apol plenara Comitetului Central al P ar brilor Prezidiului CC. şi din raidu Membrii Prezidiului : tovarăşii A Pospelov, D. S. Korotcenko, I. F-.
festivă a Sfatului orăşenesc, du caţi acei ce nu-şi fac cu conş du de Sus. tidului Comunist al Uniunii Sovie rile membrilor C.C. al P.C.U.S. pe B. Aristov, N I. Beliaev, L. 1. Brej Kalnberzin, A. P. Kirilenko, A. N.
pă cum s-a anunţat în presă în tiinciozitate datoria. tice. tovarăşii Malenkov, Kaganovici, Mo nev, N. A Bulganin. S. A. Furţeva, Kosîghin, K- T. Mazurov, V. P. Mja-
urmă cu cîteva zile, o intere Cu toate că n-au fost selec lotov ; a destituit din funcţia de se N. S. Hruşciov, N. G. Ignatov, G. K. vanadze, M G. Pervuhin.
santă expoziţie a gazetelor de Acţiuni educative, bine înche ţionate, neîntrunind în totalita Plenara a discutat problema grupu cretar al C.C. al P.C.U.S. şi a scos Jukov, A. 1. Kiricenko, F R. Kozlov,
satiră şi umor şi a suolimente- gate a organizat şi gazeta „Mi te condiţiile cerute de concurs, lui antipartinic G. M. Malenkov, L. din rîndurile membrilor supleanţi ai O V. Kuusinen, A. I. Adikoian, M. A. Plenara a compleotat Secretariaiul,
lor satirice ale gazetelor de pe nerul“ din Lupeni. Ea combate merită însă a ii evidenţiate u- M. Kaganovici, V. M. Molotov. Prezidiului C.C. şi din rîndurile mem Siislov, N. M. Şvernik, K. E Voro- alegînd pe tov. O. V. Kuusinen. se
lipsa de atenţie fată de cererile nele gazete de satiră şi umor brilor C.C. pe tov. Şepilov. şiiov ;
rete. juste ale oamenilor muncii, me cum s în t: „Observatorul“ Alba Plenara a adoptat o hotărîre co- cretar al C.C. al P.C.U.S.
Expoziţia cuprinde peste 20 todele administrative şi biro Iulia şi cele de la exploatarea
cratice, chiulul şi risipa. Dintre minieră „Barza“ şi a comunei Hotărîrea plenarei C. G al P. C. U. S.
de gazete suplimentare de sa cei peste 3.000 de vizitatori ai „Sarmizegetusa“ din raionul cu privire la grupul antipartinic
tiră şi umor, selecţionate pe ra expoziţiei, mulţi au poposit cu Haţeg.
ioane, dintre cele participante atenţie şi răbdare în fata vitri G.M. Malenkov, L.M. Kaganovici, V.M. Molotov
la ’ concursul organizat de re nei cu caricaturi a oraşului De Cercetînd cu atenţie expozi
vista „Urzica“. va şi a gazetei „Observatorul“ ţia, ai impresia, că uneie din
din Alba Iulia. Tematica varia marile noastre întreprinderi şi
Sînt prezentate aci o serie de unele instituţii sînt absente.
gazete din întreprinderile, ins tă, orientarea colectivelor de re Da, sînt. La apel n-au răspuns
tituţiile şi satele regiunii noa dacţie asupra problemelor de e-
stre, care cuprind un bogat şi
variat material de satiră şi u- ducatie şi gospodărire, probleme gazetele de perete de la MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS In problemele agriculturii, partici bunătăţirea relaţiilor cu acest stat, si „Asupra unităţii partidului“ elaborată
mor din toate domeniile de ac ce se pun cu multă tărie în a- IJ.R.U.M. Petroşani, de la de Lenin, în care se spune :
tivitate. ceste oraşe şi, îndeosebi, reali minele din Lonea, Anincasa, transmite : panţii la acest grup au dat dovadă că tuat în centrul Europei. Încheierea
zarea artistică a caricaturilor Teliuc, şi Ghelar, de la fabrica „Pentru a realiza o strictă discipli
Arma satirei şi umorul— publicate au produs o bună im „Sebeşul“, uzinele „Cugir“, CFR Plenara Comitetului Central al nu înţeleg noile sarcini actuale. Ei Tratatului cu Austria a avut o mare nă în interiorul partidului şi în în
presie asupra vizitatorilor. P.C.U.S. a examinat în şedinţele din treaga activitate sovietică şi pentru a
folosite cu dibăcie Teiuş, întreprinderea Zlatna 22-29 iunie 1957 problema grupului nu au recunoscut necesitatea întăririi însemnătate pentru destinderea încor ajunge la o cît mai mare unitate prin
Majoritatea gazetelor expuse şi altele. Presupunem (bineînţe antipartinic Malenkov, Kaganovici, cointeresării materiale a ţărănimii col dării internaţionale generale. El a fost înlăturarea oricărui fracţionism, con
Printre gazetele expuse, se au dovedit că ştiu să folosească les personificîndu-le) că au Molotov, care s-a constituit în sinul gresul împuterniceşte G.G. să aplice
remarcă atît prin conţinutul do mişcat din umeri nedumerite Prezidiului C.C. al P.C.U.S. hoznice în scopul dezvoltării pioduc- de asemenea împotriva normalizării în cazul (în cazurile) de încălcare a
sarelor cît şi prin forma plăcu cu pricepere arma eficace şi în gazetele de satiră şi umor din disciplinei sau de reînviere ori admi
tă, Sugestivă, gazetele de satiră cercată a satirei şi umorului. In timp ce partidul, sub conducerea ţiei agricole. Ei au obiectat împotriva relaţiile- cu Japonia. Or, această nor tere a fracţionismului, toate sancţiunile
de ia I.C.S.H., mina Lupeni, Comitetului Central bizuindu-se pe desfiinţării vechiului sistem birocratic malizare a avut un mare rol în slă de partid mergînd pînă la excluderea
gazeta satirică a oraşului Alba Critică dulceagă, comerţ şi cooperaţie. Cele ale de planificare in colhozuri şi introdu birea încordării internaţionale în Ex din partid, iar pentru membrii Comi
Iulia, vitrina cu caricaturi a o- cooperaţiei meşteşugăreşti au sprijinul întregului popor, duce o mun cerii noului sistem de planificare, care tremul Orient. El s-a pronunţat împo tetului Central trecrea lor în situaţia
raşului Deva, precum şi gazeta fără efect tăcut chitic, asemeni celor din că uriaşă pentru îndeplinirea holărîri- triva tezelor principiale elaborate de de membri supleanţi şi. ca măsură ex
satirică de la G.A.S. Apoldu d:.' sectorul forestier, iar cele de la lor istorice ale Congresului al XX-lea descătuşează iniţiativa colhozurilor în partid cu privire la posibilitatea pre- tremă, chiar excluderea din partid. A-;
Sus. In expoziţie există şi unele anumite instituţii (statistică, avînd drept scop dezvoltarea continuă conducerea economiei lor, sistem care întîmpinării războaielor în condiţiile ceasta măsură extremă poate fi apliT
gazete slabe. Tipice în acest justiţie, bănci) n-au scos nici a economiei naţionale şi ridicarea ne a şi dat rezultate pozitive. Ei s-au actuale, cu privire ia posibilitatea căi cată (membrilor C.C., membrilor su
Gazetele „Să construim Hu sens sînt gazetele de satiră şi rupt atît de mult de viată incit nu pot lor diferite de trecere la socialism îu pleanţi ai C.C. şi membrilor Comisiei
nedoara“, „Siderurgistul“, pre umor (dacă se pot numi aşa : o vorhulită, asemeni celor de la întreruptă a nivelului de trai al po să înţeleagă posibilitatea reală care diferite ţări, cu privire la necesitatea de control) numai cu condiţia convo
cum şi cea de la mina Lupeni .Ariciul“, al oraşului Orăştie instituţiile sanitare, celor ale în porului sovietic, restabilirea normelor permite ca la sfîrşitu! acestui an să intensificării contactelor P.C.U.S. cu cării plenarei C.C. la care să fie che
au marele merit că, pe lîngă şi „Ghimpele“, de la C.F.R. Si- treprinderilor comunale şl de... leniniste aie vieţii interne de partid, se desfiinţeze livrările- obligatorii de partidele progresiste din străinătate. maţi toţi membrii supleanţi ai G.0.
aspectul lor impozant şi nive meria. electricitate. lichidarea încălcărilor legalităţii revo şi toţi membrii Comisiei de control.
lul artistic pregnant, atacă şi luţionare, lărgirea legăturii partidului produse agricole de către gospodăriile Tov Molotov s-a pronunţat în re Dacă această adunare generală a con
reflectă problemele cele . mai Oare nu oferă teme mai inte In aceste întreprinderi şi in cu masele populare, dezvoltarea de- personale ale colhoznicilor. Luarea a- petate rînduri împotriva noilor măsuri ducătorilor partidului, for de cea mai
importante ale întreprinderilor resante, vasta activitate a com stituţii, se vede treaba că satira rnccraţiei sovietice socialiste, întări cestei măsuri, care are o importanţă necesare preconizate de guvernul so mare răspundere, va considera ca ne
respective. Problemele educa plexului C.F.R. Simeria ? Oare rea prieteniei dintre popoarele sovieti vitală pentru milioane de oameni ai vietic pentru apărarea păcii şi secu cesară, cu două treimi din voturi, tre
ţiei, lupta împotriva birocratis în Orăştie viata nu ridică pro şi umorul n-au „loc în schemă“. ce, promovarea unei politici naţionale muncii din Ţara Sovietică, a devenii cerea unui membru ai C.C. la situaţia
mului, a leneviei, şi a lipsei de Dacă mai trăiesc, apoi trăiesc juste, iar în domeniul politicii exter posibilă pe baza marelui avînt în do de membru supleant sau excluderea
răspundere, împotriva risipei şi bleme asemănătoare cu cele ale din „fonduri nescriptice“. ne — destinderea încordării internaţio tui din partid, această măsură trebuie
a altor apucături rele, ocupă un oraşului Deva şi Alba Iulia ? nale în scopul asigurării unei păci meniul creşterii animalelor proprieta rităţii popoarelor. El a negat, în spe să fie aplicată imediat".
loc de seamă în activitatea a- Nu aceasta este cauza slabei In comerţ şi cooperaţie (nu
cestor gazete. Trebuie apreciat peste tot) marfa „satiră şi u- trainice; şi în timp ce în toate aceste te obştească din colhozuri şi a dez cial, oportunitatea stabilirii unor con Rezoluţia leninistă obligă Comitetul
în mod deosebit faptul că aces domenii au şi fost obţinute succese Central şi toate organizaţiile de par
te gazete acordă o mare aten voltării sovhozurilor. Participanţii la tacte personale între conducătorii tid să întărească necontenit unitatea
ţie problemelor de producţie, serioase pe care le cunoaşte fiecare partidului, să dea o ripostă hotărâtă
ridicării producţiei şi producti activităţi a celor două gazete, ¦mor“ este „greu vandabilă“. La om sovietic, — grupul antipartinic grupul antipartinic în loc să sprijine U.R.S.S. şi oamenii de stat ai altor oricărei manifestări de fracţionism şi
vităţii muncii şi reducerii pre ci lipsa de îndrumare a activi unele cooperative meşteşugă Malenkov, Kaganovici şi Adolotov s-a această măsură, devenită actuală, s-au ţări, necesare realizării înţelegerii re de spirit de grup, să asigure o muncă
ţului de cost. tăţii lor din cartea organiza ridicat împotriva liniei partidului. ridicat împotriva ei. ciproce şi îmbunătăţirii relaţiilor in cu adevărat unită, care să întruchipeze
ţiilor de partid respective. Vor reşti nu se găsesc calapoadele cu adevărat unitatea de voinţă şi de
Atitudinea combativă, fermă necesare pentru confecţionarea In scopul schimbării liniei politice a Ei au dus 6 luptă prin nimic justi ternaţionale. acţiune a avangărzii clasei muncitoare
şi principială a multor gazele bind la figurat, ţepii „Ariciu partidului, acest grup. a căutat să ob — partidul comunist.
de satiră şi umor, aflate la a- lui“ de la Orăştie s-au tocit, iar ei „pe măsura necesităţii“. La ţină prin metode antipartinice, fracţio- ficată împotriva chemării elaborată In multe din aceste probleme tov.
ceastă expoziţie, constituie tră vîrful „Ghimpelui“ de la C.F.R. munte, bătrîna satiră şi moş niste, modificarea componentei orga Plenara C.C. constată cu imensa sa
sătura •caracteristică a unei jus nelor conducătoare ale partidului ale de partid şi sprijinită în mod activ Kaganovici a sprijinit părerea tov. tisfacţie unitatea şi coeziunea de mo
te conduceiT'şi îndrumări din Simeria de asemenea. Aceşti neagul umor urcă prea agale“, se la plenara C.C. al P.C.U.S. nolit a tuturor membrilor şi membri
partea organizaţiilor de partid ghimpi nu prezintă nici un fel iar în instituţii, situaţia e dife de colhozuri, regiuni, republici — de Molotov, iar într-o serie de cazuri pe lor supleanţi ai G.G., a membrilor Co
respective. Frunzărind dosarul de pericol. Cele două gazete nu Aceasta nu a fost întîmplător.
gazetei „Să construim Hune lovesc drept la tinlă, nu atacă rită : la bănci nu există „preve a ajunge din urmă în cîtiva ani tov. Malenkov. Prezidiul Comitetului misiei centrale de revizie a P.C.U.S.,
doara“, se observă fără greuta răul de la rădăcină. II mîngîie, deri plan-casă“, la justiţie In cursul ultimilor 3—4 ani, cînd care au condamnat în unanimitate
te că gazeta „nu cruţă“ pe ni se joacă cu el de-a prinseiea. partiduU s-a orientat cu hotărîre. spre S.U.A. în ce priveşte producţia de Central şi întregul Comitet Central au grupul antipartinic. La plenara G.G.
meni dintre aceia care s-au fă Păcat că n-au aflat birocraţii şi („mea culpa“) nu s-a dat sen îndreptarea greşelilor şi lipsurilor ge lapte, unt şi carne pe cap de locuitor. procedat cu răbdare pentru a-i în nu a existat un singur om care să fi
cut vinovaţi de anumite abateri. chiulangii că există şi o 'astfel tinţa definitivă, la spitale au nerale de cultul personalităţii' aurind, In felul acesta participanţii la gru drepta, au luptat împotriva greşelilor sprijinit acest grup.
cu succes lupta împotriva revizioniş pul antipartinic au dat dovadă de lor, contînd că ei vor trage învăţă
însuşi directorul general, tov. de critică. Dac-ar fi aflat, de fost; ţ narcotizate1'.'"(şi satira tilor marxism-leninismului atît pe dispreţ boieresc fată de interesele v i In faţa condamnării unanime de
Cogan Alexandru, a fost cari bună seamă că şi-ar fi zis „Aici şi umorul,, , se află !în arena internaţională cit şi' în ţară, tale arzătoare ale maselor largi popu minte din aceste greşeli, că nu vor către plenara C.C. a activităţii antipar
caturizat, atunci cînd nu şi-a e de noi“. cînd partidul a desfăşurat o muncă tinice a acestui grup, cînd membrii
îndeplinit anumite obligaţii pro stare de letargie), iar la importantă pentru îndreptarea dena lare şi de neîncredere în uriaşele po. insista asupra lor şi că vor merge în
fesionale. Educativ este faptul Numai că nu toate gazetele întreprinderile comunale (şi la turărilor in apliicarea politicii na sibilităţi pe care le are economia so "păs cu ’întregul"colectiv de conducere plenarei C.C. au cerut în unanimitate
că el „n-a mulţumit pentru cri ţionale leniniste, — denaturări co cialistă, în*riftişcarea întregului popo1? al partidului. Dar ei au continuat să. scoaterea membrilor acestui grup din
tica adusă“ ci a luat măsuri Deva bine înţeles) au fost lă mise în trecut — participanţii la pentru dezvoltarea mai rapidă a pro rămînă pe poziţiile lor nejuste, nele- C.C. şi excluderea lor din partid, e; au
pentru îndepărtarea lipsurilor sate să plutească în voie „pe grupul antipartinic descoperit acum niniste.
şi demascat complect s-au opus ducţiei de lapte şi carne recunoscut existenţa înţelegerii lor
semnalate. în permanenţă, direct -sau indi secrete, caracterul dăunător ai activi
In articolele publicate cît şi rect, acestei orientări aprobate de Con Nu poate fi considerat întîmplător La baza poziţiei tovarăşilor Malen tăţii lor antipartinice şi s-au obligat
gresul al XX-lea al P.C.U.S. Acest
lirin caricaturi, sînt demascaţi grup a încercat de fapt să se împo făptui că tov. Adolotov, participant la kov, Kaganovici şi Molotov, în diver să se supună hotărîriior partidului.
fără cruţare „acei ce confundă trivească liniei leniniste de coexisten Pornind de la cele expuse mai sus
bunul obştesc cu propriul lor din Orăştie şi Simeria sint ca apa sîmbetei“ (sîmbăta trecută tă paşnică a statelor cu sisteme so grupul antipartinic, dînd dovadă de gentă cu linia partidului, stă faptul că
buzunar“, indiferent de funcţia ciale diferite, slăbirii încordării inter şi călăuzindu-se după interesele întă
ce o ocupă, sînt caricaturizaţi cele două. a plouat la Deva şi pe străzile conservatorism şi rutină, nu numai că ei au fost şi sînt prizonierii vechilor ririi prin toate mijloacele a unităţii
„acei ce-şi udă gîtleju! uitînd naţionale şi stabilirii unor relaţii de leniniste a partidului, plenara G.G.
Munca şî hărnicia este Aurel Vlaicu, Călugăreni, prietenie între U R S.S. şi loate pe* nu a înţeles necesitatea valorificării idei şi metode, s-au rupt de viaţa par al P.C.U.S. hotărăşte :
Creangă, au ieşit apele). In în poarele lumii.
întotdeauna răsplătită pămînturilor înţelenite, ci s-a şi îm tidului şi a ţării, nu văd noile condiţii, 1) Să condamne ca incompatibilă
treprinderile de electricitate (cu Ei au fost împotriva lărgirii drep potrivit desţelenirii a 35.000.000 de noua situaţie, manifestă conservato cu principiile leniniste ale partidului
Juriul format pentru selecţio excepţia uzinei electrice din turilor republicilor unionale în dome ha., desţelenire care a căpătat o im rism, se cramponează cu încăpătoare nostru activitatea fracţionistă a grupu-
narea celor mai bune gazete de portantă atît de uriaşă pentru econo de forme şi metode de lucru perimate, iui antipartinic Adalenkov, Kaganovici,
satiră şi umor a ales cinci din Vulcan ; aceasta a participat la mia ţării noastre. necorespunzătoare, intereselor înaintării Molotov şi a lui Şepilov, care li s-a
tre cele mai bune gazete, care concurs) satira şi umorul au spre comunism, respingînd ceea ce alăturat.
vor fi trimise la expoziţia ce va Tovarăşii Malenkov, Kaganovici şi
fost supuse „la cea mai înaltă Molotov s-au împotrivii cu înverşu 2) Să scoată din rîndurile membri
avea loc la Bucureşti. Acestea tensiune“ şi apoi... au fost elec lor Prezidiului C.C. şi din C.C. pe to
sînt gazetele de la I.C.S.H. trocutate. Să mai încerce să... nare măsurilor pe care le-au luat Co naşte viaţa şi ceea ce decurge din in varăşii Malenkov, Kaganovici şi Molo-
mitetul Central şi întregul nostru teresele dezvoltării societăţii sovietice, to v ; să destituie din funcţia de secre
(„Să construim Hunedoara“), Iertaţi-mi gluma. Dar ea are partid pentru lichidarea urmărilor cul din interesele întregului largăr so
întreprinderea carboniferă Lu un sens şi, cum s-ar spune, e tului personalităţii, pentru înlătura cialist. tar ai CC. al P.C.U.S. şi să scoată
peni („Minerul“), Combinatul o glumă serioasă. Cine crede că rea încălcărilor legalităţii revoluţio
siderurgic Hunedoara („Side din rîndurile membrilor supleanţi ai
se poate trăi fără satiră şi u- nare comise în trecut şi pentru crea Atît în problemele politicii interne, Prezidiului G.C. şi din rîndurile mem
mor, nu numai că nu e un om brilor C.C. pe tov. Şepilov.
rea condiţiilor care să excludă posi cît şi în problemele politicii externe, ei
rurgistul“), oraşul Deva (Vi vesel dar e şi neserios. bilitatea repetării lor în viitor sînt sectari şi dogmatici, manifestă c ¦k
atitudine bucheristă, de inerţie faţă de
trina cu caricaturi „Ardeiul“) PETRE TIRAU In timp ce muncitorii, colhoznicii, marxism-leninism. Ei nu pot să în Condamnarea in unanimitate de că-
gloriosul nostru tineret, inginerii, teh ţeleagă că în actualele condiţii mar- tre Comitetul Central al partidului a
niul construcţiei economice şi cultu nicienii şi lucrătorii ştiinţifici, scriito xism-leninismul viu în acţiune, lupta activităţii fracţioniste . a grupului
rii, întreaga intelectualitate au spriji pentru comunism înseamnă traducerea ăntipartinic al tovarăşilor Malenkov,
Poşta re rale, în domeniul legislaţiei, precum nit în unanimitate măsurile partidu în viaţă a hotărîriior Congresului ai Kaganovici, Molotov va servi întări
.şi împotriva întăririi rolului sovietelor XX-lea al partidului, aplicarea perse
locale în îndeplinirea acestor sarcini. lui înfăptuite pe baza hotărîriior Con rii mai departe a unităţii rînduriior
gresului al XX-lea al P.C.U.S., in partidului nostru leninist, întăririi
LOEW HERMAN Dentru a încheia contractul de Sezisînd cazul Comitetului Prin aceasta, grupul antipartinic s-a timp ce întregii! popor sovietic s-a condu: erii sale, cauzei luptei perttru
Comuna Miercurea, raionul închiriere. executiv al Sfatului popular ra opus liniei de dezvoltare mai rapidă linia generală a partidului.
ional Orăştie, acesta ne face cu a economiei şi culturii în republicile încadrat în lupta activă pentru în verentă a politicii de coexistentă paş
Sebeş Aşteptăm să ne scrieţi, infor- noscut că tov. Suvaina a fost naţionale, linie urmată cu fermitate Comitetul Central al partidului
mîndu-ne dacă ati încheiat con schimbată pentru că nu a depus de către partid şî care asigură întă făptuirea acestor măsuri, în timp ce nică, de luptă pentru prietenia între cheamă pe toţi comuniştii să-şi u-
In scrisoarea trimisă redac tractele de închiriere şi dacă o activitate corespunzătoare. La rirea continuă a prieteniei leniniste
ţiei, ne faceţi cunoscut că, în primiţi chiria legală. fel, a fost schimbat şi tov. I.e- dintre toate popoarele ţării noastre. ţara noastră cunoaşte un avînt pu popoare, a politicii de întărire prin nească şi mai strîns rîndurile sub
ciuda intervenţiilor făcute, încă >re;an Lioescu, oare nu posedă Grupul antipartinic nu numai că nu steagul invincibil al marxism-leninis
nu ati ajuns, ca proprietar, să POPA VIOREL studiile corespunzătoare, cu tov. a înţeles măsurile partidului pentru ternic al activităţii poporului şi un bate mijloacele a lagărului socialist, mului, să-şi îndrepte toate forţele
încheiaţi contractele de închirie 1comuna Dineu Mare, Ioana Ghirculescu, educatoare combaterea birocratismului, pentru re
re cu 'secţia agricolă, ocolul sil calificată, cu o vechime de 5 ducerea aparatului de stat umflat, dar aflux de noi forţe creatoare — par înseamnă îmbunătăţirea conducerii spre îndeplinirea cu succes a sarci
vic şi statia de radioficare. raionul Orăştie ani. s-a şi opus acestor măsuri. In toate nilor construcţiei comuniste.
aceste probleme acest grup s-a pro ticipanţii Ia grupul antipartinic au industriei, lupta pentru avîntul multi
¦Dînd curs scrisorii dvs., am Din scrisoarea adresată re Sfatul popular ne mal anun nunţat; împotriva principiului leninist (Adoptată la 29 iunie 1957 în una
intervenit pe lîngă Sfatul popu dacţiei reiese că sînteti nedu ţă că tov. Popa Ioan de la sec a! centralismului democratic, aplicat rămas surzi faţă de această mişcare lateral al agriculturii, pentru belşug nimitate de membrii Comitetului Cen
lar al raionului Sebeş. Condu merit de ce învăţătoarea Ana ţia culturală i s-a trasat ca de. partid. tral, membrii supleanţi ai Comitetu
cerea sfatului ne-a comunicat Suvaina a fost înlocuită din sarcină de a se ocupa îndea creatoare a maselor. de produse, pentru 0 largă construcţie lui Central, membrii Comisiei cen
că, în urma cercetărilor efectua postul de directoare a căminului proape de activitatea căminului Acest grup s-a împotrivit ru înver trale de revizie, cu o abţinere — a
te, a constatat că ocolul silvic cultural cu tov. Leorean Lices- cultural din Dîncu Aăare. şunare şi a încercat să zădărnicească In domeniul politicii externe acest de locuinţe, pentru lărgirea drepturi tov. Molotov).
cu, care nu are pregătire pen o măsură atît de importantă ca reor
a plătit regulat chiria pînă la tru acest post. ganizarea conducerii industrizi. crea grup, îndeosebi tov. Molotov, a dat lor republicilor unionale, pentru înflo
1 ianuarie 1957, dată de Ia care rea consiliilor economiei naţionale în dovadă de rutină şi a împiedicat prin rirea culturii lor naţionale, pentru dez
urma să se mute în clădirea regiunile economice, măsură aprobată toate mijloacele aplicarea noilor mă voltarea prin toate mijloacele a ini
proprie. Totuşi, dacă nu s-a de întregul partid şi de popor. Ei nu suri care au devenit actuale şi au ţiativei maselor populare.
au vrut să înţeleagă că în etapa ac- drept scop slăbirea încordării interna
mutat, aceasta se datoreşte ba tuaiă, cînd dezvoltarea industriei so ţionale, întărirea păcii în lumea în Dîndu-şi seama că ieşirile şi acţiu
zei de recepţie, care a tărăgă cialiste a atins proporţii uriaşe şi treagă. nile lor greşite întîmpină o ripostă
continuă să crească rapid în condiţiile permanentă în Prezidiul C.C., care
nat mutarea magaziei. Deci, dezvoltării cu precădere a industrial Tov. Molotov, fiind ministru al A- traduce consecvent în viaţă linia Con
pentru acest motiv, ocolul sil grele, trebuiau găsite forme noi, mai facerilor Externe, nu numai că n-a gresului al XX-lea al partidului, tova
perfecţionate de conducere a indus luat nici un fel de măsuri timp în răşii Molotov, Kaganovici, Adalenkov
vic a neglijat plata chiriei. Sec triei, care să scoată la iveală marile delungat pe linia Ministerului Aface au păşit pe calea luptei de grup împo
rezerve şi să asigure un avînt şi mai triva conducerii partidului. Inţelegîn-
ţia agricolă şi statia de radio puternic al industriei sovietice. Acest rilor Externe pentru îmbunătăţirea re du-se între ei pe bază antipartinică ei
grup a mers atît de departe incit — laţiilor U.R.S,S. cu Iugoslavia, dar şi-au propus să schimbe politica par
ficare din Miercurea nu au în atît după aprobarea măsurilor menţio s-a pronunţat în repetate rînduri îm tidului, să readucă partidul la meto
cheiat ' contracte de închiriere nate, în cursu! discutării acestora de potriva măsurilor pe care le înfăp- dele greşite de conducere ci-e au fost
către întregul popor, cît şi după a- luia Prezidiul C.C. pentru îmbunătă condamnate de Congresul al XX-lea
din cauza neglijentei. doptarea Legii la Sesiunea Sovietuiu' ţirea relaţiilor cu Iugoslavia. Pozi al partidului. Ei au recurs la intrigi
Comitetul executiv al Sfatu Suprem al U.R.S.S., — el a conti ţia nejustă a tov. Molotov în pro şi s-au înţeles în secret împotriva
nuat lupta împotriva reorganizării blema iugoslavă a fost condamnată Comitetului Central. Faptele scoase la
lui popular raional Sebeş, ne conducerii industriei.
comunică că a dat îndrumări ca în unanimitate de plenara C.C. al
P.C.U.S. din iulie 1955 — „ca fiind
secţia agricolă Sebeş, şi ocolul
necorespunzătoare intereselor statului iveală la plenara C.C. arată că tova
silvic din Miercurea să încheie
sovietic şi lagărului socialist, neco- răşii Malenkov, Kaganovici, Molotov
imediat contracte de închiriere
şi să plătească chiria legală. îngrijirea stupilor cere din partea apicultorilor multă în-% respunzătoare principiilor politicii le şi tov. Şepilov care li s-a alăturat, pă
In ce priveşte camera ocupa \ieminare şi răbdare. Acest lucru este bine cunoscut de api-% niniste’ . şind pe calea luptei fracţioniste, au
tă de statia de radioficare, sfa [suitorii Gabor Agardi şi Nandor Klein de la G.A.S. Haţeg, Tov. ’Molotov a frînal încheierea încălcat statutul partidului şi hotărî
tul popular v-a îndrumat şi pe
dumneavoastră să luaţi legă %care clişeul nostru ii înfăţişează in timpul lucrului. ^ Tratatului de stat cu Austria şi îm rea Congresului al X-lea ai partidului
tură cu oficiul poştal din Sebeş,
