Page 14 - 1957-07

Nr. 797 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

VIA ŢA D E P A R T ID Alte comune au început secerişul S E N A Ş T E O I D E E . . j*\r-—-exui;

Examenele de sffrşit de m la şceal in comuna Oarda de Jos, a In comuna Bărăbanţ din raio­ O mică grădiniţă lipsită de flori, unor note de lucru. Facem cunoş­ astîmpăr, că ie tot învlrţi pe lingă
început secerişul. Tovarăşa nul Alba, ţăranii muncitori au
Domnica Susan, tehnicianul a- ieşit la seceratul orzului în ziua cu iarbă veştedă şi albită de praf. tinţă şi discuţia se înfiripă repede. o piesă te tot uiţi o clntă-
gronom al acestei comune, zil­ de 3 iulie. Primul a ieşit ţăra­
serală economisi de nic poate fi găsită pe cîmp, pen­ nul muncitor losif Mîrza. „Casa tehnicianului“. înăuntru liniş­ Maistrul Biemel e vechi în com­ reşii, şi-odată ajuns acasă, pui
tru a stabili momentul optim de te. Arar de iot, uitr-un birou, un binat. De 8 ani. A venit la Hune­ mina pe creion, pe hîrtie şi te-a-
in Petroşani recoltare. Cînd observă că un In gospodăriile colective din deget întoarce filele unei cărţi cu foi doara hotărît să muncească, să în­ puci de făcut schiţe şi calcule.
lan a ajuns în stadiul de pîrgă, Geoagiu şi Vinerea, raionul 0- veline; creionul aleargă grăbit pe veţe, să vadă că din mîinile iul pot
' Zilele trecute s-au tlnut exa­ predat. In majoritatea cazurilor, Domnica Susan anunţa imediat răştie, în cea din Benic şi în al­ coala albă împeslriţînd-o cu cifre, li­ Şi după ce crezi că ai terminat,
ţăranul muncilor respectiv pen­ tele din raionul Alba, în comu­ tere, semne. Un om studiază I ieşi lucruri frumoase. îşi şi aminteşte iţi vine o altă idee, şi vezi că-i
tru a începe secerişul. nele Simeria şi Turdaş, şi în şi de prima inovaţie. Era prin 1954. mai simplu aşa, şl iar creion şi iar
multe alte părţi, ţăranii munci­ In biroul şefului cabinetului, Cîte- Îşi aminteşte de mulţumirile jurna­
menele de sfîrşit de an Ia Şcoa­ cei care au avut o frecvenţa Urmînd îndemnul ei, mulţi tori au început să secere orzul. va mese, reviste, planşe, şi un dulap, hîrtie şi iar bătaie de cap. La ur- ,
ţărani muncitori din comună au Ba in unele locuri a început şi în care biblioraftele au strîns, zi de liştilor, în urma modificării conso­ mă, insă, eînd vezi rodul nopţilor'
la serală economică de partid bună în timpul anului, au avut început secerişul, chiar în pri­ seceratul griului. Peste tot se zi, veghea acelora care in nopţi Ur­ lei de la maşina de astupai şticul,
mele zile după ce orzul a ajuns vede dorinţa şi hotărîrea de a zii, stau aplecaţi deasupra planşelor de bucuria simţită atunci cînd a
d6 Petroşani. 40 de elevi ai a- şi rezultate bune în învăţătură. în pîrgă. Primii au ieşit Ia se­ se strînge recolta bogată din a- şi-şi frămîniă mintea pentru a găsi tale petrecute în frămîntări, încerci
cerat ţăranii muncitori Romulus cest an într-o perioadă cît mai ceva nou, ceva ce încă nu s-a fă­ văzut că rodul muncii lui a prins ceva — aşa — o mulţumire mare, •
nului II au absolvit această for­ Astfel, tov. Biro Martin, direc­ Drăghici, Gheorghe lupşa şi scurtă şi fără pierderi, cut dar se poate face. Acele biblio- viaţă, de căldura care i-a umplut mare de tot.
alţii. Numai in ziua de 1 iulie, rafte, în care dosarele stau înghesuite inima.'
mă de învăţămînt de partid. torul şcolii de maiştri mineri din ca sardelele cuprind săptămîni, luni
ei au secerat cîte 0,29 hectare uneori, ani de jrăminiări, de căutări, — Parcă văd şi acum Era o zl
Concluziile ce se desprind din Lupeni, Briceag Ioan, asistent orz fiecare. de speranţe. ca asta, caldă, caldă de tot. Am Inovaţia e o idee gindită bine,
muncii citeva zile, am ciocănit, am judecată şi aplicată. Aplicată mai
rezultatele obţinute de elevi la la şcoala de partid de 6 luni, Din multele dosare, citeva, în col­ ales. Căci dacă nu-i aplicată, degea­
ţul drept al primei coperţi, poartă schimbat, am aşteptat cu sufletul la
examene, felul cum ai au tratat Gîrtan Maria şi Pricop Lucia, numele lui Mihai Biemel, Sub nume, gură proba. Mi-era teamăl şi mă
scris cu aceleaşi caractere îngrijite,
problemele, răspunsurile la în­ ingineri lia combinatul carboni­ denumirea inovaţiei. Iau ultimele întrebam cu ce ochi mă vor privi
două dosare, Primul, iiilitulat „Li- oamenii în caz de dereuşită. Dar a
trebările puse, puterea lor de o- fer, Rirâly Zoltan de la mina mitatori de cursă pentru pornirea au­ reuşit, Acesta a fost începutul. De- ba îi mai spui inovaţie. Mă gin- 1
tomată a pompelor peniru a ridica atunci,., dese acum la ceva nou, la ceva
rientare în problemele curente Lupeni, Chitic Ioan de la Trus­ presiunea din acumulatori“ ; al doi­ în legătură cu asigurarea iroiiilor...
lea, „închiderea dublă a corfelor de De-aiunci au trecut ani, şi numele
ale economiei şi politicii ţării tul 7 construcţii, Na;gy Alexan­ încărcare de la furnalele 1—3“. în­ lui Biemel a devenii cunoscut ce­
torc coperta. Schiţe, planşe, calcule,
noastre, constituie un îndreptar dru, medic la spitalul din Petro­ referai de efecte economice. Aplica­ lor de ta cabinetul tehnic, Dosar Dar nu, încă n-am nimic precis,
rea inovaţiei va permite respectarea după dosar, venea să adauge un nici nu ştiu măcar cum să-i zic.
pentru activitatea şcolii în vii­ şani, Nemeş Aurel, judecător, ECONOMII strictă a reţetei de încărcare a fur­
nalelor... se va evita total pierderea plus de prestigiu unuia dintre cei Eram tare curios să aflu cum se
tor. Tolvai Alexandru, inginer la materialelor... se va crea posibilita­ mai fecunzi şi apreciaţi inovatori din naşte o idee şi l-am pisai pe to­
tea utilizării corfelor pînă la uzura combinat.
Este ştiut că această şcoala, combinatul carbonifer din anul In ultimele 20 de zile, cefe­ cest prilej s-au evidenţiat to­ totală...
riştii de la staţia Subcetate- varăşii Dănilă Groza, Iuliu — Nu ştiu cum să-ţi spun, tova­
răspunde sarcinii trasate de II şi alţii, sînt exemple de dis­ Haţeg, au realizat o economie Dumbulean, Ioan Jianu, Ştefan răşe, da’ cu inovaţiile astea, ii varăşul Biemel cu atîtea întrebări,
de 22.756 orelvagon, cu o me­ Radu şi alţii. aşa, ca o boală. Odată ce te-ai „be-
Hotărîrea C.C. al P.M.R. din ciplină şi conştiinciozitate pen­ die in tranzit cu manevră de de cred că la despărţire m-a cali­
9,60 la sută, în loc de 11,80 MARIAN CEHAN tegit“, greu scapi. Nici nu te gîn-
a-nul trecut, cu privre la lega­ tru toţi elevii şcolii. la sută cît este normat. Cu a- deşti de unde şi cum, numa’ că te ficai cu epitetul de pisălog, Omul
corespondent pomeneşti într-o bună zi că n-ai
rea tot mai strînsă a învăţă- In schimb, majoritatea elevi­ luă o coală de hîrtie, un stilou,

mîntului de partid de proble­ lor care au avut frecvenţă slabă şi-mi făcu o şchiţă din care am

mele practice ale producţiei. A- în timpul anului, au dat răspun­

oeaistia ia !adus după sine intro­ suri sub posibilităţile lor. Aşa înţeles atît cît poate înţelege unul

ducerea în procesul de învăţă- sînt tov. Nicoară Mircea de la EXPOZIŢIE ŞCOLARA care în viaţa lui n-a mai auzii a-

mînt a unui program mai legat mima Animioasa, Cojocarii semenea termeni. Ştifi... clipet... si­

e problemele pe care le pune Gheorghe de la mina Lupeni, obiectele executate de elevii guranţă exterioară... Am înţeles to­

zi de zi, extracţia cărbunelui. Ţabrea Nicolae, de la Petrila, La Casa pionierilor din 0- şcolilor din Orăştie, Cugir, tuşi că e vorba de a asigura un
răştie s-a deschis o expoziţie
Acest lucru a fost necesar ca O altă lipsă s-a manifestat şcolară. Expoziţia este vizitată Cioara etc. troliu de la prăjitoare, cu o frînă au­
de numeroşi cetăţeni din oraş
în anul I să fie încadraţi ca e- în special în rîndul unor cadre şi satele din jur, care admiră MARIA VALEANU tomată, fapt ce va evita sută la sută

îevi în mare majoritate ingineri, tehnice de conducere. Unii din­ corespondentă pericolul accidentelor.

tehnicieni, activişti de partid şi tre aceştia, subapreciind impor­ In faţa mea se năştea o idee

ai organizaţiilor de masă. S-au tanţa examenelor, s-au bazat CRONICA HAŢEGANA nouă! A. JURCA

creat astfel condiţii pentru o numai pe cunoştinţele căpătate Notez numele şi mă îndrept spre ..-'C/'—'C/'V'--
furnalele vechi.
mai sporită exigenţă faţă de în domeniul economiei politice
— Tovarăşul Mihai Biemel...
nivelul lecţiilor şi faţă de cali­ în facultăţi, n-au revăzut mate­ Duminică, 30 iunie, în cultural din Sarmizegelu- Pe lingă activitatea for- — La mecanic-şef, în biroul de O masura bună
mafiilor artistice, în pro-
tatea învăţămîntului în general. rial ul şi nu s-au pregătit, con­ comuna Zeicani, raionul sa, tovarăşul losif Anto- gramul căminului cultural
din Sarmizegeiusa poţi
Se poate aprecia că majoritatea vinşi că tot o vor scoate la ca­ Haţeg, a fost inaugural neac, ai afla multe iu- colo...
întîlni şi alte acţiuni cu
lecţiilor expuse au corespuns păt. Răspunsurile date de aceşti caracter cultural de ma- Conducerea cooperativei din Bără­ tr-adevăr, la controlul inopinat, ges­

nivelului cerut, ba chiar unele tovarăşi au fost slabe, nesigure noul cămin cultural. cruri interesante despre să, c a : şezători literare, — Biemel? Acu a fost aici. Ve- banţ manifestă multă exigenţă faţă tionarului i s-a găsit o lipsă de 950
seri şi dimineţi de basme
(hotărît, lucru greşit), au fost şi incomplecte. S-a dovedit încă In acest fel ţăranii activitatea cultural-artis- deţi sus pe platforma de încărcare. de corectitudinea în muncă şi faţă iei. Consiliul de conducere nu a ma­
pentru copii, recenzii, con­
predate la un nivel prea înalt odată că a se baza numai pe muncitori de aici vor avea tică de aici. ferinţe, audiţii la radio, Poate-l găsiţi la staţia motrică. de buna îngrijire a avutului obştesc. nifestat nici un fel de îngăduinţă
întîlniri cu fruntaşi ai
faţă de nivelul mediu al elevi­ cunoştinţele vechi este o greşea­ de-acum înainte unde să- In căminul cultural re- recoltelor bogate eic. Urc treptele. Ajuns sus, mă în­ Nici cea mai mică încercare de furi faţă de un asemenea caz cu toate

lor. lă mare, şi că pentru însuşirea şi petreacă timpul liber novat de curbul, lărgit drept spre staţia motrică aşezată în sau de delapidare nu este tolerată. că nu era grav. L-a obligat ime­

Pentru a veni în ajutorul ele­ materiei este nevoie de o muncă în mod util şi plăcut, pu- cu o sală de şah şi audi- spatele prăjitoarelor. II găsesc pe Nu de mult, unor tovarăşi din diat pe gestionar să pună banii ia
Mihai Biemel în cete din urmă în- . conducere li s-a părut că gestio- loc, şi l-a destituit din serviciu.
vilor în perioada de pregătire susţinută de zi cu zi. De aici şi tînd asculta o muzică la ui muzicale, zilnic pot fi

nentru examene, conducerea conducerea şcolii trebuie să radio, să joace şah, să văzuţi zeci de localnici. tr-un birou, adîncil în cercetarea c nărui Ioan Petraşcu de la bodegă Ar fi bine dacă toate cooperati­

?colii, sub îndrumarea şi cu tragă învăţămintele necesare, asculte o conferinţă, să Aici îşi desfăşoară acii- /- ar cam face unele învîrteli. Şi, în- vele din regiune ar proceda la fel.

sprijinul biroului raional de par­ combătînd cu hotărîre orice de­ citească o carte sau să vitatea o formaţie de ar-

tid, a organizat maî multe con­ lăsare şi superficialitate, şi fiind participe într-o formaţie (işti amatori ce numără Staţie de radio­

sultaţii colective, unele cerute mai exigentă la seminare. artistică de amatori. peste 50 de membri, in ficare cu activi­

de un număr mai mare de e- S-a mai manifestat şi o altă majoritate tineri. Unii sini
membri ai corului, ai e-
Ziua internafională a cooperaţieiîntovărăşiţi
levi, altele ou temele fixate de tendinţă nesănătoasă, şi anu­ Intîlnire cu ţăranii tate bogată

colectivele catedrelor. De ase­ me neprezentarea la examen la chipei de dansuri sau ai, Deşi de curînd înfiin­

menea, au fost programate con­ data fixată. Din această cauză, De multă vreme ţăra­ formaţiei teatrale, iar alţii ţată, staţia de radiofi­

sultaţii individuale, asigurîndu- au fost cazuri, cînd în zilele de An de an, cooperatorii din lumea unităţilor cooperatiste din regiunea săteşti şi generale, dezbaterea în ca­
nii muncitoari din Sarmi- recitatori, solişti dansa­ care din Haţeg, desfăşoa­ întreagă sărbătoresc în prima săptă- noastră, sărbătoresc Ziua internaţio­ drul acestora a principalelor probleme
se prezenţa în zilele şi la orele examen, s-iau prezentat mai pu­

fixate a unor membrii ai cate­ ţini elevi decît numărul progra­ zegetusa nutresc gîndul tori, vocali sau fluieraşi. ră o activitate susţinută, mînă a lunii iulie, Ziua internaţio­ nală a cooperaţiei în zilele de 6 şi 7 legate de bunul mers al cooperative­

drei, care să dea lămuririle ce­ mat, iar altele, cînd numărul să pornească pe drumul De altfel, nume ca ale dezbătînd o serie de pro­ nală a cooperaţiei. Cu acest prilej iulie a. c., prin adunări festive, ce se lor, ilustrează caracterul profund de­

rute de elevi. S-au organizat, celor prezenţi a depăşit pe cd cooperativizării, al belşu­ solistului Cristian Domi- bleme actuale, specifice el trec în revistă succesele obţinute organizează în aceste zile în oraşele mocratic al cooperaţiei, trăsăturile el

de asemenea, convorbiri indivi­ programat, îngreunînd astfel gului. Totuşi, mai sînt rUuc, ale fluierasiicr Ho- oraşului şi raionului. Tov. în lupta pentru dezvoltarea şi întă­ şi comunele din regiune. de largă organizaţie de masă.
unii care nu sînt convinşi banu, Bereş’ean şi Ion Pavel Romanenco, res­ rirea organizaţiilor din care fac par­ Acţionînd în domeniul organizării Realizări importante au obţinut şi
duale între elevi şi asistenţii munca comisiei de examen, ca­ întrutotul de superioritatea Vrincioni, sau ale ado-
CI.ooperativizării", vrînd să .. rilor Cristian Lazăr, M<- ponsabilul emisiuniii Jo­ te, pentru întărirea colaborării fră­ schimburilor comerciale între cele unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din
grupelor respective, care, spre re, uneori, trebuia să stea pînă vadă cu proprii lor ochi hai MiţUlesctt, Anuţa Şie- ţeşti între organizaţiile cooperatiste, două sectoare mari economice, — in­ regiunea noastră, în ceea ce priveşte
ze u’n colectiv 'activ de dustrie şi agricultură — unităţile coo­ dezvoltarea tor, atragerea de noi coo­
deosebire de anii trecuţi, nu noaptea tîrziu. roadele muncii în comun, fan şi Valeria Dominicar colaboratori şi corespon­ pentru prietenia între popoare şi con­ peratiste de consum au reuşit să spo­ peratori şi mărirea producţiei. Astfel,
denţi, cu ajutorul că­ solidarea păcii. rească de la un an la altul, atît vo­ în cadrul celor 18 cooperative din re­
s au ţinut la sediul şcolii, ci la Rezultatele obţinute au mai şi avantajele pe care a- au trecui hotarele comu­ ruia întocmeşte progra­ lumul desfacerii mărfurilor, cît şi vo­ giune s-au înfiinţat ICO secţii de pro­
me variate, vii şi opera­ Hotărîrea de a se sărbători Ziua lumul achiziţiilor de produse agricole. ducţie şi 111 secţii prestări serviciu.
locurile de muncă, unde s-au arătat că, în viitor, trebuie acor­ ceasta le aduce. De aceea nei lor, fiind remarcate Prin activitatea tor, cooperativele de Numărul cooperatorilor intraţi în coo­
internaţională a cooperaţiei a fost
deplasat şi conducătorii de se­ dată o mai mare atenţie recru­ la vestea că duminică, 30 cu prilejul diferitelor con­ luată de către Comitetul executiv al
iunie, vor fi vizitaţi de cursuri, dintre care mai
minar. La aceste întîlniri, elevi­ tării elevilor, încadrînd în a-

lor li s-au recomandat ce şi cum ceastă formă de învăţămînt nu­

să înveţe pentru examen, le-au mai pe acei care au cunoştinţe

fost arătate principalele proble­ de bază suficiente, pentru a pu­ ţăranii întovărăşiţi din recent este cel organizai tive. Programele cuprind Alianţei internaţionale, încă din a- consum din regiunea noastră şi-au perativele meşteşugăreşti a crescut
T'oteşti, s-au bucurat. In cu prilejul celui de-al II- reportaje, portrete de frun­ nul 1923 la Gând, în Belgia. Pe mă­ adus o însemnată contribuţie la ridi­ la 2.565. Consumatorii apreciază mult
me asupra cărora trebuie să tea face faţă programei şcolii. ziua respectivă, sala că­ lea Festival raional al taşi în producţie şi agri­ sură ce mişcarea cooperatistă a luat carea nivelului de viaţă a! populaţiei. produsele unităţilor cooperaţiei meşte­

insiste mai mult, li s-au dat lă­ In această direcţie, un rol im­

muriri în unele probleme, mai portant le revine comitetelor de minului cultural devenise tineretului. cultură, cronici ale zilei, o mai mare dezvoltare, în rîndurlle In ultimii ani s-a dezvoltat mult re' şugăreşti, deoarece calitatea lor s-a

puţin înţelese. In urma întîlni- partid care, de pe acum, trebuie neîncăpătoare. Cu a- Din repertoriile forma­ precum şi rubrici pe di­ ţeaua de desfacere a unităţilor coope­ îmbunătăţit mult, iar prezentarea lor
cest prilej ţăranii întovă- ţiilor acestui cămin, poi ferite probleme : „Sfatul ratiste. Astfel în ultimul an reţeaua este mai atrăgătoare şi îngrijită. Se
rii cu fiecare elev în parte, con­ să se orienteze asupra viitorilor cooperatorilor din întreaga lume se de magazine a crescut în regiunea pot da ca exemplu cooperativele „Pro­
manifestă tot mai vie năzuinţa de a- noastră cu peste 100 de unităţi. O se­ gresul" Alba Iulia, „Unirea" Sebeş,
ducerea şcolii s-a putut convin­ elevi,^ propunînd pentru această rie întreagă de cooperative au reuşii „Partizanul” Petroşani şi altele.
propiere, colaborare şi pace între po­ să aibă magazine model — univer­
ge dacă elevii au condiţii şi formă de învăţămînt numai pe răşiţi din Toteşti au dat v amintite cele ale echi- medicului , „Cuvîntul pe* poare. sale sau specializate — cum sînt cele Deşi nou create, cooperativele de
l,ă-muriri g_a_zd' elor, arătîn- pei de teatm> cu piesele ada_g_o„g..ui.l.u:*i«“, „cSif-antu.il a- din Apoldu de Sus, Băiţa, Ilia, Câlan credit şi economie au obţinut o serie
timpul liber necesar pentru o acei tovarăşi care au dovedit că In patria noastră, această sărbătoa­ etc. de realizări însemnate în activitatea
re a atras încă din anul 1924, sim­ ce o desfăşoară. In regiune s-au
pregătire temeinică. merită cinstea de a fi elev al du-le ce recoltă bogată „Bărbatul fără opinci“ şi gronomului" şi rubrica sa­ patia şi interesul maselor de coope­ Ca rezultat al faptului că cele mai constituit pînă în prezent 31 coope­
ratori. Insă cercurile conducătoare multe conduceri ale cooperativelor se rative de credit şi economie, în care
Frecventarea regulată a cursu­ şcolii seriale economice de par­ vor culege ei în acest an „Răfuiala” şi programul tirică „De ce ?“ Printre din Romînia burghezo-moşierească, preocupă cu pricepere şi simţ de răs­ au fost atraşi peste 10.000 mem­
pundere de gospodărirea fondurilor şi bri care au subscris un fond social
rilor şi seminariilor s-a dovedit tid. — aproape dublă faţă de echipei de dansuri, care colaboratorii şi corespon­ au pus în calea sărbătoririi acestei bunurilor obşteşti ce le sînt încredin­ de pesle 2.000.000 lei. Prin împru­
zile, tot felul de piedici. In mod cu ţate, situaţia financiară a unităţi­ muturile acordate din fondurile pro­
şi cu ocazia examenelor a fi o POPON NICOLAE anii cînd nu lucrau în include intre altele dan­ denţii cei mai activi se totul deosebit se sărbătoreşte acum lor cooperatiste s-a îmbunătăţit mult, prii şi din creditele primite de la
în patria noastră Ziua internaţională o parte din ele ajungînd să se auto- stat, în valoare de peste 4.000.000
condiţie de bază oentru însuşi­ directorul Şcolii serale economice comun. surile : „Ardeleana ca pe numără tov. Aristică Spă-
a cooperaţiei. In ţara noastră există
rea temeinică a materialului Petroşani Bistra“, „Haţegana în taru, Petru Fărcaşiu, Ni- astăzi o puternică mişcare coopera­
doi“, „Ţarina Abrudului“, cu Sbuchea, Vera Nistor,
V E Ş T I ÎM BUCURĂTOARE Cămin cultural precum şi o serie de dan­ Constantin Roşea, Ioan
fruntaş

Dacă ai sta de vorbă suri valorificate din fol­ Cioara şi alţii.

Ajutor Sa timp cu directorul căminului clorul local. I. STRAUT

tivitate cultuinal-iarilstică. Ca­ JWUBmaBBBaEE

Muncitorii agricoli de la drele didactice de aici, în frun­ oooooeoeoooooooooooooooooooeooooococo^'
G.A.S. Apoldu de Jos, nu mai te cu învăţătorul Mihai Marcu,
pridideau plivitul buruienilor ce organizează programe artistice, Oferte de serviciu Părinţi, tistă, mii de cooperative de consum, finanţeze (cooperativa „30 Decem­ iei, pentru cumpărarea de animale de
meşteşugăreşti, de credit şi economie brie" Alba Iulia, Almaş, raionul Orăş­ muncă şi de reproducţie, inventar
T.A.P.L. Deva
crescuseră repede in urma ploi­ conferinţe, discuţii pe teme po­ >In magazinele cooperaţiei de con- care joacă un rol important în eco­ tie, Loman, raionul Sebeş şi altele). agricol şi materiale de construcţie
angajează pentru unităţile sale jsum din regiune găsiţi un bogat nomia naţională. Numai în regiunea Faptul că unităţile cooperaţiei de cooperativele de credit şi economie
lor. De aceea, preşedintele co­ litice, culturale, agricole etc. din regiune: isortiment de îmbrăcăminte şi în-;
mitetului de întreprindere de In decursul lunii iunie, a fost >r.ălţăminte pentru copiii dvs. noastră sînt 78 cooperative de con­ consum din regiunea noastră au ieu- au sprijinit creşterea producţiei agri­
aici — Ion Drăghiţă — a fă­ 0 ospătari calificaţi sum, 18 cooperative meşteşugăreşti şi şit să obţină rezultate din ce în ce cole marfă şi ridicarea bunei stări
cut un apel la şcolile din Apol­ prezentată, cu un deosebit suc­ ° cofetari calificaţi mai bune, se datoreşte aportului mare a membrilor.
31 cooperative de credit şi economie. pe care l-au adus cei peste 150.000
du de Sus, Gîrbova, Dobîrca ces, piesa „Fetiţa orfană“, în
® vinzători de cofetărie şi osaeQoooeooeoososeosooooQosooeooooosotj? Cooperatorii, activiştii şl lucrătorii membri cooperatori, cărora le sînt a- Luptînd peniru unitatea mişcării
şi Miercurea, pentru ajutor. interpretarea formaţiei de tea­ patiserie calificaţi sigurate posibilităţile de a lua parte cooperatiste internaţionale, pentru în­
la conducerea cooperativelor, de a tărirea forţelor progresiste din Alian­
Conducerile şcolilor şi orga­ tru a căminului cultural local. * gestionari cu o practică controla munca organelor alese şi de ţa cooperatistă internaţională, coope­
nizaţiile de U.T.M. de la aceste¦ [îndelungată în comerţ, pen- a-şi spune cuvîntul în orice problemă
şcoli, au răspuns cu entuziasm Succesul mare a încurajat for­ ŢARANI MUNCITORII legată de bunul mers al cooperativei. raţia ţării noastre îşi aduce contribu­
la chemare. 35 şcolari din A- maţia, care a dai spectacole şi \tru restaurante, bufete şi In conducerile unităţilor cooperatis­ ţia la lupta popoarelor pentru ins­
| cofetării înscrieţi-va în rîndurile membrilor coope­ taurarea unei păci trainice în tomea
pold au lucrat cîte 5—6 ore pe la Mihalţ, Obreja şi Teiuş. Pes­ rativei de credit şi economie, care va te din regiune au fost aleşi în adu­
® bucătari şi bucătărese ajuta la nevoie. nările săteşti, adunările generale şi întreagă.
zi. plivind 28 de hectare cartofi te tot, numărul şi entuziasmul | calificate conferinţele ţinute, peste 5.000 membri
cooperatori, din care peste 700 femei. GHEORGHE JIBOTEANU
in 6 zile. Cei '13 de şcolari din spectatorilor au depăşit aştep­ ° personal tehnico-admi- membru în Comisia regională
Gîrbova, lucănd o zi au plivit tările. In reuşita acestui spec­ Inistrativ cu experienţă în Ţinerea cu regularitate a adunărilor pentru organizarea sărbătoririi
un hectar d i ceapă, iar 23 de tacol, a depus multă străduin­ \munca de planificare şi con­ Zilei internaţionale a cooperaţiei
copii dobîrceni, au plivit şi ei ţă învăţătoarea Laura Marcu.
un hectar cu ceapă, tot într-o tabilitate
zi. Copiii din Miercurea, în trei ION NEAMŢU
zile au plivit 2 hectare cartofi corespondent 0 Tehnicieni culinari cu
\practică îndelungată
şi 1 hectar morcovi. Bilanţul e Zi însemnată ATELIERUL MECANIC AL COOPERATIVEI NOTE
frumos. S-au plivit în total 83 6 magazioneri, agenţi ex- „SOLIDARITATEA“ DIN DEVA

de hectare. Dintre cadrele di­ La Văîişoara în ziua de 23 Ipeditori şi primitori de măr­ Execută lucrări de lăcâtuşerie, suduri Mai multe bilete pentru acelaşi loo
autogen şi electric, instalaţii sanitare
dactice, s-au distins; lize Beer, iunie, a Fost sărbătoare. Elevii furi, precum şi manipulanţi şi lucrări de strungărie în fier
* muncitori şi muncitoare (str. Karl Marx nr. 19)
Hans Dietrich, Elisabeta Far- şcolii de 7 ani de aici au dat Mulţi spectatori sînt nemul­ nematograf, doresc să se re­
i necalificaţi, buni gospodari. ţumiţi deoarece conducerea ci­ medieze această lipsă, pentru
caş, Giro Ghenaiie şi alţii. un frumos program artistic, cu nematografului „Ilie Pintilie" ca în felul acesta să nu mai
| Angajările se fac de către direc- din Simeria permite să se vîn- fie obligaţi să stea în picioare
Recolta a fost asigurată. ocazia sfirşitului de an şcolar. J ţiunea regională T.A.P.L. Deva, dă mai multe bilete pentru a- sau să se certe.
| piaţa Unirii, nr. 8, pe bază de exa- celaşi loc.
Conducerea G.A.S.-ului din A- După program, a urmat o altă I. M1TRAN
| men asupra cunoştinţelor profesio­ Spectatorii care vizionează corespondent
pold a recompensat munca de­ surpriză plăcută pentru locui­ nale. filmele ce rulează la acest ci­
pusă de harnicii şcolari şi a tori. Difuzorul prinsese prima ¦
pus la dispoziţia micilor „lucră­ dată glas în sat. Solicitanţii vor aduce actele ne- ¦ Să fie deschis ştrandul
tori" un camion pentru trans­
portarea acestora la Geoagiu- In acţiunea de radioficare a jcesare pentru angajare. COOPERATORI! ¦
băi, unde aceştia s-au distrat comunei, s-au evidenţiat mulţi ¦¦
Lămuriri suplimentare se dau in ¦
timp de două zile. locuitori din comună, printre In oraşul Deva există, lin­ să fie redeschis, pentru ca în
f fiecare zi la .direcţiunea regională gă stadionul ,,Progresul" un felul acesta să fie scutiţi de
DOBRE RADU care: D. Henţa, 1. Florea, 1. t f.A.P.L. intre orele I0—13. Vărsaţi la timp cotele din părţile sociale t ştrand în care mai înainte se a mai face 2 km. pînă la Mu­
corespondent Bedea, T. Avram, I. Heuh, A. făcea baie. In ultimul timp în­ reş.
| Angajările se iac pentru unităţile să, ştrandul a fost închis.
Succese culturale Marc, I. Valea şi alţii. Sdin Deva, Hunedoara, Simeria, Cu- subscrise pentru a contribui la întărirea PETRE JURCON1
tgir. Alba Iulia şi Brad. Devenii doresc cs- ştrandul
La căminul cultural din Cis- EUGENIA POPA unităţii voastre. corespondent
tei se desfăşoară o rodnică ac­ corespondentă