Page 18 - 1957-07

Nr, 798 DRUM UI SOCIALISMULUI r p s mssmm Pag. 3

LA COLECTIVA

DE PE In contul uniîor pe vin găzii cu vădită bucurie în glas. ,re au construit noua instalaţie.
Şi munca în abataj începu cu Paralel cu terminarea noii in­
? / — w — »/— 1 /— ' /— ' r ^ j — •/ ”>/— ' /t s t ' i — >.— ',/— > r Deseori, oamenii o iau înain­
tea vremii, fac lucruri ce tre­ ayînt. De r.eniar.c&ţ, că, în luna stalaţii ,de descărcare a vagoa­
Zăpuşeala care se lăsase de dimi- ieann Cornel de la atelierul de fie- de mică, cu două camere, chigr buie făcut.e peste ciţiva ani, în- iunie, brigada Tui Bartha a dat nelor de la -ppeparatie, colectivul
una“ spunea el adesea. In 1953, 1 tr-un cuvînt, merg pe calea pro­ singură, peste plan, 3.00 tone de de :i.a O.C.M.M. a terminat ins­
neaţă, prevestea o zi dogoritoare. Cu Tărie. cind a intrai in gospodărie, ală- ^ gresului. Aspmenea oameni alcă­ cărbune. talaţia mecanică şi electrică de
toate acestea, la gospodăria• colectivă In drum, preşedintele mira . expli­ turi de celelalte 15 familii de ţărpni tuiesc şi brigada minerului la puţul nr. .2 vest al minei Pe-
din Sinlandrei, aşa cum ¦de multă muncitori, primul gînd al lui Mun­ Francisc Bartha de la mina Pe- Noi instalaţii pentru
vreme se obişnuieşte, colectiviştii se cat că, pentru a uşura muncg, oa­ tean era să-şi vadă dorinţ-a reali­ trila. mineri trila. Datorită .acestui fapt se va
adunaseră pentru a discuta ce tre­ menilor in campania ,de treieriş, ci- zată. Şi iată-l astăzi, om cu casa obţine o mai bună şi mai rapi­
buri are de făcut fiecare. ţiva muncitori împreună cu cei din sa. Cu sprijinul gospodăriei cu în­ ...4 iulie, ora 6 dimineaţa. Or­ De curînd, la pr.eparaţia Pe- dă rambleiere hidraulică a aba­
conducerea gospodăriei, au, ¦hpfărit lesnirile pe care statul i le-a făcut, triia a fost terminată o nouă tajelor din sectoarele III şi V
— Astăzi se adresă preşedintele să construiască, in întregime . şi cu Muntean G.hporghe Locuieşte astăzi ^ tacii lui Bartha au intrat în şut instalaţie de descărcare a va­ al.e minei.
citorva colectivişti — avem de adus j.nţr-o .casă confortabilă, „la centru“¦ bucuroşi şi cu multă grabă. Şi goanelor. Noua .construcţie are
trifoiul şi lucerna de la cimp. Tre­ materiale proprii, un efevptqr care -r- cum ii place să se laude. aveau pentru c e : ortacii din menirea să satisfacă, în primul Cei mai buni au cîştigat
să fie ataşat la maşina de treier rînd, necesităţile minei Vulcan,
schimbul precedent scoseseră îa care prepară cărbunele energe­ întrecerea
buie să ne grăbim, să nu ne prindă pentru a urca paiele. suprafaţă ultimele tone de căr­ tic aici.
bune în contul anului 1959. Aşa Era greu de prevăzut, la în­
L vreo ploaie. Patru vagoane nu e un — Gindiţi-vă şi dumneavoastră, că lor Ie revenea sarcina să Echipele de mon.tori .conduse ceputul lunii iunie, că sectorul
de Moise M.e.t.ef.i şi loan Vulc.u, l al minei Lone.a va ciştiga în­
t. lucru chiar atit de simplu. Se cere a intervenit maistrul Ursu Pavel, scoată primele tone de cărbune şi .cea de electricieni, condusă d.e trecerea. In luptă erau antre­
în contul acului 1960. C. En.ă.ch.es,c.u, de ia şantierul
t puţină muncă. construind acest elevator, ¦scutim O.C.M.M. Petri la., .sfiit cele ca- nate mai mult. sectoarele IV şi
— Să fie în tru n ceas bun şi V. care dăduseră lună de lună
Şe îndreptă apoi către alt grup munca a celpuţin 10— 15 oameni Şi nu este el singurul care şi-a ION DRĂGAN să-i dăm fest — spuse şeful brî- mari cantităţi de cărbune pes­
te plan.
^ şi, cu aceeaşi siguranţă a omului pe care ii vom putea folosi în altă făcut casă d.e cînd a intrai în co­ si
Pe .luna iunie, însă, minerii
L gospodar, care ştie ce are de făcut, parte. IM . • . sectorului !, muncind bine şi
organizai, s-au dovedit a fi cei
t îndrumă pe fiecare unde trebuie să contractează cereale lectivă. Şi-au ridicat case, Popa - categorii ale mai buni, răsturnind astfel toa­
te pronosticurile.
SeL meargă. Apoi pornirăm la fiecare loc Moroi, Băda luja, Băda Petru, iar -j JliweM, ea ţtlw m l depăşit

[• de muncă, să vedem acolo ce fac cu statul alţi ciţiva colectivişti dini pe cele 3 dialecticii materialiste

ţ oamenii. Pe drum, preşedintele în- După vreo cîleva ore de discuţii de a si le termina. .j Pornind de la sublinierea în­ Cu o zj în urmă, trecînd pe — Dar turnătorii ? — întreb
în cadrul unei adunări generale, se eu.
I cepu a ne povesti cile unele, cîte hotărîse ca, ta strîngerea recoltei, * ] semnătăţii cunoaşterii acestor la serviciul organizarea munci;
— Da, imediat. Pe sector s a
l altele din viaţa gospodăriei... Gospodăria colectivă din Sîatan- 3 categorii pentru activitatea prac­ al uzinei „Victoria" din Călan,
L drei era la început „exact aşa cum
ar fi doi tineri proaspăt căsătoriţi“ 1 tică, autorul arată felul în care
lţ Mereu, construcţii noi gospodăria să vindă statului aproa­ — rtí s-a adresat preşedintele in în- am găsit vorbind la telefon pe realizat planul în proporţie de In cinstea Zilei minerului şi
3 filozofia premarxiştă a rezolvat tov. R. Heiuş. îşi nota îndeplini­ 121 la sută. Cei mai harnici au a Festivalului regional, ei au
pe un vagon de griu şi sfecla de rea planului de producţie de că­ fo st: Francisc Fişer de la ca­ -extras peste plan. în luna iunie,
Intr-o adunare generală, colecti­ 3 problema posibilităţii şi realită­ tre furnalişţi şi turnători, pe zane încălzire centrală, care şi-a cca. 1.000 tone cărbune energe­
viştii, ca oameni gospodari şi pre­ zahăr de pe o suprafaţă de 10 hec- primele patru zile ale lunii iulie. depăşit planul cu 67 la sută şi tic. Ea obţinerea victoriei, au
ţii. Apoi el se opreşte asupra in­ Arcadie Megye.şv, care a dat cu
L-am rugat să mi le spună şj 83 la sută mai multe produse contribuit minerii din brigada
văzători, şi-au propus să construias- tare. Colectiviştii se pregăteau să dicaţiilor clasicilor marxism-ic- mie. In carnetul meu, au apărut turnate. condusă de Petre Luca Stun-
citeva cifre şi nume : sectorul ciu, .care au .extras din abatajul
(. că un grajd, pentru vite şi o şură plece. Dar, deodată, un bătrînel, pe cheiere. Fondul de bază era doar de ninismului, privitoare la aceste furnale şi-a realizat planul in E. U. lor 425 tone de cărbune peste
prevederile de plan.
t pentru furaje. nume Răchiţan Vasile, începu să 16.000 lei, vilele le puteai număra categorii ale dialecticii materia­

— E adevărat, spunea cineva, nu vorbească domol, simplu, dar puţin pe degetele de la o mină, citeva plu­ liste, la locul lor în ansamblul
^ avem noi acum prea multe vite,
' dar trebuie să ne gindim la viitorul emoţionat: categoriilor, la transformarea

gospodăriei. Dacă nu are adăposiu- — Eu, din ce-oi primi după zi- guri, căruţe etc. Acum, gospodăria posibilităţii în realitate.

are 17 cai, 11 vaci, 36 de porci. Nu- Tratarea teoretică se împleteş­

^ rile necesare, nu-şi poale dezvolta lele-muncă, vind statului 10 la sută. mai anul acesta, s-pa cumpărat oi 3 te, în lucrarea amintită, cu ana­

jireşie ramura zootehnică. Şi, după o pauză, adăugă: treceţi in valoare de 10.000 lei, iar fondul ^ liza unor exemple din viaţa po­ proporţie de 111,23 la sută. E-

Şi nu după mult timp, ideea a de bază al gospodăriei a crescut ia 3 litică internaţională şi clin prac­ chipa prîm topiicrului Aurel
început să prindă viaţă. Cu banii
ctşligaţi din vînzarea produselor, asia în procesul verbal. tica construirii socialismului în Bozdog a realizat planul cu Ü m d oamenii seceră,
precum şi cu împrumutul primit de Oamenii se aşezară din nou jos. 103,63 Ia sută a lui Gheorghe
la stat, treaba a început. Acum, aproximativ 500.000 lei. \ tara noastră, fapt care face po­
Era o propunere interesantă. Pilda
lui Răchiţan Vasile au urmat-o şi I. GAVRILESCU sibilă mai buna lor înţelegere. Mihăilescu cu 103,93 la sută.

72 pag. lei 1.25 gazeta de perste scrie că insâmln{aază:

la 200 de metri în faţa gospodăriei, alţii. In fundul sălii, cineva începu ~]
pe un teren care, cu puţină vreme
in urină, era nefolosit, se ridică un chiar să facă o socoteală: 3 ®i ou L Am trecui in una din zile prin rau vechi, scrise cine ştie de cînd.
grajd nou nouţ. In curînd el va 3 comuna Oarda de Jos din raionul Poate chiar şi de un an. Dar nu
MUT f Alba şi ca omul care vrea să a- numai atit. Cine le-a scris, le-a
fi gata . — Dacă la sfirşiiul anului trecut cînd 3 ajle cit mai multe m-am apropiat de scris fără să se -gindească la ce
In prelungirea grajdului, la ca­ tz tx i «T» ctM J n s » /K -K unr r n » a » a n a « j e r a * » v gazeta de perete ,şi mi-am aruncai scrie. A înşirat la vorbe goale fără
s-au împărţit drepturile colectivişti- j privirea asupra ei. Am văzut vreo nici un roşi. Un alt articol e in­
pătul celălalt al construcţiei, alţi patru articole, „Aha /, bogată acti­ titulat cam aşa:, ,,Pe drumul trans­
ciţiva muncitori lucrau de zor. Aici, lor, valoarea zilei-muncă a fost de } vitate — mi-am zis.
de asemenea este pe terminate şura, De aici aflu formării socialiste
in care vor fi depozitele furajele ne­ 75 lei. anu! acesta noi credem că 3 precis cine -e frun­ a agriculturii“.
cesare alimentării vilelor. taş la seceratul Titlul e frumos, 1
ea se va urca la 100 lei. De ce a- •) din B ă râ b a n ţ... orzului, cum siau dar articolul n u ,
Vroiam tocmai să plecăm la cîmp, 1lucrurile prin sai,
cînd preşedintele se auzi strigat: lunci nu am încheia şi noi contracte 3 cine a contractai mai mulie cerea­ are nici un con-{
le, ce rezultate au obţinui îniovă- ţinui. Autorul a in
— Tovarăşe preşedinde, treceţi cu stalul. 3 răşiţii şi multe altele. strat citeva fraze generale copiate
puţin pe la atelier, să vă arătăm din cine ştie ce broşuri sau ziare.
schiţa elevatorului. Era iov. Brăziş- Colectiviştii îşi -j Acum trei ani, cînd a luat fiinţă agrotehnice. In acest an, după unele comitetul de conducere a fost nevoit Dar după ce am .citit primul ti­ In sat sînt multe familii care au
construiesc case evaluări făcute pe bază de calcul, să ia măsuri pentru a împărţi înto- pornit pe acest drum, unindu-se
3 întovărăşirea agricolă „23 August.” vărăşiţil în trei categorii ; una, a a-
3 din Bărăban{, raionul Alba, mulji ţă- producţia de griu a întovărăşirii va celora care au gunoit terenul, alta a
fi în medie în jurul a 2.000 kg Ia acelora care nu l-au gunoit, iar a
De mult dorea Muntean Gheorghe \ răni muncitori o considerau o sim- hectar. Cît priveşte porumbul, se poa­ treia este a acelora care n-au lucrat
te spune că e foarte frumos şi pro­ bine. Fireşte, acest sistem de orga­
să aibă casa lui. „Să fie acolo, cît plă formalitate. Ba unii, care gîn- mite, de asemenea, o recoltă bogată.
-i deau mai puţin, spuneau că nu ar

. ~J\__>i_ / »_/ avea nici un rost şi că se va desfiinţa.

Gata pentru bătălia recoltei Timpul a dovedit însă că toate aceste Ce împiedică dezvoltarea nizare a muncii este greoi şi nu va tlu, am rămas mirai. Titlul era for­ intr-o întovărăşire. Dar despre via­
„prorociri” au fost false. da rezultate bune. mulat in felul următor: „Zile ho- ţa acestor familii, despre succesele

Pe atunci, rhtoyafaşirea"era~inTrla- ~ ^ T ^ T O c â ş i r i L ' Aşa ar trebui să fie iărîtoare pentru succesul insămin- obţinute de întovărăşire nu se scrie
nici un cuvîrii.
elevar mică, gyea. .doar .19,menibri,*! unele succese şi în Ar fi mult mai bine dacă întovără­ ţarilor“. ¦ , u --------
numai 8 hectare de teren. întovărăşiţi! şirii s-ar înţelege să semene în co­ Poate vă întrebaţi, dragi Cititori,
nu erau deprinşi cu noua formă de ceea ce priveşte organizarea muncii. — Cum naiba / Nu mai ştiu pe cum se poate una ca asta? Ce, ga­
organizare a producţiei agricole şi Dacă Ia început nu se executa in co­ mun, să plivească în comun, să se­ zeta aceea nu are un colectiv de
nici nu aveau experienţa conducerii mun nici o lucrare agricolă, acum, cere şi să treiere în comun. Dacă ar ce lume trăiesc ? Se poate ca oa­ redacţie ? Are. la tă -l: Muntianu
unei unităţi cooperatiste. Acestea au intovărăşiţii s-au convins că este in proceda aşa, nu ar mai avea unele Alexandru, responsabil, Cingrudeanu
fost insă unele greutăţi inerente în­ interesul lor să treacă la înfăptuirea parcele lucrate bine, iar altele lucra­ menii din acest sat să nu fi terminai Nicolae, Susan GheOrghe, Suciu
ceputului. Inlovărăşiţii le-au învins şi acestui lucru, privind unele munci. 111 te prost. Se pune problema gunoitu- loachim şi Susan Dorina — mem­
întovărăşirea s-a întărit din an în an. această privinţă mai există încă de­ lui. Unii duc gunoi pe teren, alţii nu. însămînţârile ? I Am citit tot ártico bri. Insă acest colectiv nu are nici
ficienţe in întovărăşire, fapt ce con­ Şi aici, pot fi găsite metode de or­ o activitate. Am vrui cu toi dina­
ganizare, pentru a cointeresa pe fie­ lut. In el se vorbea despre campa­ dinsul să-i cunosc pe aceşii tova­
care întovărăşit să gunoiască terenul. răşi şi să-i întreb cum se simt cînd
Se poate stabili, de pildă — aşa cum nia... însăminţărtlor de primăvară. !Si văd numele scris deasupra unei
fac multe întovărăşiri — ca acelora activităţi nesaiisfăcătoare ? Nu i-am,
care duc o anumită cantitate de gunoi Scria că s-a însămînţai în pro­ găsit. Sper însă că după Ce vor citi
la hectar, să li se atribuie în plus o aceste rinduri se vor simţi şi vor
porţie de 80 la sută şi că aceste îmbunătăţi activitatea gazetei de
anumită cantitate de cereale, (cît ho­ perete.
E>e la 19 la 53 familii stituie o frînă serioasă în calea dez­ tărăşte adunarea generală), iar ace­ zile sini hotărîtoare pentru reuşita
voltării ei. Se execută in comun doar lora care nu duc cantitatea de gunoi T. M.
stabilită Ia hectar, să li se scadă can­ campaniei dc însămînţâri. Faină
titatea respectivă dc cereale.
Astăzi cuprinde 53 familii, care au însămînţatul Dar, săminţa nu este treabă! gîndii eu După gazeta a-
unit la un loc o suprafaţă apreciabila oprită ia întovărăşire imediat după Pentru a stimula participarea tutu­
de leren. Comitetul de conducere şi-a recoltare, ci fiecare întovărăşit o duce ror întovărăşiţi lor Ia muncă, este bine ceasta de perete, ar însemna ca
îmbunătăţit mult munca. Adunările de acasă. Acest procedeu este Foarte să se introducă metoda folosită de
generale se ţin la timp şi, în cadru! dăunător producţiei, deoarece unii a- întovărăşirile fruntaşe, de a împărţi oamenii să termine însămînţărUe
lor, se iau hotărîri importante care duc săminţa curată, o parte mai pu­ produsele, nu numai după suprafaţa
duc la dezvoltarea întovărăşirii. ţin curată, iar cea adusă de alţii este adusă, ci şi după munca depusă de numai peste o săptămină, cînd de
infectată cu mătură şi alte boli. fiecare. In acest scop, trebuie con­
In ceea ce priveşte producţia la vinşi foţi intovărăşiţii pentru a aduce fapt ar trebui să fie gata secerişul.
hectar, aceasta întrece sistematic pe Ar fi mult mai bine dacă întovără- întreaga suprafaţă de teren în înto-
cea a individualilor, deoarece întovă­ şiţii ar lua hotărîrea ca, începînd din .vărăşire. Din curiozitate am citii şi cele­
răşirii, avînd terenul comasat, au acest an, întreaga cantitate de boabe
posibilitatea de a-l lucra cu tractoa­ necesară pentru săminţa, atit din po­ •k lalte articole. Drept să spun, nu am
rele şi de a apiica mai bine regulile rumb cît şi din păioase, să se opreas­ Pentru ca întovărăşirea din Bără-
Tractoarele şi maşinile S.M.T.- urilor au fost reparate. Acum sini că la sediui întovărăşirii. Astfel, s-ar banţ să-şi poată îmbunătăţi metodele puiuţ afla nimic din ele. Toate e-
gata pentru a începe bătălia strîn gerii recoltei bogate din acest an. de organizare a muncii şi să se dez­
De curînd ele au luat drumul satelor pentru a veni în ajutorul ţără­ volte, va trebui să primească un spri­ •fOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^."^':- ¦'Or'OOOOOOOGOOOOOOOCOOOOOOOOOOOGOOOGOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 c
jin mal temeinic din partea organi­
nimii noastre muncitoare. zaţiei de bază şi a sfatului popular. I TURIŞTI,
In clişeul nostru: tractoarele K.D.-35 ale S.M.T. Alba lulia gata Se poate spune că pînă acum a lip­ In trecere prin regiunea Hunedoara vizitaţi restaurantele coOpe-
sit un asemenea sprijin. Dacă orga­
pentru campania de recoltare. nizaţia de bază şi sfatul popular, se | raţiei de consum din Alba-Iulia, Sereş. Orâştie şi Haţeg.
străduiesc să ajute concret întovără­ <2 Bogat sortiment de preparai« culinare şi băuturi.
REDUCEREA RULAJULUI putea asigura o săminţa corespunză­ şirea pentru a folosi experienţa înto­
toare pentru întreaga suprafaţă, şi, vărăşirilor fruntaşe, atunci, în mod 1<X5OeCK3eQ0eOC®OGOSOOOOOOOOOOOOOOOOOOSOOCX>OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC "'OOOOOOU
fireşte, intovărăşiţii nu vor avea de- sigur, ea se va întări din punct de

sarcină mereu actuală cît de cîştigat din aceasta. vedere economico-organizatorlc într-un In staţiunile balneo-climaterice
Intovărăşiţii au hotărît ca, începînd timp scurt, devenind astfel un centru
de atracţie pentru toţi ţăranii munci- Producătorii
din acest an, secerişul, transportul la tori din comună.
Vindeţi şi contractaţi
Transportul feroviar este la dispo­ cuperate pentru încărcare, creindu-se părţilor mobile după descărcare. Un arie şi treieriş-ul să se facă în co­ T. MARIAN Geoagiu-Băi, Călan-Băi cereale prin cooperati­
ziţia producţiei în sensul că efectuea­ astfel posibilitatea de a transporta în vagon, deşi încărcat în termen, dar mun, iar producţia să se împartă du­ şi Vaţa-Băi, vele de consum, organi­
ză transportul materiilor prime şi al plus o cantitate de 3.884 tone marfă, incomplet curăţit şi cu lipsuri de pă media Ia hectar. Aceasta e o mă­ zaţia comercială cea mai
produselor fabricate, iar ritmul de fără alte cheltuieli suplimentare. De părţi mobile, cu încărcătură neregle­ sură bună. Unii întovărăşiţi, însă, au luaţi masa în restau- | aprooiatâ de interesele
dezvoltare a căilor iei ale trebuie să asemenea, reducerea din primele două mentară sau cu gabarit depăşit, nu gunoit terenul, alţii nu. Sînf şi din voastre.
fie cei puţin egal cu acel al dezvol­ decade ale lunii iunie, reprezintă se acceptă Ia transport şi se conside­ aceia, ca Ana Bledeanu, care nu au rantele cooperaţiei j
tării producţiei din diferite sectoare 10.406 vagoape/ore, adică posibilitji- ră Ia dispoziţia destinatarului, care plivit griul (aceasta este de altfel o
economice Pentru a se realiza şi (ea de a încărca 187 vagoane cu suportă penalizări tarifare. consecinţă a faptului că nu se lucrea­ de consum, — Bogai j
menţine acest minim in dezvoltarea 3.309 tone in plus. ză în comun). In acest caz, cei care
căilor ierate, este necesar ca, în a- Aceste greutăţi trebuie evitate pe au gunoit terenul nu sînt de acord sortiment de prepa- ţ
'ară de lucrările de investiţii, să se Unele întreprinderi nu se preocupă viitor. Beneficiarii căilor ferate tre­ să adune griul în comun şi să îm­
itrcprindă puternice acţiuni organi- buie să acorde o atenţie deosebita partă producţia după media la hec­ raţe culinare. I
insă în măsură suficientă de evitarea tar împreună cu cei care, atunci, la
Uorice in stopul sporirii capacităţii imobilizării vagonului, ocazionind lo­ încărcării şi descărcării mărfurilor, timpul ei, nu au executat această 0- COOPERATORI!
transport. Reducerea rulajului va­ caţii, care. în afară că grevează pre­ peraţie. Dc asemenea, cei care au lu­
să reducă timpul de locaţie, iar în­ crat bine nu sînt de acord să adune Vărsaţi la timp cotele din părţile socia e t
lului se situează pe linia acestor ţui dc cosi al întreprinderii, reduc şi cărcările să le facă reglementar. griul laolaltă cu cei care l-au lăsat
•uni legate organic de dezvoltarea posibilităţile de transport feroviar. neplivit. Pentru a-i mulţumi pe toţi,
Pbilităţilor de transport feroviare, VULCU TOMA
Astfel, în luna mai, prin aceste reţi­ R. C. M. Simeria
ferirea timpului de rulare al va- neri de vagoane de la transport, s-an
pierdut 53.(00 vagoane/ore, echiva-

g°ui nu are un caracter sezonier, lînd cu 945 vagoane şi posibilitatea Nici o zi pierduta, nici un bob risipit! subscrise pentru a contribui la întărirea ¦
le8de anumite împrejurări, sau de de a se transporta 16.726 tone mar­ ¦
fă. Pe linia iunie, vagoanele/ore pier­ unităţii voastre- ¦¦
anue zile, ci un caracter de per- dute din cauza locaţiei se cifrează * ¦«
mară continuitate, întocmai ca şi ia 26.042, respectiv 468 vagoane şi Au terminat secerişul tar I. Zaharia, ne-a comunicai cru le-a dat posibilitate ca, în Fî-**«?'- îi
vliBruinuiut de fier. Reducerea 8.283 ione marfă. Printre întreprin­ telefonic că membrii gospodă­ puţine zile, să recolteze orzul
rulaji se concretizează în activita­ derile care au plătit mai multă loca­ orzului şi al secării riei colective din Bretea-Mure- de pe o suprafaţă de peste S • -o • .<>..«. .0 . .0 . ••• •«•••••••••••-f• o••••-o•
tea ci ferate printr-un indice ana­ ţie — deci au reţinut un timp mai şană au terminat de secerat or­ hectare. In prezent, lucrările de
îndelungat vagoanele — sînf Trustul Colectiviştii din Iiia au termi­ zul de toamnă şi că, în ziua de stringere a recoltei se desfăşoa­ ţ JĂRAN1 MUNCITORI!
litic. resui reducerii lui, însă de­ 4 construcţii şi Combinatul siderur­ nat, printre primii din raion, lu 5 iulie a. c., au începui treieri- ră cu multă însufleţire. i.
păşeşte mU]f limitele feroviarului, gic din Hunedoara, T.A.P.I.., O.C.E. crările de întreţinere a culturi şul lui încă după primele ore ,Inscrieţi-va în rînclurile membri or coope­
interes djrect toate întreprinderile I.A.V.J., ll.R.U.M. din Petroşani ior. Zilele trecute, tot ei au fosi de treieriş, s-a observat că se Ţăranii muncitori Francisc iG
şi ihtf\ masă consumatoare, atit Acestor întreprinderi, le revine sarci­ aceia care au pornit primii şi la va obţine o recoltă bună la her Drăgan din Cristur şi. Alexan­ rativei ele credit şi economie care va
prin ihălăţirea posibilităţilor lor na să organizeze mai bine încărca­ secerişul orzului. tar. dru Kiss ( Gubăr) din Bîrcea i ajuta iă nevoie.
de a-şi \Sp0rfa marfa, cit şi prin rea şi descărcarea vagoanelor, pre­ Mică, au şi dezmiriştil tere­
acceleraryjfezei rotaţie a fon- cum şi transportul mărfurilor ia va­ îndată ce orzul a ajuns în Seceră de zor nurile de pe care au strîns re­ it*
durilor cllment gon şi de la vagon. pîrgă, consiliul de conducere, colta.
ajutai de organizaţia de baza, a Orzul încă nu ajunsese în ţ
In ultii |unj pe raza r .c ./vi, Acţiunea asupra vagonului nu se mobilizat un mare număr de oîrgâ, şi ţăranii muncitori din TOMA IORDAN Y
limitează numai la durata timpului colectivişti la seceriş. Numai în
Simeria, ^ nţjne reducerea de ru­ citeva zile ei au secerat orzul 6 Cristur erau pregătiţi pentru Valorii icînd prin cooperative cereale,
laj. ajungea, jn luna mai. să fie de folosire, ci şi la modul in care pe 8 ha şi secara de pe 1 ha.
redus cu ţ, S11fgi !ar jn primele primiţi un preţ avantajos şi întăriţi
este folosit, adică ia curăţirea iui de Primii snopi treieraţi puterea economică a cooperativelor.
două decad, junii iunie, cu 9,-5 ia
sută. AceasyllCfre ?!e ,-ylaj echi­

valează cu yj vagoane/oie eco­

nomie, respecu 220 vagoane re­ resturile mărfurilor şi la montarea Corespondentul nostru volun­ a începe secerişul. Acest lu­ corespondent