Page 2 - 1957-07
P. 2
Pag. 2 M ÜM Ül 'SOCIALISMULUI Nr. 794
SSBW .
HOTĂRIREA r:-•v > •-A: *>ta••*'*î'5'$ - ; : •> 5 V ' <¦, :-$13
— -
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin
şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne !P ili - rtA-o -rt; -¦
cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport Mm
din Republica Populară Romînă J- .
îs • • •. ••
|\L: î * o*-, i
Cultura fizică, ca parte inte re trebuie să contribuie în mod zică şi Sport (organul central fesorilor de educaţie fizică. Par tribuţia colectivelor sportive,
grantă a culturii socialiste, con direct la ridicarea productivită- ticiparea elevilor în cluburile încasări de la manifestaţii spor
stituie un important mijloc de ţjj muncii, încă nu se practică. şi organele locale) şi asociaţii- sportive se va reglementa prin tive etc.
întărire a sănătăţii oamenilor llee ssnpnortritviiv»e îîsşii îînncceetteeaazzăă aaccttiivvii- instrucţiuni speciale. Activita
muncii, de creştere a unei ge Deşi în ultimii ani au fost tatea în mod treptat pe măsura tea sportivă competiţională a Pronosportul, întreprinderea
neraţii viguroase capabile să în pregătite numeroase cadre de organizării Uniunii de Cultură elevilor o vor forma campio de exploatare a bazelor spor
profesori de educaţie fizică, an tive şi întreprinderea de difu
Fizică şi Sport.
deplinească în bune conriiţiuni trenori, arbitri, organizatori Uniunea de Cultură Fizică şi natele şcolare, campionatele re- zarea imaterialelor sportive cu
măreţele sarcini de construire a sportivi, instructori voluntari, Sport îşi va desfăşura activita publioane de juniori şi sparta- întreaga reţea de desfacere vor
sbcialismului, de apărare a cu numărul lor continuă să rămî- tea sub conducerea Partidului chiiada tineretului.
Muncitoresc Romîn. trece la Uniunea de Cultură
Pentru asigurarea coordonării
ceririlor regimului nostru de nă nesatisfăcător, pregătirea po Activitatea sportivă a copii- Fizică şi Sport, In exxursie la .ul Porţii din masivul Retezat. Foto 1. HORVa TH Haţeg
mocrat-popular şi de strîngere litică şi profesională a acestora activităţii de cultură fizică cu lor şi pionierilor va fi organi- in vederea asigurării rnate- OOOOOGCOOOOOOOOipOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOCOOCOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOC .OOOOOO
a relaţiilor de prietenie între este încă insuficientă. cea economică şi de sănătate zată de organizaţiile de pionieri
poporul romîn şi popoarele altor Uniunea de Cultură Fizică şi în cadrul şcolilor, palatelor şi rialelor sportive de calitate şi 1ide se întâln
ţări în vederea menţinerii şi Munca de ridicare a nivelului Sport va întocmi planurile de oaselor de pionieri pe baza pro Cu preţuri convenabile şi pentru
consolidării păcii. ideologic, politic şi cultural al gramelor elaborate de Ministe
sportivilor, educarea lor în spi dezvoltare, de investiţii şi finan rul Invătămîntului şi Culturii,- a reduce importul unor pro
Activitatea de cultură fizică ritul internaţionalismului prole ciare ale mişcării de cultură fi U.T.M. şi U.C.F.S. duse de acest fel, unele între
s-a desfăşurat în ultimii ani pe tar şi patriotismului socialist, zică Jn conformitate cu direcţi prinderi şi ateliere care au pro
baza hotărîrii Biroului Politic este încă slabă. vele Consiliului de Miniştri. 5. — Transformarea actuale dus şi produc materiale spor
al C.C. al P.M.R. din iunie lor comisii centrale pe ramuri tive vor trece sub conducerea
1949. Aplicînd în mod creator Presta sportivă şi revistele de U.C.F.S. elaborează obiective de sport în federaţii sportive. U.C.F.S.
experienţa înaintată a culturii specialitate nu critică destul de le mişcării sportive din R. P.
fizice sovietice şi experienţa a- curajos lipsurile existente în Romînă, calendarul sportiv in Federaţia sportivă este per *
cumulată în decursul anilor de mişcarea de cultură fizică şi nu tern şi internaţional, se ocupă soană juridică fiind forul tehnic
mişcarea de cultură fizică din propun măsuri de îndreptare. de propaganda sportivă internă superior al ramurii de sport Organele de partid regio
tara noastră s-au obţinut în a- şi internaţională, organizează respective. nale, raionale şi orăşeneşti,
ceastă privinţă importante suc Cercetările ştiinţifice în do marile competiţii de masă, se precum şi din instituţii şi în
cese. meniul culturii fizice se desfă preocupă de pregătirea şi per Federaţiile îşi vor baza acti treprinderi vor trebui să spri
şoară întir-un ritm necorespum- vitatea pe munca unui număr jine efectiv alegerea, constitui
Astfel faţă de 400.000 mem zător. Sînt slab fundamentate rea şi funcţionarea noilor or
bri în 1950, la sfîrşltul anului ştiinţific problemele legate de fecţionarea cadrelor necesare mare de oadre voluntare oare gane ale mişcării sportive, ast
1956 mişcarea de cultură fizică rolul practicării educaţiei fizice mişcării sportive, orientează şi vor activa în cadrul colegiilor fel îneît U.C.F.S. să devină or
şi sport numără peste 990.000 ca factor de întărire a sănătă ganizaţie puternică, capabilă
membri dintre care peste 250.000 ţii, de ridicare a productivităţii sprijină activitatea de cercetări şi comisiilor lor, avînd un nu să mobilizeze masele largi de
femei. Peste 900.000 de insigne muncii, precum şi problemele oameni ai muncii în practica
„Gata pentru Muncă şi Apăra antrenamentului sportiv. ştiinţifice în domeniul culturii 1 măr restrîns de salariaţi. rea educaţiei fizice.
re“ au fost cucerite de cetăţe
nii Patriei noastre. Cu toate că în ultimii ani ău fizice, dirijează toate fondurile Federaţiile vor fi conduse de Organele de partid vor răs şi sănătatea
fost construite multe baze spor punde de activitatea desfăşu
Numai în anul 1955 marile tive, numărul lor nu satisface alocate mişcării sportive, inves către un comitet executiv ales rată de U.C.F.S. Ele vor ve
acţiuni sportive de masă c a : nevoile mereu crescînde ale ghea ca în U.C.F.S. să fie alese
Spartachiada sindicală, Sparta- mişcării noastre sportive. Nu tiţiile şi construcţiile în dome în adunări generale sau confe elemente cinstite, capabile să
chiada de iarnă a satelor, con sînt folosite din plin resursele conducă cu succes mişcarea de
cursurile sportive de vară ale locale pentru construirea şi a- niul sportiv; subvenţionează fe rinţe. cultură fizică. Plecasemi încredere acolo riul, am înţeles refuzul lor. Au
tineretului, campionatele şcoli menajarea de noi baze sporti unde cu dacie marea-şi îm găsit şi aici îngrijire, căldură
lor medii şi universitare, au ve. In acelaşi timp o mare par deraţiile sportive. Ga organe locale federaţiile Se recomandă sindicatelor să prăştie pusa tămăduitoare. şi dragoste părintească din par
cuprins peste 2 milioane de par te din bazele sportive existente se ocupe de problema culturii Cind am ajs la Agigea, vîn- tea personalului medical, edu
ticipanţi. Numărul celor care nu sînt folosite cu maximum de Una dintre sarcinile princi vor avea comisii locale (regio fizice ca de o parte integrantă tul puterniiin larg prăvălea cativ şi administrativ.
practică turismul este de peste randament, iar întreţinerea lor a activităţii sindicale, ca un
2.000.000. lasă de dorit. pale ale U.C.F.S. va fi dezvol nale, orăşeneşti sau raionale) mijloc important în realizarea
unei munci de înaltă producti
In anii regimului democrat- Lipsurile existente în mişca tarea mişcării sportive în me pe ramuri de sport, care vor vitate, de întărire a sănătăţii
popular au fost pregătite nume rea de cultură fizică şi sport se oamenilor muncii, de folosire
roase cadre sportive şi s-au a- diatarese în primul rînd siste diul sătesc. funcţiona pe lîngă consiliile plăcută şi utilă a timpului lor valuri însnale spre mal şi
menajat pentru principalele ra mului depăşit de organizare, în liber. şuiera asct\ prin arţari — lu-
muri de sport un important nu care se constată un paralelism U.C.F.S. va avea consilii re U.C.F.S. respective. Activităţi
măr de baze sportive. Datorită de organe conducătoare de sus Principala atenţie va trebui
acestui fapt numărul sportivilor şi pînă jos, ceea ce a dus la o gioniale, orăşeneşti şi raionali 6. — Comitetul Olimpic ro să fie acordată atragerii mem indu-se la trecere cu vuietul Copiilor nu le lipsesc nici
fruntaşi a crescut simţitor. Spor conducere birocratică şi greoaie brilor de sindicat şi a familiilor
şi a lipsit mişcarea sportivă de l Tniunea de Cultură Fizică i mîn va continua să funcţione acestora în practicarea educa surd al m\. momentele de destindere. Se
tivii noştri au cucerit numeroase o conducere unitară. ţiei fizice şi asigurării mijloa De la Aţea, am plecat apoi organizează jocuri, seri de
titluri de campioni olimpici şi Sport va conduce şi îndrum ze şi în viitor în aceleaşi con celor materiale necesare dez basm, citiri în colectiv, se as
mondiali şi au reuşit să ocupe C.C.F.S., care avea sarcina voltării acestei activităţi. să-mi catmnoscuţi la Eforie. cultă radio, iar cete 1.000 .de
multe locuri în ierarhia mişcă conducerii şi îndrumării activi colectivele, cluburile (inolusr diţii ca şi pînă în prezent. In dreaptpe faleză, vilele cu volume ale bibliotecii sînt mult
rii sportive mondiale şi europe tăţii sportive, a neglijat aspec U.T.M. va trebui să devină un colorithitectural fantezist,
ne apărînd cu cinste culorile tul de masă al educaţiei fizice, cele militare) şi federaţiile spoi 7. — In vederea unei • mai principalul factor de mobilizare răsfoite.
patriei noastre. • preocupîndu-se în special de ac a maselor de tineri de la oraşe imită ba <jriaşă navă, cu gea Programul fiecărei zile e
tivitatea sportivă de performan tive. largi dezvoltări a activităţii de şi sate în practicarea educaţiei muri rotde, ba căsuţe de
Succesele obţinute au fost po ţă. Aceasta s-a reflectat şi în fizice. Fiecare utemist trebuie basm. Icicolo pe plaje, difu minuţios alcătuit. Ore plăcute
sibile datorită îndrumării şi munca asociaţiilor şi colective Uniunea de Cultură Fizică i turism şi excursii se va înfiinţa să devină un purtător al in zoarele piră cizelate perle mu de plajă, combinate cu gimnas
sprijinului de zi cu zi dat de lor sportive, care au pus la fel signei G.M.A. zicale, pitre răbufnirile aspre tică medicală, imersie în apă,
partid şi muncii depuse de Co în centrul preocupărilor lor ac Sport va îndruma activitata Asociaţia „Turismul popular“ băi de soare, ore de odihnă, de
mitetul pentru Cultură Fizică şi tivitatea sportivă de performan In întreprinderi utemiştii de vlnt.
Sport, sindicate, U.T.M. şi ac tă. _ Asociaţiei Generale a Vînătoi- care va activa sub îndrumarea trebuie să devină membri de
tivul voluntar al mişcării spor lor şi Pescarilor Sportivi. frunte ai colectivului sportiv.
tive. Genffalismul excesiv şi meto U.C.F.S. De asemenea U.T.M. trebuie să
dele de muncă folosite de organizeze activitatea cultural-
Pe lingă rezultatele pozitive C.C.F.S. au creat de fapt o si Membrii actualelor asociat Asociaţia va funcţiona pe sportivă în parcurile de cultu
obţinute în activitatea de cultu tuaţie în care cadrele obşteşti sportive vor deveni membri i principiul centralismului demo ră şi odihnă.
ră fizică şi sport din ţara noas din diferite comisii sportive au Uniunii de Cultură Fizică i cratic şi va avea un consiliu
tră mai există încă o serie de fost puse în situaţia de a nu pu Sport. U.T.M. va organiza concursu somn şi de joacă. Copiii s-au
lipsuri. tea rezolva problemele tehnice central, consilii locale şi cer ri sportive locale şi va mobiliza Vila /asiîe Roaită“ înscris la cercurile instructiv-
ale disciplinei sportive respecti 2. — Colectivele sportive vo tineretul în acţiunea de ame
Cultura fizică nu a căpătat ve. Aceasta a dus la îndepărta curi de turism în întreprinderi. najare şi întreţinere a bazelor Furat ' privelişte am mers educative, după plac. Unii stu
încă un caracter de masă. S-a ră multor cadre obşteşti de la fi baza organizatorică a activi Cheltuielile necesare funcţio sportive.
neglijat aspectul recreativ şi a- preocupările mişcării sportive. tăţii de cultură fizică şi sport ; înainte-clarte. Deodată, în fa diază fauna—flora—clima. Al
tractiv al mişcării sportive. Mu maselor. Ele vor fi organizate nării acestei asociaţii vor fi a* O sarcină importantă revine
este organizată încă educaţia Practica din ultimii ani a do organizaţiilor de U.T.M. de a ţa ochilc zăresc un grup ma ţii citesc literatură, alţii fac
fizică a copiilor de vîrstă pre vedit că existenta mai multor şi în viitor pe principiul locului sigurate din veniturile proprii. se ocupa de educaţia moral-po-
şcolară, educaţia fizică în par asociaţii sportive constituie o litică a tinerilor sportivi. re de coi îmbrăcaţi uniform. sport. Se întocmesc ierbare sau
curi de cultură şi odihnă, iar la frînă în atragerea maselor largi de producţie, pe întreprinderi, 8. — Ziarele „Sportul popu
sate mişcarea sportivă este în la activitatea de cultură fizică şi instituţii, cooperative meşteşu lar“, „Uj Sport“, precum şi Ministerul Sănătăţii şi Pre Vîntul irlea borurile pălă se fac lucrări manuale intere
că slabă şi se desfăşoară ruptă sport. vederilor Sociale va lua mă
găreşti, şcoli, S.M.T., G.A.S., şi riilor lonlbe pentru soare, des- sante. Des, sînt vizitaţi de ca
Sindicatele, U.T.M., sfaturile cămine culturale. suri pentru o mai bună organi
. revistele „Cultură fizică şi coperindeţe bronzate şi vioaie. ravanele cinematografice, se ţin
zare a controlului medical al
Colectivele sportive de pe lin sport“ şi „Stadion“ vor deveni Mă aprtii şi caut intrarea vi conferinţe interesante şi cu te
gă casele de ofiţeri se vor or publicaţii ale U.C.F.S. Celelal lei în cje sînt găzduiţi. me variate. Dar scopul princi
ganiza şi vor funcţiona ca şi te publicaţii tehnice — „Fot Pe fatalul clădirii, scris cu pal urmărit prin toate mani
celelalte colective sportive. In bal“, „Şah“ etc — vor trece la caracter mari, numele lui Va- festările culturale şi educative
ceea ce priveşte educaţia fizică sile Roită se înşiră sub tablo este de a obişnui copiii cu de
a ostaşilor din unităţile milita
federaţiile respective. ul lui î ulei. Cîţiva copii din prinderi igienice, cunoaşterea,
garda iei, mă întlmpină poli tratarea şi prevenirea propagă
re, M.F.A. şi M.A.I., vor elabo 9- — Activitatea sportivă ticos: Pe cine căutaţi’?“ Sur rii tuberculozei.
ra programele de educaţie fizică competiţională care se practică prins, ră reculeg şi răspund la Pentru sănătate
întîmptre: „Caut pe tovarăşul
cu sprijinul U.C.F.S. n cadrul A.V.S.A.P., cu excep-
Colectivele sportive vor pune ia sporturilor aviatice, va trece directoţ. Aşa am ajuns să cu La sanatoriu, baza tratamen
în oentrul 'activităţii lor intro n preocuparea colectivelor şi nosc p directorul coloniei, dr. tului o constituie cura helio-
Mihai Yetemu, pe medicul chi marină, după un riguros pro
ducerea gimnasticii de produc rurg atopeî Ion Olteanu şi pe gram ştiinţific, completat cu
ţie, atragerea oamenilor muncii tuburilor sportive şi a fedana- internistul hn Meţian de la sa un tratament medicamentos re
natoriu sezonier de T.B.C. ex- constă în sireptomicină, hidra-
în trecerea normelor G. M. A., ei respective. A.V.S.A.P. ur trapulnonar din Eforie. Se gă zide, vitaminizare masivă, în
sesc ?cum, aici, în seria l-a tregită cu o alimentaţie hiper-
participarea la spartachiade, ează să se ocupe numai de peste 490 de copii piuă la vîrsla calorică — 4.000—5.000 de ca
manifestaţii cultural sportive, spectol aplicativ al unor spor lorii pe zi din care nu lipsesc
precum şi alte forme atractive iri : tir, moto etc. de 15 ani, veniţi în cură pentru ciocolata, prăjiturile, cacaua şi
şi recreative ale sportului de două luni, lin toate colţurile alte bunătăţi.
ţării.
masă. 10. — Ministerul Finanţelor
In cadrul colectivelor sporti Comitetul de Stat pentru Copiii hunecioreni Sub supravegherea unui pro
ve vor funcţiona secţii pe ra reţuri în colaborare cu la mare fesor de specialitate, pe grupe
muri de sport, care vor putea C.F.S., ministerele producă- de afecţiuni, copiii fac zilnic
participa în competiţiile cu ca
populare, Ministerul Invăţămîn are şi Ministerul Comerţului
de activitatea culturală de ma tulul si Culturii, Ministerul Să racter intern, orăşenesc, regio r reexamina preţul de vîn- celor care practică educaţia fi Pe cei 5C de copii din re gimnastică medicală, pentru
să. nătăţii şi Prevederilor Sociale, nal sau republican. ?e al materialelor şi echipa- zică şi sportul. De asemenea giunea wasră, i-am găsit ju- repunerea în funcţie normală a
Centrocoop şi celelalte organe mt-ului sportiv în sensul mic- va lua măsuri pentru a extin cindu-se în lisipul din curtea părţilor din organism, lezate de
Educaţia fizică a tineretului şi organizaţii interesate nu au Colectivul sportiv este condus Şării preţului acestora. de practicarea culturii fizice sanatoriului. Azi e vint puternic boală.
şcolar şi mai ales a elevilor din acordat atentia cuvenită dezvol de un consiliu ales de adunarea *e asemenea se vor crea medicale în unităţile sanitare
şcolile elementare, cu toate mă generală a membrilor săi. şi va sprijini introducerea ei
surile luate în ultimul timp, es tării culturii fizice.
te încă nesatisfăcătoare. 3. înfiinţarea de cluburi spor
Lipsurile existente se datoresc dinspre mari şi nu se poate Părinţi, gîndiţi-vă
Complexul sportiv G. M. A. şi slabei preocupări a organelor tive — persoane juridice — a- ediţii avantajoase U.C.F.S. în întreprinderi. face plajă, liviu Brăduleanu ia viitorul copiilor!
nu a devenit încă baza sistemu şi organizaţiilor de partid faţă vînd sarcina de a se ocupa de im portul materialelor spor Sfaturile populare trebuie să din Sebeş. Ichan Weber fiu de
lui de educaţie fizică a poporu de problemele dezvoltării conti activitatea sportivă de perfor ii
lui nostru; el nu constituie încă nue a culturii fizice. Neglijînd mantă. asigure posibilităţi cît mai lar colectivistă din Girbova, loan Cu deosebită părere de rău
partea integrantă a procesului problema principală a educaţiei inisterul Finanţelor va lua gi de dezvoltare a culturii fi
de instruire sportivă. Procentul fizice a oamenilor muncii, ca Vor putea fi organizate clu miri de reducere a impozi zice şi sportului. In acest scop Popa din Oiejdea al cărui tată medicii de aici au vorbit des
dfe femei atras în mişcarea spor racterul de masă al acesteia, u- buri sportive, sindicale, studen ta pe spectacole ce se perce se vor construi şi amenaja baze
tivă este încă mic. pea manifestaţiile sportive sportive folosind şi fonduri din lucrează la Sîntimbru, Mihai pre refractarismul unor părinţi
neie organe şi organizaţii de ţeşti, militare, cooperatiste, să orgizate de U.C.F.S. sau or- autoimpunere şi mobilizînd ce
^Turismul, care trebuie să ai teşti etc. Breaz fiu de ţăran din Mihalţ, faţă de intervenţia chirurgicală
bă o largă răspîndire de masă. partid s-au ocupat mai mult de
Francisc Kuron, fiul maistrului corectoare ce ar putea reda co
miner din Petrila, Gh. Tomuş piilor posibilitatea de a se miş
şi-C, Avrămescu din Hunedoa ca şi a umbla uşor. Ne-au ru
nu are încă un cadru organiza soluţionarea unor probleme lo Cluburile sportive se vor or ga'e sale. tăţenii la muncă voluntară. ra, Teodor Biriş din Ighiu şi gat să comunicăm şi pe aceas
toric şi o bază materială cores cale de mică importanţă ale ac ganiza pe principiul teritorial Qsiliul Central al Sindi- Măsurile privind reorganiza Ştefan Golda din Brad, se joa tă cale părinţilor apelul da a
punzătoare. tivitaţii sportive competiţionale. sau pe lingă întreprinderi mari. catr împreună ou Ministe rea activităţii de oultură fizică că zglobii printre ceilalţi co se gindi mai serios la soa-ta
Numeroase ramuri de sport nu In vederea creării condiţiilor Cluburile sportive militare se rul inanţelor şi ou U.C.F.S. urmează a fi luate în mod trep pii, aruneînd din cind în cînd copiilor lor. Astfel ne adresăm
au baza de masă necesară pen necesare dezvoltării culturii fi vor organiza şi vor funcţiona vorabora instrucţiuni în ve- tat, în aşa fel îneît să nu dău priviri \grele de păreri de rău părinţilor lui Nicolae Bedelean
tru a menţine rezultatele obţi zice şi sportului în concordantă pe acelaşi principiu ca şi cele deristabilirii contribuţiei din neze bunei desfăşurări a acti înspre marea învrâjmăşită. In din Mihalţ. Ion Ungur şi Ma
glumă, m-am prezentat ca de rius Bojiţă din Sebeş şi tuturor
nute şi a progresa pe plan in cu dezvoltarea economică şi po lalte cluburi. font întreprinderii pentru dez vităţii sportive în curs. legat venit după ei să-i duc a- celorlqlţi părinţi care au aici
ternaţional. Se constată o rămî- litică a Republicii Populare Ro Cluburile vor fi încadrate cu volta educaţiei fizice din în- Comitetul Central al Parti casă. S-au depărtat deodată şi copii cu braţele sau picioarele
m-au năpădit cu un iureş de anchilozate — să devină mei
nere in urmă la gimnastică bă mîne, Comitetul Central al Par personal tehnic şi administrativ trepderi şi instituţii. De a se dului Muncitoresc Romîn şi proteste energice — „Nu! Noi înţelegători cît încă nu-i tirziu.
nu mergem acasă. Vă rugăm
ieţi. atletism, înot, schi, fotbal, tidului Muncitoresc Romîn şi de specialitate. Ele vor avea la men ministerele vor elabora Consiliul de Miniştri îşi expri interveniţi să ne mai lase!“. In.'amintire mi-a rămas ae-
•ul familiar, intim, ce domneşte
baschet fete, tenis etc. Consiliul de Miniştri a! Republi dispoziţie baze sportive cores instţiuni pentru organele lor mă convingerea că măsurile cu
Gimnastica de producţie, ca cii Populare Romîne, punzătoare. în surdine privind obligaţia privire la reorganizarea mişcă împreună cu directorul taberei in sanatoriu. Curăţenie, covoa
HOTĂRĂSC: 4. — Activitatea sportivă ex- acesî în sprijinirea materia rii de cultură fizică şi sport, şi cu medicul Olteanu am vi re, perdele, flori, lumină.
traşcolară a elevilor se va des lă şnorală a acestei activi avînd sprijinul miilor de cadre
făşura în cadrul cercurilor şi tăţi. obşteşti vor determina un nou zitat bucătăria, sălile de .mese, La- plecare, copiii din regiu
colectivelor sportive de pe lin avînt în dezvoltarea culturii fi
1. — Crearea unei largi orga ca organ unic de conducere, în gă şcoli şi în cadrul şco Chiielile necesare pentru zice şi sportului în Republica dormitoarele. Intr-una din să nea Hunedoara au cerut să
nizaţii obşteşti pe principiul drumare şi organizare a activi lilor sportive de elevi, sub orgatrea şi funcţionarea clu Populară Romînă.
centralismului democratic, Uni tăţii de cultură fizică şi spori conducerea U. T. M. şi pro burilor fi asigurate din con- lile bucătăriei erau trei copii transmit părinţilor lor mulţumi
unea de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă. din regiune: Simion Bmţinţan rea pe care o simt faţă d e ,-rija cu
din R. P. Romînă (U.C.F.S.),
Comitetul pentru Cultură Fi- cu Constantin Enache din O- care sini înconjuraţi la sanato
Prim secretar al Comitetului Central Preşintele Consiliului de Miniştri răştie şi Marius Bojiţă din riu. — „Să fie liniştiţi, noi
al Partidului Muncitoresc Romîn aî îpublicii Populare Romîne Sebeş. Sînt plini de importan trăim foarte bine", intr-adevăr,
tă / Azi sînt de serviciu la. bu partidul şt guvernul s-a preo
cătărie. Şi... nici ei n-au vrui cupat şi de aceşti copii pentru
GHEORGHE CHEORGHiU-DEJ CHIVU STOICA să vină acasă!... a-i reda sănătoşi societăţii.
După ce am vizitat sanato C. S. i