Page 21 - 1957-07
P. 21
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 799
HUNEDOARA. IN ZILELE FESTIVALULUI
Qi i St L (Ai La umbra „Ciupercii“ Vorbesc participanţii înfrăţiţi prin cîntec
pm4leipim.ll la la F E S T I V A L ,„Sah ein Knab ein Râsslein fiecare cuvînt în parte. Şl străda- $
stehn". Aşa începe cîntecul pe nja ei a dat roade. Acum ştie să ^
FESTIVAL După o căldură aproape insupor tre ultimii, mi-a spus Victor Bucu
tabilă, restaurantul „Ciuperca" de reşteanu, confidenţial.
pe dealul Chizidului a fost o ade
Tov. Mihai Bănulescu, preşedintele
vărată oază pentru sportivi. Acolo, U.C.F. din Deva, care se afla acolo, 6—7 iulie. Toţi cei care au po- tiştilor din Oarda. Aplauzele care cei de pe meleagurile Sebeşu- ^ şj încă foarte bjne. Aplau. J
sus, vîntul adia răcoros, iar prive a intervenit: posit în acest timp în oraşul festiva- spectatorilor imi mergeau la lui îl fredonează cu multă plăce- ze]e spectatorilor au răspIăUt in. t
liştea Hunedoarei desfăta privirile. — Bucureşteanu e totuşi un băiat lului — Hunedoara, — au petrecut inimă, de parcă eu aş fi fost re, la lucru şi la petreceri, înso- terpretarea cîntecelor. Şi poate că ţ
Acolo i-am întîlnit după multe cău bun. La proba de biciclete oraş, pe
tări şi pe sportivii deveni. Erau aşe distanţa de 10 km, ne-a adus, nouă, două zile în cîntec şi veselie. Mul- pe scenă. Da, mi-a plăcut pro- ţindu-i întotdeauna ca un prieten. aplauzele, şi aşa îndelungate, nu
zaţi la cîteva mese şi aştep sportivilor din Deva, un preţios loc
tau să fie serviţi. Cînd i-am al doilea. te lucruri frumoase, impresionante, gramul celor din Alba. El îmi Şi tot ca prieten a însoţit două ar fi contenit cîteva minute, dacă
găsit, unul dintre ei tocmai spunea
ceva hazliu, pentru că toţi rîdeau cu Din discuţiile pe care le-am avut au văzut, lată ce spun ciţiva dintre aducea aminte de meleagurile tinere şi pe estrada din Piaţa Li cei care se strînseră în jurul estra- ^
poftă. M-am apropiat şi iată oe-am apoi cu tov. Bănulescu, am aflat
auzit: că sportivii din Deva, deşi nu s-au participanţii la festival . unde m-am născut, de obiceiu bertăţii din Hunedoara. E vorba dei ar fi cunoscut acest lucru. t
prezentat prea bine la concursuri, rile noastre. Dar am văzut şi
— Ei, cum îi, Bucureştene ? Ai totuşi au cîştigat cîteva locuri bune. •k
alergat de-odată şi la proba de 1.000
m plat şi la cea de obstacole ? — La 100 m plat, Suzana Gulaci Primul festival regional al alte echipe. Unele au întrecut ^ de solistele căminului cultural din Cîntecul şi voia bună au înfrăţit ^
a realizat timpul de 15 minute şi
Bucurcştcanu l-a privit cu ciudă 9 zecimi, clasîndu-se pe locul IV, tineretului s-a tinut în oraşul cu mult pe cele din Alba. ţj Boz, raionul Sebeş, Livia Burduf
şi a răspuns: la biciclete semicursă pe distanţa două tinere, a legat între ele o L
de 15 km, Dionisie Pogoceanu a o- nostru. Nu zic, şi acolo am Asistînd la această manifes şi Sofia Bottesch, care l-au inter
— Ce era să fac? Şi aşa nu mai cupat locul III, iar la săritura în prietenie trainică. Şi asemenea if
cîştigam. Primii sosiseră, iar în ur înălţime, junioare -— Emilia Maşalko trăit clipe minunate. Dar aici, tare a tinereţii, pot spune, că pretat cu multă măiestrie artistică. prietenii sînt de nenumărat. Nu nu- ţ
ma mea nu mai erau decît doi con a fost a doua. S-au mai compor la Hunedoara, parcă a fost mai Tot ele au interpretat şi cîntecul
: W &* curenţi. Aşa că... tat bine şi alţi sportivi din lotul frumos. Şi este explicabil. Din niciodată¦n-am văzut atîtea o- mai cîntecul a înfrăţit pe romînj ^
IH s \ : f \ : devean, însă n-au ocupat locuri frun an în an, aceasta nouă tradiţie popular romînesc „La cişmele“.
ti. m — Aşa că, ai sărit gardul.... taşe. biceiuri, atîta veselie. cu saşi, ci şi munca, idealurile pe ţ
ir
Toţi pufniră în rîs. Mai tîrziu, Intre timp, ospătarul a servit mîn- IOAN SIMA
r ¦ V v:-',.1 . •** r /mma cînd s-au mai liniştit, am aflat des
pre ce era vorba. Bucureşteanu, care a tineretului devine tot mai Trustul 4 construcţii Cîntecul s-a dovedit şi de data care şi le făuresc împreună.
plină de viată.' Pentru mine, ce Hunedoara aceasta prieten bun, de nedespăr-
le două zile petrecute în Hune ? ^ ţit. O romîncă şi o săsoaică, pe
doara înseamnă mult. Pe lîngă Dacă m-ar întreba cineva ce (I aceeaşi scenă, au cîntat melodii
faptul că am cunoscut nume mi a plăcut mai mult la festi
roasele obiceiuri din regiunea val, zău că n-aş putea să pre populare romîneşti şi germane.
noastră, prezentate de'partîci- cizez. Intr-un cuvînt, mi-a pla-
Ltr PINŢU GHEORGHE - Telinc Credeţi poate că nu poate fi ni
t
Ls r panti pe estrade, m-am bucu- cut ?otul ţ Programele date pe mic mai uşor decît interpretarea
t iA•
rat pentru ca am văzut şi eu estrade> întrecerile sportive, unui cîntec ? Dar Livia Burduf a
„Cetatea de otel , cum î se mai carnavalul, atmosfera plină de f trebuit să depună multă străduinţă.
spune Hunedoarei. Am vizitat veseţje
Combinaţi,1 siderurgic, de un- Am petrecut două ziIe minu. ^ Ea nu cunoaşte limba germ ană!
de ,es sute de tone de fonta ş. nate ,a festival pe care n-am (1 ' Şi -totuşi a cîntat. Cum? Foarte
oţel, Blumingul in plina con- să le uit niciodată. Voi vorbi
'' concurase la proba de 1.000 m plat, carea, aşa că n-am mai vrut să-i strucţie, noul Oraş. Muncito- mu]ţ; tjmp cu tovarăşii mei de bine. 1
n-a mai terminat cursa. Dacă a vă mai reţin. Trebuiau să mănînce, să resc ş, multe altele care m-au muncă desptc cele văzute aici. (f r
i zut că nu mai poate fi printre pri se odihnească şi apoi să se pre impresionat. Şeri de-a rîndul, la căminul cul
mii clasaţi, atunci cînd mai avea gătească pentru alte întrecen spor- MARIA MICU
m~ vreo 60 de metri pînă la sosire, a tive. M-am despărţit de veselul grup Despre toate acestea le voi tural a învăţat cum se pronunţă
ieşit de pe pista de alergare şi a al sportivilor deveni, după ce, bi vorbi şi tinerilor din uzină, ca tehniciană la Atelierele centrale -*?_> •'îv-'î»'<>-va-
sărit gardul de sirmă care înconjoa neînţeles, le-am urat „poftă bună" re m-au ales ca delegat al lor.
ră terenul stadionului Energia. şi noi succese la probele la care ur Gura Barza
mau să mai participe. ION GH1NEA
— Mi-a fost ruşine să sosesc prin- Instantanee de dum inică,,,
U.R.U.M. Petroşani
ir
Noi, cei de pe dealurile Lă-
pugiului, n-am văzut niciodată
• - * . . f . . . f . . «. .-f. '.-O. . #• -0 --8 - .-fl. -8* »m—Ş-: o sărbătoare aşa de mare. Atî ...Dimineaţa călduroasă de din Sălaşul inferior. Duminică, în Hunedoara âm
tea dansuri, cîntece, atîta colo
A rit şi veselie, ne-au vrăjit. In iulie. In Piaţa Libertăţii din Ar văzut mulţi tineri şi tinere din
satul nostru, de sărbători ne
! Două fete părăsesc strîngem Ia o răscruce de dru Hunedoara era mişcare febrilă. ...Pe strada principală a o- sate şi oraşe, la braţ, cu vese
muri şi începem strămoşescul
ţ „Brîu pădurenesc", dans cu Deodată, cei veniţi să asculte raşului. în tru n loc, erau adu lia adînc întipărită pe feţele lor
care am venit şi aici la festi
T val. solii tineretului din raionul naţi cîţiva tineri. La un mo- rumene, postaţi în faţa apara-
PIPER GHEORGHE - Lupeni * stadionul Mulţi ne-au spus • că şi jocul Sebeş, s-au înălţat pe vîrful ment dat, parcă o armată ar fi telor fotografice,
î nostru este frumos. Ne-au a-
WEa*v*** plaudat peste tot. Dar jocul picioarelor. Venea coloana. A- plecat la atac. îmbulzeală, fu- Aşa vor duce cu ei noile cm
* nostru este numai o mică păr
ZAHARIA ÎOAN - Orăştie ticică din obiceiurile frumoase
f; ale regiunii. Apoi, oraşul. Mulţi junşi lîngă estradă, nu s-au lă gă, strigăte de veselie, arătau noştinţe, iar pe dosul fotogra*
dintre cei veniţi cu echipa, n-au
f Stadionul „Energia"... Pe o ban- şi ea din prima încercare., Gru- ? văzut niciodată Hunedoara. Vă sat mult aşteptaţi. că acolo se „întîmplă“ ceva. fiei vor putea citi . oricînd :
închipuiţi ce impresie au făcut
ţ! că, lingă cabina oficialilor, o puşr pul de simpatizanţi face pgalerie, acestor tineri, agregatele Comr Dar, înainte de a urca pe Şi, de multe ori, s-au mai „Festival, Hunedoara, 1957.
binaţuhii sau castelul Cotvi-
1 tancă cu păru! tăiat scurt, baie- incit crezi că iot Petroşaniul .a '» nestilor, pe care le-am vizitat. scenă, mai trebuiau făcute cî „întîmplat“ asemenea scene. Hans din Dobîrca, Anca din
T ţeste, îşipotrivea pantofii sport in venit la festival. Niciodată nu vom uită zilele teva pregătiri. Parcă aud vo In ritmul unei sîrbe, doi dan- Petrila, Lajos din Deva...
petrecute în acest oraş.
| picioare. Lingă ea, un cetăţean mai _ ştacheta. Ia 1,29. Sare Ma- l cea arţăgoasă şi emoţionată a satori se întreceau în joc. Şi *
DIONISIE URS
* in virstă, înalt, bine legat — am ?atko se pregăteşte Both. ? coristei Maria Dumbravă din batea ţiganul în dairea, şi Era seară. Pe terasa Clădirii
membru al echipei de dansuri
îi 1aflat mai tîrziu că-l cheamă Cons- TTotul a anmt.i.t.. I,naltimea e „* Săscior. chicotea romînul, de h se părea grupului şcolar din Hunedoara,
¦ taniin Săracu şi e antrenor al lo- mare, emoţiile fetelor tot pe atita, * din comuna Lăpugiul de Sus,
iar inimile spectatorilor s-au fă- : — ...intră aci... ba aci... rîn că toată lumea-i a lor. unii dansau, alţii se odihneau,
tului de atleti. al ora•şului Deva raionul llia
dul ultim, în faţă... In jurul şoferului Octavian şi toţi priveau la jocurile de
-4r
e siguranţa ^ mici, mici. Rumoare. Maşalko ^ Aşa era peste' tot.. Bălcescu şi a lui Vasile B rîn-. arţiiipjj., . ,
reuşitei. Nu ştiam la ce concurează De loc sînt din raionul Alba.
!aia' — "şi de ce să mint' — nu prSa \a doporit la prima încercare. Both * Acum lucrez la Trustul 4 con ' zei, ambii din Barul Mare, Pe balustradă terasei, doi ti-
o vedeam pe primele locuri. strucţii din Hunedoara. E de
trece ştacheta. PetroŞănenii jubi- I înţeles cîtă bucurie am avut ...De pe estradă, doina ’ „De’ (despre ei e vorba), se adunase neri şedeau şi'---examinau ceva
La ciţiva paşi, o altă fetişcană, cînd am văzut pe scenă echi
cu codiţe, înconjurată de un grup lează. 1 pele artistice din raionul meu. cu zori şi piua n seară1, era atîta lume, de nud pyteai ve- cu multă atenţie. Din cînd în
gălăgios de tinere, pe ale căror La a doua încercare, fără să facă * purtată de firele megafoanelor, dea. Ba, unii, se urcaseră pe cînd ridicau şi ei ochii spre ce-
maieuri era scris cu litere negre
un prea mare efort şi cu o graţie : pe toate străzile apropiate. Pro spatele altora, pentru a-i .privi rul luminat în cîteva culori ;
deosebită, Moni „trece". i gramul continua. O altă doi măcar „un pic“. dar parcă ceea ce aveau în
nă „Spune bade-adevărat“, îşi Doar, jucau dansul nomad, mînă era mai frumos. Erau ti-
„Petroşani", primea încurajările co — Ştacheta la 1,32. ia acelaşi drum. De bună sea în cinstea festivalului. nerii Mihai Gînga, din Petro-
legilor ei de lot. Concurentele au fiecare cîie trei * mă că vă interesează şi cei ...Dansaseră minunat cei din şani, care obţinuse locul I la
— Auzi tu, trebuie să ciştigi 1 încercări Rînd pe rînd, doboară. ^ care le-au interpretat cu atîta raionul Sebeş. Dar unul dintre trînlă (73 kg) şi Ion Bucu-
— Sau prima sau a doua, alt Sportivele salută publicul şi se | măiestrie. ei, de căldură, de tim iditate— reşteanu din Petrila, care obţi-
minteri aici rămii. îndreaptă spre ieşire Două perechi f
de ochi se caută. Sînt ochii Emi- ; Dumneata, ascultător, ai fost poate sau de nu ştiu ce, în tot nuse locul II la trînlă (86 kg),
— Bătaia puternică, asta-i totul.
surprins cînd, după ce craini timpul dansului nu a schiţat îşi examinau diplomele, pla-
e-k liei şi ai Măriei. Două mîini se * cul a anunţat doina, a doua, în nici un zîmbet. chetele şi premiile.
Intr-un colţ al stadionului se stâng, şi, braţ la braţ, două fete, « interpretarea lui lovănescu, o Poate nud omul zîmbăreţ din 'îtr
desfăşoară proba de sărituri in Am asistat la tot programul. voce mlădioasă de ' femeie îţi fire, veţi spune. Dar, să-l lă- ...Ion Munteanu, e un ttnăr
înălţime — junioare. Ştacheta se Mi-a plăcut cum a cîntat corul
•Tf înaltă la 1,23 m In concurs au de curind prietene, părăsesc sta ie din Teiuş, din Stremţ, am ad mîngăia auzul. săm să spună e l : chipeş şi bine legat. Era după
¦ mai rămas doar două concurente. dionul. mirat interpretarea dansatori E adevărat. Soliştii Iovă-
Fata din Deva şi cea din Petro A. JURCA ¦1 lor din Stremţ şi a cea a ar- — Eu aş fi rîs, că-mi era pe miezul nopţii. Oamenii de la
nescu sînt soţ şi soţie, veniţi
*8* * de pe meleagurile „Ţării Haţe buze, dar nu mi-o v’nit. carnaval se răriseră, dar rămă-
gului“, purtători ai obiceiurilor
Dar, aceasta o spunea zîm- seseră încă destul de mulţi. Zi
0*—•• <8* dind. cea Ion, — „să mai învîrt o-
şani. i, . 0<JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00 OO00 OOOOO00 00 00 00 OO00 OO00 00 00 00 OO00 00 OO00 00 00 00 00 OO00 00 00 OO00 00 00 oo o dată pe fetele astea frumoase
— Ştacheta la 1,26. Sare Emilia f Mulţi oameni, care se îndră- din Săscior, că acu, acu, pleacă
Tinereţea cîntă joacă şi videMaşalko, se pregăteşte Both — a- i gesc, şi pentru a nu se uita motorul si. să mă tină minte,
imnţă vocea arbitrului. niciodată, îşi fixează figurile dragele de ele 1“.
Corpul se ridică pe virful pi- *
, alăturate pe o peliculă foto. E- USGAR
cioarelor, se apleacă înainte, ci- * "Liderii în v in şi
ţiva paşi rari, mari, apoi lot mai ! Cortina gradinei de vară a din Stremţ îşi ocupă locul pe rijorul loan Vereş, îmbrăcat şi
mici şi mai iuţi, iar la aproxima, i constructorilor hunedoreni se scenă. Sînt îmbrăcaţi în fru- el în costam naţional, ajuns in
tiv trei sferturi de melru de şla- f ridică încet. Concursul a înce- moaşe costume naţionale. Do- culise, îşi grupează formaţia la un sco r sev er
chetă, o bălaie, o rostogolire deo- î put şi în faţa juriului şi a rinţa lor de a trăi mai bine, pentru a pleca la o altă eslra-
sebit de spectaculoasă, şi... „bineee i spectatorilor aparecorul înche- stremţenii şi-o exprimă în cin- dă. Programu-i program,
LAPADUŞ GHEORGHE Moni“ ...„haide Maşalko". Fata ţ gat al ceferiştilor din Teiuş. lecui „Hai să facem o gospo- . . . noripaua? Duminică a avut rea: 1—1. Cu acest scor se termină
Alba Iulia sare frumos, e... drăguţă şt supor- ?Cei 40 de membri din forma dărie". Glasul solistei Mana U a r e 11 v a R n e P o a e a u a - loc pe stadionul prima repriză.
terii ţin cont de acest „amănunt", j ţie se impun prin disciplină, , din Brad, meciul
clasificat pe locul I Păcurar incintă apoi pe spec- Echipa de căluşari a cănii- de fotbal dintre e- In repriza Il-a, gazdele forţează,
la săritura în lungime (6,53 m). Both Maria din Petroşani trece ţ interpretare şi prin costumele tatori cu cîntecul „Adă doam- [!ului cultural din Geoagiu de chipeie de catego dînd jocului o notă de dominare vi
î simple dar frumoase şi alrăgă- ne trenu-n gară", după care $us întră pe scenă, într-un iu- zibilă, iar înaintarea pune în pericol
toare. E o îmbinare simetrica ţlşneşte voios în săltăreţul cin- reş avîntat. Ion Ţigle — „vă- ria C, „Progresul“ poarta oaspeţilor, prin Răducanu,
şi armonioasă de culori. încă tec „Fala bănăţeană". Pe sce- laiul“, în fruntea jucătorilor — Brad şi „Energia“ Rădiţă şi Manea. Punctele victoriei
DANSATORII GHELARENI înainte de intrarea lor pe sce nă, în culise, un mic incident. îşi zdrăngăne clopoţeii, scutu- !hil? A Oţelul Roşu, înche sînt realizate prin Manea, în minu
nă, o urmă de îndoială se ci Maria Truţă e necăjită foc. Mo- rînd energic praful drumurilor iat cu severul scor tul 55 şi 60 şi Schlet în minutul
Un cimpoi, aşezat în colţul era atîta mlădiere, îneît îţi pu tea parcă pe feţele lor. Vor cîş- tivul ? / se pare zadarnic să de pe opinci. Penele de la ca de 4 - 1 ( 1 - 1 ) 64. După aceasta, oţelarii se apără,
estradei îşi începu „lucrul“ şi teai da seama cît de mult şi tiga oare concursul ? Dirijorul ma/ dinte acelaşi cîntec. Dar, ciuli dau un aspect vulturesc pentru gazde. salvînd cîteva goluri gata făcute.
ierechi, perechi de dansatori cu cîtă grijă s-a pregătit ea a ridicat bagheta. îndoielile puţin mai tîrziu. supărarea i-a sprintenilor dansatori ce se a- Meciul începe printr-o uşoară do
şi făcură apariţia. pentru această mare sărbătoare sînt uitate şi vocile se înalţă trecut. La sfîrşitul progra- vîntă într-un aprig dans. Un minare din partea gazdelor. In mi S-au evidenţiat Drăghescu, Manea,
a tinereţii. impetuos, inlerprelînd sobru inului, ochii coriştilor urmă- delegat din sală dă drum mi nutul 22, Rădiţă de Ia „Progresul" Rădiţă, Schlet şi Răducanu de Ia
Printre ei puteau fi văzuţi cîntecul ,,Cinta drum de fier". rese să ghicească părerea iu- rării : Oare îi va ţine po Brad reuşeşte să introducă mingea „Progresul“ Brad şi Roi, Titel, BiK
ărani ghelăreni, muncitori de M ai apoi, ghelărenii pără în plasă: 1—0. După aceasta, me rău de ta „Energia“ Oţelul Roşu.
a mină, cu toţii înfrăţiţi în- sesc scena în aplauzele necon Cîntă cei din Stremţ rt«////. Oare au luat califica- ''eaua • ciul devine echilibrat. In minutul 38,
r-un dans popular ardelenesc. tenite ale publicului. Ia o deschidere a Iui Birăti, Titel Arbitrul Henegar — Arad a con
Emoţionaţi, cei 69 de corişti livele pe care le doreau ? Di- Nepoţii lui Horia dus foarte bine.
I. SUSAN
pe hasta lăture Suita de jocuri romîneşti in reia foarte frumos, aducînd egala- corespondent
terpretată de feciorii din Ţe-
Să prindem un iepure..A1 bea face să se cutremure scena. Un mea „fără istoric U
Porniţi de sub gorunul lui Ho
Astfel îndemna la ioc strun ria, aici Ia festivalul regional, De obicei meciurile de fotbal încă odată că Hunedoara nu
garul Ion Bistrian, de la mina îmbrăcaţi în vechi costume na
jhelar, în timp ce fetele şi fe- ţionale romîneşti ce le-au pur — şi mai ales cînd e vorba de şi-a îmbunătăţit cu nimic jocul,
:iorii se întorceau la stingă şi tat şi răsculaţii, tinerii îşi dez
ipoi la dreapta. lănţuie mîndrii bucuria de a categoria B — dau multă bătaie Chiar şi golul înscris de hu-
trăi şi de a iuca slobozi. Eroii
Aveam impresia că eram în răscoalei au plătit cu singele de cap cronicarilor. Fazele de nedoreni a fost realizât într-o
aţa unei echipe artistice de lor dreptul acestor tineri de a
naltă clasă, pregătită într-o fi astăzi liberi şi fericiţi. meci trebuie urmărite cu aten- situaţie destul de uşoară, o ţîş-
scoală coregrafică superioară.
Şi din nou vocea sonoră, de Mult a plăcut auditorilor flu- ţie şi dintre acestea, selecţio- nire a lui Panait (care a jucat
-are toţi ascultau, răsuna în ieraşul şi solistul vocal Petru
nijlocul chiotelor de veselie din Savu din Băita-Crăciuneşti cu naLc cele mai frumoase. Me- extremă dreapta),
:impul jocului. vocea lui caldă, mlădioasă şi
domoală. Sala a bisat, şi a a- ciul de ieri însă, dintre Ener- Clujenii puteau repurta o
„Foaie verde ca aluna
Cu piciorul pune una“. vut de ce. gia Hunedoara şi Locomotiva victorie, dar şi ei au tras slab
Au bătut una, două şi încă
multe, de ti se părea că ghe- Cînd am plecat, pe scenă se Cluj, a fost uşor de urmărit, la poartă.
lărenii sînt buni numai de joc.
O tînără îşi purta piciorul cu perindau alţi şi alţi concurenţi. Şi aceasta pentru că jocul nu a Scorul de 1—1 (1—0), este
!etîta grijă, în fiecare-i mişcare
C. S. abundat in faze spectaculoase, oe deplin justificat,
deoarece cele două echipe au Echipa Hunedoarei însă va
prestat un joc slab. trebui să-şi analizeze compor-
Se spera, înainte de începe- tarea din ultimele meciuri. Es-
rea jocului, că în urma înfrîn- te timpul să se joace la Hune-
gerii de la Sibiu, hunedorenii doara fotbal,, aşa cum au fost
Aspect de la deschiderea festivalului vor juca mal bine, dar corn- obişnuiţi spectatorii să vadă de
portarea lor de ieri a confirmat multe ori.