Page 22 - 1957-07

Nt. 799
Veşti îmbucurătoare
Tinerii solicită
intrarea în partid
Zilele trecute, organizaţia de
bază U.T.M. din Roşia de Se-
caş-sat a discutat cererile a
încă doi tovarăşi utemişti care
doresc să devină candidaţi de
partid. Aceştia s în t: Şotron Bu-
ruete şi Petru Roancăş.
In urma referatului prezentat
de către tov. loanichie Mihăl-
ţan, secretarul organizaţiei de
biţză U.T.M., şi în urma discu­
ţiilor ce au avut loc, adunarea
generală a hotărît în unanimi­
tate ca acestor tineri să li se
dea recomandările solicitate
pentru a deveni candidaţi de
partid.
Cu aceştia, numărul candida­
ţilor de partid recomandaţi de
organizaţia U.T.M. a crescut cu
încă doi.
Activitatea utemiştilor
în discuţia comitetului
comunal de partid
Tot zilele trecute, Comite­
tul comunal de partid Roşia de
Secaş, a analizat activitatea de­
pusă de Comitetul comunal
U.T.M., de la alegerea sa şi
pînă în prezent. Cu această
ocazie, tovarăşul Ilie Barboş,
secretarul Comitetului U.T.M.
comunal, a ' prezentat un ra­
port despre munca comitetului.
Din raportul prezentat, cit
şi din întrebările şi discuţiile
DE LA EXPLOATAREA
CARBONIFERA ŢEBEA
443 vagoane cărbune peste planul semestrial
La exploatarea carboniferă
Ţeb.ea din cadrul Trustului mi­
nier Brad, s-au obţinut, în pri­
mul semestru al anului, reali­
zări deosebit de însemnate.
Astfel, datorită eforturilor de­ peste plan 957 tone cărbune
puse, colectivul acestei exploa­
tări carbonifere, a dat peste
planul primului semestru 4.435
tone de cărbune, ceea ce echiva­
lează cu peste 443 vagoane de
cărbune.
Angajament îndeplinit şi depăşit
Nu de mult a luat fiinţă la
exploatarea carboniferă Ţebea
un abataj al tineretului. Briga­
da ce lucrează în acest abataj
este condusă de candidatul de
partid Florea AUhoc.
Această brigadă s-a angajat
să dea peste plan, în cinstea
Festivalului regional, 300 tone
de cărbune, iar în cinstea Fes­
tivalului mondial, 500 tone.
Tainele creierului omenesc
sînt cunoscute relativ de puţină
vreme. Oamenii gîrideau, dar
nu ştiau că gindesc cu creierul.
Făceau planuri de viitor, luau
hotărîri, simţeau dragoste ori
ură, dureri sau bucurii, fără să
ştie că toate aceste sentimente
care le umpleau viaţa îşi aveau
izvorul în creier. Dimpotrivă,
fiindcă inima ie batea mai repe
de în unele clipe, socoteau că
acolo se nasc em oţiile: alţi
considerau că izvorul simţurilor
şi pasiunilor se afla în respira
ţie, în coşul pieptului, iar uni
îl localizau chiar şi în stomac
Emoţia provocată de gînduri
sau simţiri nu era privită ca
rezultatul unui proces fiziologic,
ci ca un proces „sufletesc“, iar
sufletul, plasat în inimă sau în
viscere era ceva nevăzut, ne­
ştiut şi de necuprins, dînd loc
la tot felul de superstiţii şi cre­ centri motori care se găsesc în
zuri mistice. Biserica încuraja
credinţa în existenţa unui suflet
independent de trup.
Această credinţă greşită a
fost spulberată pentru oamerri
de ştiintă numai după apariţia
marilor anatomişti care au des
cris alcătuirea creierului, şi mai
ales după lucrările fiziologilor
care au împărtăşit primele cu­
noştinţe precise asupra felului
cum funcţionează creierul ome­
nesc. »Marii fiziologi Secenov şi
Paviov au dezvoltat cercetările
lor $i au putut da la iveală noi
cunoştinţe bazate pe o concep­
ţie materialistă.
Ştiinţa a dovedit astăzi fără
putinţă de tăgadă că gindirea
şi conştiinţa noastră, sînt un
rezultai al activităţii creierului
nostru. Aşa numitul suflet este
iot atît de muritor ca şi creie­
rul. deoarece viata noastră psi­
hică nu este decît o manifestare
a activităţii creierului nostru.
Alcătuirea creierului este ex­
trem de complicată. El este for­
mat din celule nervoase în nu­
măr de aproximativ 15 miliar­
de. legate între ele prin fibre
nervoase. Aceste celule nu sînt
răspîndite egal, ci sîni îngră-
ce au avut loc, a reieşit că.
atît Comitetul U.T.M. comunal,
cit şi birourile organizaţiilor
de bază, au obţinut rezultate
bune în munca de organizaţie.
Cu toate aceste realizări, a
fost scos în evidenţă faptul că,
în ce priveşte educarea comu­
nistă a tineretului, mai sînt în­
că serioase lipsuri. Astfel, în
anul şcolar care a trecut îtivă-
ţămîntul politic U.T.M. nu s-a
desfăşurat la înălţimea sarci­
nilor.
In încheierea şedinţei. Comi­
tetul comunal P.M.R. Roşia de
Secaş a elaborat o hotărîre
privind îmbunătăţirea muncii
de educare comunistă a tinere­
tului din comună şi din satele
ce aparţin acesteia.
Noi utemişti
Recent, adunarea generală a
organizaţiei de bază U.T.M. din
întovărăşirea agricolă Roşia de
Secaş, a primit în rîndul mem­
brilor săi încă doi tovarăşi. A-
ceştia sînt pionierul Ilie Spătă-
cean şi tînărul ţăran muncitor
întovărăşit Iancu Lupean.
Şi organizaţia U.T.M. Roşia
de Secaş-sat, a primit, în ulti­
mele două adunări generale, un
număr de trei noi membri. A-
ceştia sînt pionierii şi pioniere­
le : Lidia Lupean, Elena Pă-
truţ şi Va sile Buruete, care, nu
de mult, au împlinit 14 ani.
IULIAN IONAŞ
corespondent voluntar
------
In fiecare zi din primul se­
mestru, minerii de aci au extras
peste plan aproape 2 vagoane
de cărbune. Fruntaş pe expîoa
tare este colectivul sectorului II
care, numai în luna iunie, a dat
S-au evidenţiat brigăzile de mi­
neri ale tov. D. Andron, Teodor
Gherman, T. Rusu, S. Gheorghe,
N. Criştiu şi maiştrii Manea
Tănase, T. Cristea şi V. Zoriu:
V. PRUNDARIU
corespondent
Datorită sprijinului acordat
de către conducerea minei şi a
sectorului, cît şi elanului tine­
resc cu care s-a muncit, mine­
rii din această brigadă au ex­
tras peste plan, pînă la 1 iulie,
2.129 tone de cărbune, aproape
213 vagoane de cărbune a cîte
10 tone fiecare, depăşindu-se
astfel cu mult angajamentul
luat.
SUFLET SI MATERIE fată de mediul înconjurător şi el
mădite în diverse locuri formînd
centrii nervoşi. Aceştia sînt de
mai multe feluri. Unii controlea­
ză funcţiunea organelor noastre,
inima, Dlămînii, stomacul, in­
testinul,-rinichii şi altele. Aceş­
tia sînt centri vegetativi şi se
găsesc în bulb, dedesubtul e-
misferelor cerebrale. Există apoi
centrii motori, care conduc miş­
cările noastre. Mişcările ochi­
lor, de exemplu, sînt conduse de
partea creierului numită protu­
berantă şi peduncul. Centrii
pentru mişcările tnîinilor şi pi­
cioarelor se găsesc în măduva
spinării. La aceşti centri vin
firişoare de la celulele de pe
scoarţa creierului, celule care
comandă mişcările voite ale
muşchilor.
Scoarţa creierului primeşte
foate excitaţiile din lumea care
ne înconjoară. Lumea materială
exterioară, care există în afara
noastră şi independentă de noi,
acţionează asupra simţurilor
noastre. In simţurile noastre
(vederea, auzul, mirosul, gus­
tul, pipăitul) se produc în ur­
ma acţiunii unor forme definite
de mişcare a materiei, procese
fiziologice particulare. Aceste
procese fac să treacă unde de
excitaţie prin firele nervoase,
specifice fiecărui simţ, pînă în
secţiile respective din scoarţa
cerebrală. Această scoarţă aco­
peră suprafaţa emisferelor cere­
brale. Ea nu este în contact ne­
mijlocit cu lumea exterioară, ca­
re excită celulele nervoase ale
creierului numai urin interme­
diul organelor simţurilor — in­
strumentele creierului, cum !e-a
spus Engels. Pentru fiecare in­
strument al creierului, pentru
fiecare simt există îr, scoarţa
DRUMUL SOU Al I samu IU Pag. 3
. «*¦
LA PESCUIT
S-a întîmplat cu teleşpicheru!OOOOGOGOOOOÖt 70 00 00 OO00 00 ouot
o !5
i l* ¦ 8
I« t. T 8 Multe am mal văzut dacă vorbeşti de la Deva? venit, am început să vor­ — Tovarăşe inginer, zic 8
8
8 In lumea asta. Am vă­ — In urmă ai rămas, bim despre concurs. Pro­ eu, după ce am ascultat 8
Anul şcolar s-a 8 zut şi telefoane şi radio Moş Drumeţu, ştii dumnea­ priu zis, vorbea mai mult toată „documentaţia ştiin­ 8
încheiat de curlnd. 8
A început vacan­ 8 şl difuzoare şi cîte n-am ta ce-i ăla un teleşpicbcr? dînsul şi eu ascultam. Am ţifică", credeţi cumva că 8
ţa de vară. Elevul 8 văzut. Ba, acum de cu- Nu ? Este cel mai bun a- ascultat nişte poveşti bu­ hîrtiile, afişele ori chiar 8
Barbăroşie Sever rînd, am văzut într-o lo­ parat care aduce terenul ne să adormi copiii cu ele. teleşpicheru! ăla pot înlo­ 8
din Baril Mare îşi 8 calitate, unde am fost la acasă! Uite, acum de e- Spunea tovarăşul inginer cui munca vie cu oame­
petrece cît mai plă­ 8 8
cut vacanţa de va­ 8
ră. 8 raion, şi un aparat la xemplu, sînt pe teren ca Dan că au fost luate toa­ nii ? Credeţi că prin atît 8
te măsurile pentru ca con­ aţi rezolvat problema con­ 8
Iată-I în primele care i se spunea teleşpi- să mă informez asupra cursurile să aibă cît mai cursurilor ? 8
zile ale vacanţei cher. La început, am înţe­ situaţiei concursurilor
pescuind pe rîul
Strei. les că ar fi vorba de „Pentru cele mai bune mulţi concurenţi. Au fost — De, ştiu eu, mi-a
vre-un şmecher. Abia cînd vaci cu lapte“ şi „Pentru făcute afişe pentru popu­ răspuns tov. Dan.
am auzit revărsîndu-se în cele mai mari recolte de larizare, s-a transmis con­ Eu aş zice că ar fi bi­ oo
casă voce omenească mi- porumb". cursul prin teieşpicher la ne dacă tov. ing. Dan ar 8
am dat seama ce poate Pe mine, să v-o spun raioane, au fost făcute mai renunţa la teleşpiche- 8
8
fi acolo. drept, m-a lovit drept în afişe... Afişe... teieşpicher... rul ăla şi s-ar deplasa
I 11 Aud deodată : „Alo, aici pălărie. Tocmai de asta La un moment dat, po­ mai des pe teren, ca să 8
inginerul Dan de la Di­ mă interesam şi eu. vestea asta m-a doborît. îndrume practic secţiile a- 8
IIi recţia agricolă regională“. Intr-o tresărire, am pus o gricole raionale în privin­ 8
— Păi, dacă-i aşa, to­ întrebare, care l-a cam şo­ ţa rezolvării sarcinilor. 8
DE VORBĂ CU MEDICUL — îmi pare bine — zic varăşe inginer, am să vin cat puţin pe tovarăşul in­ Sau tovarăşul inginer 8
su — luînd-o înaintea al­ şi eu la Deva, să ne in­ giner, dar pentru care nu Dan şl tovarăşul director
tora, aici e Moş Drume- formăm mai bine unul pe intenţionez să mă scuz. Manughevici ţin neapărat 8
ţu. Hal noroc şi la mulţi celălalt. Şi am pleoat ca la capitolul: concursu­
ani tovarăşe inginer! Ce spre Deva, mai cu trenul, Cum îndrumaţi practic ri să scrie: NICI UN o
mai faci ? mai cu căruţa, „cînd că­ oamenii în munca lor? CONCURENT. o
lare cînd pe jos“, vorba
— Ei ce să fac 1 Iacă cîntecului. — Ce să mai mergi pe 8
sînt pe teren / teren ? Nu-1 de ajuns că 8
Intoxicaţiile prin — Cum, pe teren ? Da Odată sosit la Direcţia la raioane au fost for­ Să auzim de bine.
de unde vorbeşti ? agricolă, am aflat chiar mate comisii, că au fost
ciuperci veninoase — De la D eva! 00 pe tovarăşul inginer Dan. 00 trasate sarcini, că avem 00 00 tyftoA UâuwiixÂZcy 00 00 00 8
Şi, ştiind pentru ce am teieşpicher... 00-00 00 OO00 00 00 OO00 00 00 8
8 — Şi cum eşti pe teren 00 Ó000 OO00 OOOO00 CO00 00 00 OOOOOOOO00 OO00
?LooCO0000-00 00 OO00 00 COOO00 <1
00
Simptomele intoxicaţiei sini loarte periculoase, tn special Casa laborator din gospodăria
.. Entlioloma lividum cu căciulă ce-
CU C lU p e rC l misie, lame albe, picior fără inel.
Acestea variază in raport cu ac- EJe dau gastro-enterite severe (in-
ţiunea şi natura loxiculul conţinui flamafta mucoasei stomacului şi a agricolă colectivă
in ciuperci; in acest scop ciupercile intestinelor), Uneori chiar mortale,
veninoase s-au 'împărţit in patru ca- tn a patra categorie de ciuperci
tegorii. veninoase intră cu acţiune hemoli-
In prima categorie de ciuperci licâ (hemolizcază globulele roşii Inginerii şl tehnicienii agronomi au cere necesitatea casei-laborator, pre­ timp cît mai scurt şi fără întreru­
sarcini deosebite în ceea ce priveşte cum şi să ceară sprijinul acestuia în ' pere, iar însăminţarea să se facă cu
veninoase intră, ciupercile care dau din singe). Dintre acestea amintim aplicarea noilor cuceriri ale ştiinţei a- aplicarea experienţelor pe terenul gos­ aceeaşi semănătoare. In tot decursul
gricole, în generalizarea metodelor podăriei. perioadei de vegetaţie a plantelor, se
o degeneresccnfă celulară generală. Gijromiira escalenta (zbirciog înaintate şi în lupta pentru transfor­ fac observaţi! fenologice pentru fie­
marea socialistă a agriculturii. O problemă esenţială In activitatea care parcelă in parte, trerindu-Şe rc-
De exemplu, Amaniia phalioides Pra&)- Intoxicaţia se manifestă prin casei-laborator o constituie tematica, z.uitateic într-un carnet. O mare aten­
In vederea atingerii acestor obiec­ respectiv alegerea experienţelor ce vor ţie trebuie să se acorde recoltării,
(ciperca albă), care prezintă un gtt- gastro-enlerită aeută, diaree cu sin- tive, este necesară, in primul rînd, o fi puse în practică. Ea trebuie să o- deoarece de aceasta depinde în marc
adaptare a noilor metode ia condiţiile glindească necesităţile de producţie măsură exactitatea rezultatelor.
leraş in jurul piciorului şi conţine ge> fenomene de hemohză a globU- specifice de climă şi sol. Un rol de ale gospodăriei, în aşa fel, incit re­
seamă îl au — în această direcţie — zultatul să constituie un îndreptar în ... şi în laborator
un toxic puternic (amaniia toxica). ^ or ro?d d'n singe şt itirburâri casele-laborator din cadrul gospodă­ alegerea metodelor şi a solurilor de
riilor agricole colective. plante, potrivite condiţiilor naturale de Casele-laborator, în afară de munca
Semnele intoxicaţiei cu aceste ciu- neruoase (paralizii), Evoluţia esie climă şi sol, pentru a atinge scopul experimental-demonstrativă din cîmp.
Rolul casei laborator urmărit -- ridicarea producţiei agri­ îşi duc activitatea şi în laborator. Aici
perei apar tlrzlu la 6 -2 4 ore după gravă, J a r mortalitatea de 1 0 -1 5 cole (efectul îngrăşămintelor supli­ se fac diferite analize simple, cum ar
Prin casele-laborator, colectiviştii mentare la diferite culturi, influenta fi determinarea proprietăţilor semin­
ingerarea lor şt se caracterizează îa stdd dift cazuri. participă activ la promovarea noului îngrăşămintelor bacteriene, hibridarea ţelor (puritatea, facultatea germinati­
în agricultură, devin adevăraţi expe­ porumbului, aplicarea polenizării su­ vă, greutatea hectolitrică, umiditatea
prin? greţuri, vărsături, crampe ab- Tratamentul rimentatori, ajutînd totodată la dezvol­ plimentare la porumb şi floarea-soa- etc.), determinarea proprietăţilor so­
tarea ştiinţei şi practicii agricole. In­ reiui, plantarea de vară a cartofiloi lului (umiditate, te x tu ră ,. structură
domínale penibile, diaree ca muctis intoxicaţiilor cu ciuperci stitutele de cercetări ştiinţifice, cu a- etc.). Tematica trebuie să fie simplă, etc.), analiza laptelui, a vinului şi
jutorul caseior-iaborator, au posibili­ pentru a fi înţeleasă de colectivişti şi, altele. Tot in cadrul laboratorului se
şl singe. tate să aprecieze Intr-un timp mai totodată, să fie respectate indicaţiile pot face ierbare, colecţii de seminţe şi
scurt şi pe terenuri diferite metode e- date de tehnica experimentală. - plaiite, insectare, colecţii de îngrăşă­
In a doua categorie de ciuperci [n prlmu[ r M se üor /flCe spă. laborate, iar colectiviştii se pot con­ minte, probe de soi, în aşa fel îneît
vinge, prin propria lor experienţă, de Experienţele în cînip să constituie un mic muzeu agricol.
veninoase intră cu acţiune asupra siomacale> se va admini/!tra importanţa aplicării metodelor avan­
sate în sporirea producţiei agricole. Pentru o bună activitate a casei- In cadrul regiunii noastre au fost
sistemului nervos, dintre care două de anima[ puloerizai sall laborator sînt necesare cunoştinţe ele­ organizate pînă în prezent trei casc-
Pentru bunul mers o! casei-labora- mentare în ce priveşte organizarea ex­ laborator, în gospodăriile colective din
specii sini periculoase: Amaniia sao//n pm im absorbţia toxicnlui> tor, se numeşte un responsabil, care perienţelor în cîmp. Terenul care este Riu Bărbat, Obreja şi Gîrbova, care
poate fi inginerul sau tehnicianul a- ales pentru cîmpul experimental, tre­ şi-au început deja activitatea, încă
muscaria (buretele pestriţ), de cu­ gronom de ia gospodăria respectivă buie să reprezinte tipul de sol predo­ din toamna anului 1956.
şi un „sfat al casei-laborator”, for­ minant din arabilul gospodăriei, să
loare roşie şi cu puncte albe, şt A- Urmaie de Pu^ aHve' Se m r i,dmi' mat din mai mulţi colectivişti, cărora fie o suprafaţă plană şi să aibă ace­ Comitetul Secţiei ştiinţelor agricole
li se încredinţează diferite sectoare de eaşi plantă premergătoare. Experien­ „I. V. Miciurin”, din cadru! filialei
manita panterina, care are căciulă nisîra injecţii de glucoza în cânii- activitate din cîmp sau din laborator. ţele pot fi făcute pe parcele mici pînă A.S.LT., cît şi Direcţia regională a-
Inginerul sau tehnicianul agronom are la 200 m. p., numite experienţe de gricolă, trebuie să-şi intensifice munca
castanie-brună punctată. Clinic ele taie mare şi ser fiziologic un 'ilru, sarcina să arate consiliului de condu- orientare, care se fac atunci cînd de îndrumare iehnico-ştilnţifică a ca­
seior-iaborator, precum şi munca or­
dau turburări digestive ce apar la mai mult. Se va susţine inima şt
2—4 ore de la ingeraţia lor şl ^.şirculflţip.,periferică şi se vor lidmi-
manifestă prin vărsături, diaree, n!sfra calmante pentru dureri. P*n-
crampe . abdominale dar mai ales „ » u u í i e o j
st,are d.e exci,t,aţ.i,e psihică (delir, h, a­ Iru a calma excitaţiile nervoase şt
lucinaţii, accese de furie, stare a- Psihice se dau bromuri, luminai eic.
semănătoare beţiei şi chiar pierde- Prevenirea intoxicaţiilor cu d u ­
rea cunoştinţei). Cu iot aspectul perei se face prin educarea cciiiţe-
grav al Intoxicaţiei cu aceste ciu- ailor de a nu consuma decii ciu­
perci, evoluţia bolii este favorabilă, perei bine cunoswte. Nu există nici
iar mortalitatea este de 2 la sută un criteriu sigunţpeniru determina-
din cazuri. rea speciilor veninoase şi toate cre­
ía categoria a treia de ciuperci dinţele populare in această privinţă
véninoase intră ciupercile care pro- sînt greşite.
duc gastro-enterite. Unele dintre ele Dr. NICOL.AE BERIAN
vrem să ne documentăm asupra unor ganizatorică în vederea creării de noi
ciale. Căci creierul coordonează probleme. Dacă se obţin rezultate po­ .case-laborator şi în alte gospodării
zitive 2—3 ani Ia rînd, se încearcă colective. Colectiviştii, inginerii şi
activitatea întregului organism pe parcele mai mari (1.000—5.000 tehnicienii agronomi, trebuie să depu­
m. p.) numite experienţe de produc­ nă tot efortul pentru dezvoltarea ca-
ţie. in dorinţa de a obţine rezultate selor-îaborator în scopul introducerii
intervine în stabilirea legăturilor cît mai aproape de realitate, variatele tehnicii noi şi a metodelor înaintate,
cu mediul social în oare tră­ pentru ridicarea producţiei agricole şi
ieşte. Noi nu trăim numai în- experienţei se pun in mai multe repe­ a întăririi sectorului socialist din a-
tiţii, ia recoltare făcîndu-se media în­ gricultură.
tr-ur. mediu fizic, înconjuraţi de tre ele. Lucrările de pregătire a tere­
nului trebuie să se execute într-un ing. MARIA OPRIŞA
creierului o regiune specială de terioară a manifestării psihicu­ lumini, sunete, obiecte animale,
recepţionare, un centru. De e- lui nostru, conduita noastră. plante. Trăim între oameni, în
xemplu, cu ocazia acţiunii un­ Reflexele (de la cuvîntul lati­ societatea omenească. Creierul
delor luminoase asupra ochilor, nesc refleclio, oglindire) sînt o are şi marele rol de coordonare
excitanţii vizuali sînt recepţio­ mişcare a muşchilor, o activita­ cu mediul social ; este organul
gîndirii. Cu ajutorul lui, omul
naţi de ochi, de la care pornesc te a glandelor sau a altor or­ observă natura înconjurătoare,
unde de excitaţie pe calea ner­ gane. Măreţe fiziolog rus I. P. îi cercetează legile şi o supune
Paviov a Cătat că, de.fapt, pro­ pentru a-şi uşura viaţa.
vilor optici şi pe alte căi ner­ cesele care se petrec în creier
voase în regiunea occipitală a
scoarţei emisferelor mari, unde sînt de două feluri : unele dt Lenin a arătat că nu există
gîndire fără creier, că gîndirea
se găseşte centrul vederii. In excitaţie, adică de imbold spre o este produsul materiei, de o
celulele nervoase ale acestui funcţionare mai puternică a u- construcţie extrem de complica­
centru se petrec procesele mate­ nor organe şi altele, de oprire tă, şi această materie este cre­
ierul nostru.
riale fiziologice, datorită cărora a funcţionării lor. Fiecare exci­
„semnalele“, adică undele exci­ tant din mediul exterior este Problema gîndirii şi a mate­
taţiei nervoase ajunse acolo, ne . descompus în toate calităţile lui riei, a legăturii dintre materie,
fac să percepem imaginea obiec­ şi judecată a fost folosită de
telor, forma lor, culoarea lor - şi analizat de creier. Dar în a- clasele exploatatoare în folosul
etc. Un om poate avea ochi per­ . celaşi timp odată cu procesul de lor. Una din armele cele mai
analiză se produce şi Un pfoces însemnate a fost şi continuă să
fect sănătoşi şi căile nervoase de sinteză. După aceea creierul
intacte şi el va fi orb absolut
acţionează . pentru ca să se pro­
dacă regiunea occipitală a emis­ fie despărţirea gîndirii, a „su­
ferelor creierului va fi lezată. ducă’ un anumit fenomen şău o-
Această orbire poartă numele de fletului“, de materie, crearea u-
„cecitate corticală“. Tot. aşa-, preşte producerea unor fenome- nor forte imaginare, supranatu­
acţiunea sunetelor .asupra ure­ rale, spirituale, nelegate de lu­
chilor noastre produce semnale, „'"nae.arăTtaota’tăPavs’iuopvr,afaărtea creierului, mea noastră materială, deasu­
care nrin nervii auditivi, şi pe aspectul u- pra legilor naturii, care au ho-
alte căi speciale ajung în regiu-
. nui- mozaic constituit din punc­ tărît ca în lume să existe o or­
¦ te de excitaţie 'şi de oprire. Dar
aceste puncte nu •rămî.n ne­ dine capitalistă, ce nu poate fi
naa temporală a emisferelor . schimbate,'. cL sîn t.în tro . conti­ schimbată.
creierului, unde se găseşte cen­ nuă mişcare, Ceea ce este. la un
moment dat punct de excitaţie Lenin a sfărîmat aceste înşe­
trul auzului.
lăciuni grosolane. Gînditorii şi
Pielea omului posedă o ade­ devine punct de. oprire , şi in­ filozofii materialişti, oamenii de
vărată reţea de aparate »de re­ vers. Suprafaţa creierului este ştiinţă sovietici au dovedit că
astfel într-o, continuă mişca­ nu există proces de gîndire, de
cepţie. S-au numărat . circa re şi transformare. Fireşte judecată, de simţire, nelegat de
500.000 de aparate infirhe care creier.
că nu. toate reflexele sînt
dau senzaţiile tactile, aproape însoţite de .mişcări. în decursul In societatea socialistă năs­
un milion de aparate'care pro­ vieţii sale, omul se deprind? cocirile ce dăinuie din timpurile,
duc senzaţia durerii, cîteva sute
de mii, care ne dau senzaţia fri­ să-şi stăpînească reflexele. In­
gului şi a căldurii. tr-un asemenea caz, scrie I. M.
Ca răspuns la semnalele a- Secenov, părintele fiziologiei şi oamenilor primitivi, care nu cu­
iunse în creic din lumea exte­ psihologiei ruse, omul gîndeşte noşteau structura corpului lor
rioară şi din mterior, creierul la fel ca şi cum ar răspunde ¦şi felul cum funcţionează, nu Valorificînd prin cooperative cereale,
trimite semnale muşchilor care prin reflexe la acţiunea lumii mai au circulaţie. Datele precise
îşi schimbă starea sau provoacă exterioare. El este nemişcat şi ale ştiinţei, alungă întunericul primiţi un preţ avantajos şi întăriţi
o contractare. In acest fel se rece, dar conştiinţa lui este o şi luminează calea oamenilor puterea economică a cooperativelor.
înfăptuiesc reflexele creierului,
reflexe care constituie forma ex­ oglindire a existentei sale so­ spre noi progrese.