Page 24 - 1957-07

8ffa!/ofor'cî PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA!
R E Ta © L U Ţ I A
Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romln
I.
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romin a dezbătut in şedinţa plenară ordinară din
zilele de 28 Iunie - 3 iulie a. c. Darea de seamă
a Biroului Politic prezpntată de tovarăşul Gb.
Gheoi ghiu-Dej cu privire la activitatea partidului
în perioada de la Congresul al II-lea al P.M.R.
plnă in prezent, precum şl concluziile ce se des­
prind din evenimentele internaţionale şi din ac­
tivitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti in
lumina învăţămintelor celui de-al XX-tea Con­
gres al P.C.U.S.
Congiesul al 11-lea al Partidului Muncitoresc
Romin a dat un mare avînt muncii partidului
nostru, care a obţinut în această perioadă În­
semnate realizări in toate sectoarele de activi­
tate.
Rindurile partidului s-au în tă rit; activitatea or­
ganizaţiilor de partid a cunoscut o serioasă îm­
bunătăţire, obţinîndu-se rezultate pozitive iu
munca organizatorică şi ideologică, în creşterea
nivelului politic şi a experienţei practice a cadre­
lor şi a membrilor partidului, m dezvoltarea de­
mocraţiei interne de partid, in conducerea şi în­
drumarea de către partid a sindicatelor, U.I.M.-
ului şi a celorlalte organizaţii de masă.
Legăturile partidului cu masele largi de oameni
ai muncii au continuat să se întărească, organi­
zaţiile de partid desfăşurlnd o intensă activitate
de mobilizare a celor ce muncesc pentru realiza­
rea sarcinilor puse de Congresul al Il-lea al
P.M.R. şi atragerea tot mai activă a oamenilor
muncii la conducerea economiei şi a vieţii ob­
şteşti.
Au fost ob{lnute succese în dezvoltarea tuturor
ramurilor economiei naţionale şl in transîormarea
socialistă a agriculturii. S-a Îmbunătăţit munca
de conducere şi planificare a economiei naţionale,
precum şl activitatea organelor locale ale puterii
de stat, ale căror atribuţii au fost lărgite pe
baza principiilor centralismului democratic.
Roiul conducător al partidului s-a În tă rit; po­
porul se uneşte tot mai mult în jurul lui, urmînd
cu hotărire şi Încredere politica partidului.
In perioada de care s-a ocupat plenara, parti­
dul nostru a desfăşurat-o—perseverentă activitate
de dezvoltare a legăturilor şl contactelor cu cele­
lalte partide comuniste şi muncitoreşti şi a adus
o contribuţie activă la întărirea unităţii lagăru­
lui socialist şi a mişcării comuniste şi muncito­
reşti internaţionale.
S-au lărgit şi s-au dezvoltat relaţiile politice,
economice şl culturale ale Republicii Populare
Romîne cu alte ţări, pe baza principiilor coexis­
tenţei paşnice între toate statele, indiferent de
regimul lor social.
Alături de ţările socialiste şl de alte ţări iubi­
toare de pace, Romînia participă din ce în ce mai
activ la lupta pentru destinderea încordării inter­
naţionale, pentru prietenie şi colaborare între po­
poare. pentru menţinerea şi consolidarea păcii.
Rezultatele însufleţită! munci creatoare a cla­
sei muncitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelec­
tualităţii, a întregului nostru popor sub condu­
cerea partidului confirmă pe deplin justeţea li­
niei generale a partidului şi a hotărîrilor Congre­
sului al II-lea ai P.M.R.
In perioada de care s-a ocupat plenara, volu­
mul producţiei industriale şi agricole a continuat
să crească. Planul de stat pe anul 1956 la pro­
ducţia globală industrială a fost realizat în pro­
porţie de 105 Ia sută, iar în primul trimestru al
acestui an el a fost depăşit cu 7 la sută. in agri­
cultură sectorul socialist a juns să cuprindă cca.
41 Ia sută din totalul suprafeţei agricole a ţării
şi cca. 28 la sută din totalul gospodăriilor ţără­
neşti
Pe baza rezultatelor obţinute tn industrie, a-
gricultură, cultură, partidul şi guvernul au luat
in anii 1956—1957 o serie de măsuri pentru îm­
bunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii.
Prin munca desfăşurată de organizaţiile de
partid, sindicale şi de U.T.M., dezbaterea ce se
desfăşoară în prezent in legătură cu experimen­
tarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi nor­
mare a muncii a dus la o largă activizare a
muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şl funcţio­
narilor din întreprinderi, care iau parte cu mare
interes la această dezbatere. propunintl soluţii
preţioase pentru creşterea volumului producţiei,
mai buna organizare a procesului de producţie,
descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale
întreprinderilor, sporirea productivităţii muncii,
reducerea preţului de cost, asigurarea rentabili­
tăţii întreprinderilor Aplicarea acestor propuneri
a şi dat rezultate intr-un şir de întreprinderi, cre- al Partidului Comunist ai Uniunii Sovietice şi
ind o bază trainică, sigură penlru sporirea cîşti-
guiui oamenilor muncii.
Se poate spune de pe acum că această acţiune
de atragere a maselor largi de oameni ai muncii
la dezbaterea şi rezolvarea problemelor de orga­
nizare şi conducere 'a producţiei va duce la un
nou avint ai economiei naţionale şi tu ridicarea
nivelului de trai al celor ce muncesc.
Desfiinţarea sistemului de cote obligatorii la
majoritatea produselor agricole a fost primită cu
mare satisfacţie de ţărănimea muncitoare, a spo­
rit considerabil cointeresarea materială a ţărăni­
mii şi a creat condiţii deosebit de favorabile in
ridicarea producţiei agricole, a întărit încrederea
ţărănimii tn politica partidului şi guvernului, a
consolidat şi mai mult alianţa dintre clasa mun­
citoare şi ţărănimea muncitoare.
A crescut preocuparea organelor de partid pen­
tru aplicarea consecventă a principiilor leniniste
în viaţa de partid, s-a întărit disciplina de par­
tid şi s-a îmbunătăţit compoziţia socială a par­
tidului.
Concentrind m ugía organizatorici şl politică in
Re;-
Miercuri 10 iulie 1957
d in 28 iunie 3 iulie 1957
unităţile de bază ale partidului, organele şl acti­
vul de partid şi-au dezvoltat iniţiativa şi spiri­
tul de răspundere, rezolvă în mod mai concret
şi mai competent problemele politice şi social-
economice ale construcţiei socialiste, problemele
vieţii de fiecare zl a maselor populare.
S-a intensificat activitatea ideologică a parti­
dului şi s-a ridicat nivelul e i; munca de propa­
gandă, presă şi editorială a fost legată mai
strins sarcinile concrete ale construcţiei eco­
nomice, de studierea istoriei partidului nostru şi
a experienţei sale revoluţionare, de aplicarea
creatoare a învăţăturii marxist-ieniniste.
Partidul a acordat o atenţie deosebită orientă­
rii politice şi ideologice a intelectualităţii, care
desfăşoară o activitate creatoare rodnică pe tări-
mul ştiinţei, artei şi culturii şi participă activ
la viaţa obştească a ţării, sprijinind cu încredere
politica partidului şi guvernului. S-au adus îm­
bunătăţiri structurii şi conţinutului învăţămîn-
tuiui de cultură generală, a invăţămintului teh­
nic şi superior.
Linia justă leninistă a partidului nostru in pro­
blema naţională şi aplicarea ei consecventă au
dus la o intensă activitate politică a maselor
muncitoare ale minorităţilor naţionale; partidul
şi guvernul au luat un şir de măsuri practice
pentru ridicarea nivelului lor material şi cultural.
Prietenia şi colaborarea frăţească dintre poporul
rotnîn şi naţionalităţile conlocuitoare s-au întă­
rit. Naţionalităţile conlocuitoare participă activ
şi creator, alături de poporul romin, la munca
pentru înflorirea Republicii Populare Romîne,
pentru întărirea regimului democrat-popular şl
construirea socialismului In ţara noastră.
Intre marile acţiuni organizate de partid în a-
ceastă perioadă trebuie menţionate, dată fiind
însemnătatea lor politică deosebită, alegerile pen­
tru sfaturile populare şi alegerile pentru Marea
Adunare Naţională, care au constituit o demon­
straţie puternică a activităţii politice a maselor
populare, a conştiinţei lor cetăţeneşti, a trăini­
cie! orînduirii noastre sociale, a ataşamentului
oamenilor muncii Faţă de regimul democrat-popu­
lar.
Plenara C.C. constată că lucrările Congresului
al XX-lea al P.C.U.S. au exercitat o puternică
inrîurlre asupra întregii mişcări comuniste şi
muncitoreşti internaţionale. Dezbaterea lucrărilor
Congresului de către partidele comuniste şi mun­
citoreşti, pe baza tezelor Congresului al XX-lea
al P.C.U.S. cu privire la raportul de forţe între
capitalism şi socialism, la coexistenţa paşnică a
statelor cu sisteme sociale diferite, la posibilita­
tea prevenirii războaielor in epoca actuală, la
formele şi metodele de trecere ale diferitelor ţări
de la capitalism Ia socialism, a dus la clarifica­
rea unor probleme importante ale teoriei marxist-
ieniniste, ale luptei pentru socialism şi pentru
pace.
Realizările obţinute de poporul sovietic in do­
meniul economiei şi culturii, influenţa puternică
pe care o exercită asupra vieţii internaţionale
iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice arată că
hotărîrile Congresului al XX-iea al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice, se înfăptuiesc cu
deplin succes. Acesta este meritul incontestabil
al Comitetului.său Central leninist.
Recentele măsuri de reorganizare a formelor
de conducere a industriei şi construcţiilor, ia a
căror dezbatere au participat zeci de milioane de
oameni, deschid noi perspective favorabile în ve­
derea îndeplinirii sarcinii economice fundamentale
a U.R.S.S. —• aceea de a ajunge şi de a întrece
intr-un termen istoric scurt cele mai înaintate
ţări capitaliste, din punctul de vedere al produc­
ţiei industriale şi agricole calculate pe cap de
locuitor.
Dezbaterea învăţămintelor Congresului al
XX-lea a avut ca rezultat o nouă creştere a for­
ţelor mondiale ale socialismului şi păcii, noi suc­
cese importante obţinute in construirea socialis­
mului in ţările de democraţie populară, un pu­
ternic avint al forţelor de eliberare socială şi na­
ţională In intreaga lume.
Ca urmare a schimbărilor adinei ce s-au pro­
dus după cel de-al doilea război mondial in viaţa
internaţională, oamenii muncii, masele populare
din ţările capitaliste, dependente şi coloniale duc
lupta pentru condiţii mai bune de muncă şi de
trai, pentru libertăţi democratice, pentru inde­
pendenţă naţională, pentru pace şl socialism in
împrejurări mai favorabile, — ceea ce deschide
noi perspective în faţa partidelor comuniste şi
muncitoreşti.
In perioada dezbaterii hotăririlor Congresului
al XX-lea al P.C.U.S. in partidele comuniste şi
muncitoreşti, cercurile imperialiste, duşmanii so­
cialismului şi ai mişcării muncitoreşti au declan­
şat o campanie furibundă de ponegrire a P.C.U.S.
şi a celorlalte partide comuniste şi muncitoreşti,
de denaturare şi compromitere a învăţăturii mar-
xist-ieninisle, urmărind să provoace sciziune şi
să răspîndească confuzii în mişcarea muncito­
rească, să submineze orînduirea de stat din ţă­
rile de democraţie populară. In Ungaria, reacţiu-
nea internă cu sprijinul cercurilor imperialiste a
organizat putchu! contrarevoluţionar în vederea
lichidării cuceririlor revoluţionare ale oamenilor
muncii şi restaurării rînduielii capitalisto-moşiereşti.
Plenara constată că ofensiva cercurilor impe­
rialiste împotriva poziţiilor socialismului s-a zdro­
bit de unitatea iindurilor partidelor comuniste
şi muncitoreşti, de coeziunea ideologică a mişcă­
rii comuniste internaţionale, de hotărlrea oame­
nilor muncii din ţările socialiste de a apăra şi
consolida orînduirea dcmocra.-populară, de prie­
tenia şi frăţia ţărilor Lgărului socialist, in frunte
cu U.RS.S.
IN N U M Ă R U L D E AZ I
5 _ Nici o zi pierdută, nici un
Alături de Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
tice şi de alte partide frăţeşti, partidul nostru a
acordat un sprijin internaţionalist activ clasei
muncitoare maghiare, Partidului Muncitoresc Socia­
list Ungar şl guvernului revoluţionar munclto-
resc-ţărănesc din Ungaria în vederea infrîngeril
contrarevoluţiei şi normalizării situaţiei în această securităţii de s ta t; dacă conducerea partidului
ţară.
Faptele au dovedit că nici o încercare a reac-
ţiunii imperialiste de a întoarce înapoi roata is­
toriei nu poale împiedica sistemul mondial ai so­
cialismului să se consolideze tot mai mult şl
să-şi dovedească superioritatea economică, socială
şi politică asupra sistemului capitalist.
Dezbaterea documentelor Congresului al XX-lea
al P.C.U.S. a dat un puternic impuls activităţii
generale a partidului nostru, ducînd Ia aprofun­
darea unor probleme fundamentale ale construc­
ţiei socialiste, la examinarea critică a diferitelor
laturi ale vieţii de partid şi de stat, la consoli­
darea rolului conducător al partidului, la întări­
rea democraţiei socialiste şl a orînduirii demo-
crat-populare.
C.C. al P.M.R. a organizat cu seriozitate şl
simţ de răspundere dezbaterea în partid a docu­
mentelor Congresului al XX-lea al P.C.U.S., pu-
nînd în centrul acestei dezbateri tezele teoretice
elaborate de congres, îmbinînd strîns dezbaterea
hotărîrilor acestui congres cu munca pentru înfăp­
tuirea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea
al P.M.R., luind poziţie faţă de urmările nega­
tive ale cultului personalităţii şi faţă de modul
cum ei s-a răsfrînt în ţara noastră şi trăgînd
concluzii practice pentru activitatea partidului
nostru. C.C. al P.M.R. a orientat dezbaterea ast­
fel incit ea să ducă la ridicarea nivelului activi­
tăţii partidului, la !întărirea unităţii de monolit
şi a disciplinei de fier a partidului, la aplicarea
consecventă a normelor leniniste ale vieţii de
partid.
Plenara subliniază ca un lucru deosebit de
îmbucurător faptul că dezbaterea a întărit unita­
tea şi coeziunea ideologică şi organizatorică a
partidului in jurul Comitetului Central, a de­
monstrat capacitatea parffdulul de a-şi însuşi şi
de a aplica in mod creator marxism-lenlnlsmu!
potrivit condiţiilor concrete ale ţării noastre.
Coeziunea şi unitatea partidului au avut o
mare influenţă asupra tuturor oamenilor muncii,
care s-au unit şi raai puternic in jurul partidur
fui.
In timpul acestor dezbateri şi mal ales in pe­
rioada evenimentelor din Ungaria nu avut ioc u-
nele manifestări răzleţe şi izolate de confuzie şi
şovăială, influenţe ale demagogiei elementelor
dizolvante, antipartinice, care îşi ridicaseră capul lui — au exercitat vreme îndelungată asupra lor
in Ungaria şi în alte părţi, precum şi influenţe
ale propagandei imperialiste. Organele şi orga­
nizaţiile de partid, toţi membrii de partid au
combătut şi ¦respins cu fermitate aceste manifes­
tări nesănătoase.
Partidul a luat poziţie hotărîtă în apărarea
purităţii învăţăturii marxist-ieniniste, împotriva
încercărilor de revizuire şi denaturare a ei.
Plenara C.C. consideră că in actualele condi­
ţii de ascuţire a luptei ideologice dintre capita­
lism şl socialism unitatea şi coeziunea fiecăruia
dintre partidele frăţeşti sint mai mult ca oricind
o contribuţie adusă la întărirea forţei şi unităţii
mişcării comuniste internaţionale. Ele sint in
acelaşî timp o conlrbnţie la succesele însemnate
realizate de politica de pace a ţărilor lagărului
socialist in (runle cu Uniunea Sovietică, poiiiică
de destindere internaţională, de coexistenţă paş­
nică a tuturor statelor, indiferent de regim social. făşurarea normală a vieţii de partid.
In timp ce lucrările Congresului al XX-lea al
P.C.U.S, au constituit pentru partidul nostru, pen­
tru toţi oamenii muncii un nou şi puternic im­
bold în munca pentru înfăptuirea sarcinilor sta­
bilite de Congresul al II-lea al P.M.R., tov. I Chi- numeroase cadre de bază aie partidului şl făcea
şinevschi şi M. Constantinescu, membri ai Bi­
roului Politic ai C.C. ai P.M.R., au avut grave
ieşiri antipartinice îndreptate împotriva unităţii
partidului şi a conducerii sale.
in cursul pregătirii Raportului pentru plenara
C.C. din martie 1956, in cursul plenarei şi In
şedinţele Biroului Politic din aprilie 1956, aceş­
tia — nesocotind marile realizări obţinute în
viaţa de partid şi de sfat pe baza hotărîrilor ple­
narei C.C. din mai 1952 în urma căreia a fost
înlăturat din conducerea partidului grupul de de-
viatori fracţionişti, a hotărîrilor plenarei din au­
gust 1953 şi ale Congresului al U-iea al P.M.R.,
— au prezentat în mod denaturat activitatea con­
ducerii partidului nostru şi a întregului partid.
încâlcind în mod grosolan regulile elementare
ale vieţii de partid şi folosind metode antiparti­
nice de grup, fracţioniste, ei au dus discuţii în
afara organului de partid din care făceau parte,
în vederea stabilirii unei platforme comune, au
încercat — de asemeni In âfara organului de
partid — să alăture la poziţia lor antipartinică
şi pe alţi membri ai Biroului Politic şi au recurs
la aţîfarea unor tovarăşi împotriva altora, căutînd
să învenineze relaţiile dintre ei, să creeze o at­
mosferă de necolegialitate şi să zdruncine astfel
munca colectivă în Biroul Politic.
Orientarea primejdioasă pe care au urmărit s-o
dea dezbaterii in partidul nostru a documentelor
Congresului al XX-lea al P.C.U.S., orientare po­
trivnică celei stabilite de plenara C.C. din martie
1956, ar fi produs confuzie în rindurile partidului,
ar fi dus Ia slăbirea unităţii partidului şi puterii agitaţie a cultului personalităţii şi îndeosebi a
sale de luptă, ar fi dat frîu liber stihiei mic-bur- şelile care au existat în munca de propagandă
- Din munoa unor organi­ — Declaraţia C.C.S. din
bob risipit (pag. 2-a) ; zaţii de bază (pag. 3-ia) ; U.R.S.S.
Noutăţi din Vtalea Jiului - „Buni gospodari“
(pag. 2-a) ;
Trei propuneriîn aplicaţie - Pentru bum funcţionare a
(pag. 2-a) ; utilajului
Colectiviştii vor avea un - In întreaga lume se cere
camion (pag. 2-a) ; cu hotărîre interzicerea
E vorba de viaţa unui om experienţelor nucleare
(pag. 3-a) ;
gheze, ar fi subminat politica partidului şi statu­
lui. in această privinţă sînt pline de învăţă­
minte evenimentele din Ungaria.
Lipsiţi de simţul răspunderii partinice, ei şi-au
îndreptat totodată atacurile împotriva organelor
nu ar fi respins atacurile lor, acestea ar fi dus
la compromiterea şi paralizarea acestor organe
menite să lupte împotriva duşmanilor regimului
democrat-popuiar.
Plenara a condamnat cu toată asprimea şi cu
un sentiment de indignare acţiunea şl metodele
antipartinice ale lui I. Chfşinevschi şi M. Constan­
tinescu, denaturarea şi denigrarea de către aceştia
a activităţii partidului.
In timp ce Comitetul Central al partidului a
supus unei analize multilaterale problemele vieţii
de partid din toată perioada de după 23
August 1944, inclusiv perioada cind grupul anti­
partinic fracţionist V. Luca — A. Pauker şi-a
desfăşurat în partid activitatea sa dăunătoare,
1. Chişinevschi şi M. Constantinescu au trecut
sub tăcere situaţia îngrijorătoare şi periculoasă
ce a existat în conducerea partidului ca urmare
a acţiunii fracţioniste a deviatorilor şi s-au sustras
de la analizarea autocritică a poziţiei lor proprii
din acea perioadă, a contribuţiei şi răspunderii
lor pentru aplicarea liniei lichidatoriste a acestui
grup în construcţia de partid şi pentru încălca­
rea regulilor şi normelor leniniste ale vieţii de
partid, a greşelilor şi a lipsurilor în propria lor
muncă.
După 23 August 1944 atft tov. I. Chişinevschi
cit şi tov. M. Constantinescu au lucrat îndeaproa­
pe cu Ana Pauker, iar metodele pe care le-a
folosit grupul antipartinic in frunte cu ea — me­
tode care-şl au origina încă în frămîntările frac­
ţioniste din perioada activităţii ilegale a partidu­
o Influenţă puternică pe care, cu tot ajutorul pri­
mit, n-au ştiut s-o înlăture nici pină în prezent.
In timpul activităţii grupului antipartinic frac-
ţionist, normele elementare ate vieţii de partid
erau căicaie in mod grosolan: orice critică era
înăbuşită; membrii şi activiştii de partid care
îndrăzneau să aibă păreri proprii erau batjocoriţi
şl umiliţi. Atmosfera de neprlnclpialitate, de lin­
guşire şi tămîiere faţă de deviatori împiedica des­
I. Chişinevschi şl M. Constantinescu au ocolit
faptul că grupul antipartinic fracţionist a lovit în
presiuni pentru a se lua măsuri şi înscena pro­
cese împotriva lor.
Este o fericire pentru partidul nostru că aceste
presiuni au fost respinse de majoritatea condu­
cerii partidului, care, acţionînd cu hotărîre, a
reuşit să împiedice luarea de măsuri represive,
de exterminare a cadrelor de partid.
Abia după înlăturarea deviatorilor s-a putut
asigura aplicarea normelor leniniste in viaţa de
partid. Plenara consideră că tovarăşul 1. Chişi­
nevschi poartă o mare răspundere pentru aplicarea
in viaţă de partid a politicii oportuniste lichida­
toriste a grupului fracţionist V. Luca — A. Pau­
ker. pentru deschiderea porţilor partidului în faţa
elementelor fasciste, străine, a elementelor carie­
riste mic-burgheze, pentru introducerea in practi­
ca vieţii de partid a unor norme contrarii princi­
piului leninist al centralismului democratic, pen­
tru răspindirea prin mijloace de propagandă şi
proslăvirii Anei Pauker, pentru lipsurile şl gre­
şi cultură, pe care a îndrumat-o vreme îndelun­
gată. t tărît:
Partidul l-a criticai şt în trecut pentru abateri
de la disciplina şi regulile de partid. Încă în
1934 tov. losif Chişinevschi, care a lucrat atunci
in conducerea Organizaţiei Bucureşti a P.C.R.,
a fost aspru criticat de Comitetul Central al
partidului pentru încălcarea principiilor organiza­
torice elementare în relaţiile cu conducerea de
partid. In materialul publicat în tegăîură cu a-
ceasta în presa ilegală de partid Comitetul Cen­
tral a apreciat că atitudinea tovarăşului I. Chi­
şinevschi merge pe linia dezorganizării partidu­
lui, pe linia violării disciplinei de partid şi a u-
nităţii rîndurilor sale, că ea exprimă presiunea
concepţiilor mic-burgheze, reiormiste asupra parti­
dului şi influenţa tendinţelor fracţioniste.
In 1948 ei a fost criticat cu severitate pentru
prezentarea deformată, calomnioasă a poziţiei unor
membrii ai conducerii partidului. In activitatea
lui el a manifestat spirit politicianist, de in­
trigă şi carierism, fugă de răspundere, o atitu­
dine dogmatică şi bucheră în probleme de bază
ale muncii partidului.
Tov. M. Constantinescu, fiind promovat după
23 August în funcţiile de redactor-şef al ziarului
„Scinteia“, secretar al Comiletului de partid ai
Capitalei şi apoi responsabil ai Secţiei organi­
zatorice a C.C., fără a avea pregătirea necesară,
după cum a arătat el însuşi in plenară, apliea
întocmai, fără discernămînt critic, directivele şi
dispoziţiile Anei Pauker, pe care le considera lege,
deşi aceste directive de cele mai multe ori erau
date peste capul conducerii de partid.
El a participat activ la aplicarea liniei lichi­
datoriste j>romovate de deviatori în construcţia
(pag. 4-a) ;
— Vizita lui Ho Si Min în
(pag. 3-a) ; R.P.D. Coreeană
(pag. 4-a)
(pag. 3-a) ; — Lucrările sesiunii Adună-'
rii reprezentanţilor popu­
lari din întreaga Chină
(pag. 4-a) ; *¦’ (pag. 4-a)
de partid, linie ce a deschis porţile partidului în
faf,a elementelor străine, carieriste, legionare şi
a altor elemente fasciste, punînd partidul în
faţş unei mari primejdii, — care a fost înlătu­
rată prin hotărîrea cu privire îa curăţirea rindu-
rilor partidului ţ penlru aplicarea acestei linii ei
fost criticat în anul 1950 la plenara C.C. care
s-a ocupat de problemele organizatorice.
In muncile pe care le-a avut pe linie de presă
şi pe linia organizatorică, el a participai activ
la răspindirea cultului personalităţii în general
şi la popularizarea Anei Pauker în special, avlnd
faţă de ea o atitudine împăciuitoristă, slugarnţpă.
El a sprijinit şi introdus politica deviatorilor
pînă la demascarea lor de către partid şi înlătura­
rea lor din conducerea partidului.
In timpul cit a lucrat în domeniul economiei
naţionale, tov. M. Constantinescu, rupt de reali­
tate, dînd dovadă de superficialitate în tratarea
problemelor economice, a comis greşeli serioase
în munca de planificare, fiind în dese rînduri
criticat pentru prezentarea de soluţii ireale şi
pentru elaborarea unor proporţii necorespuqză?
toare necesităţilor dezvoltării economiei şi cul­
turii. Pentru aceste greşeli el a fost înlocuit din
' munca de preşedinte al Comitetului de Stal al
Planificării.
in 1954, împreună cu D. Petrescu au purtat
discuţii în afara organelor de conducere din care
făceau parte, atribuind organelor conducătoare
ale partidului şi stalului lipsurile şi greşelile pro­
prii comise în sectoarele economice de care răs­
pundeau. Biroul Politic a calificat aceasta ca o
încercare de discreditare a acestor organe şi ca
o fugă de răspundere pentru propriile lipsuri.
Deciarîndu-se formal de acord cu criticile ce
t s-au făcut, el a acumulat în decurs de ani de
zile nemulţumiri personale care au răbufnii cu
toată intensitatea în timpul dezbaterii lucrărilor
Congresului al XX-lea al P.C.U.S. După cum a
arătat el însuşi în Biroul Politic, aceste critici
i-au lăsat „răni ce nu se vindecau niciodată“,
ceea ce reflectă o stare de spirit bolnăvicioasă,
mic-burgheză, cu totul necorespunzătoare ati­
tudinii unui membru de partid şi unei vieţi nor­
male in organul de partid.
in activitatea sa, tov. M. Constantinescu s-a
dovedit îmbîcsit de dogmatism, a folosit metode
neprincipiale, străine de partid, a manifestat oro-
goiiu mic-burghez, înfumurare şi aroganţă în re­
laţii!; cu oamenii.
Situîndu-se pe o platformă comună, tovarăşii
I. Chişinevschi şi M. Constantinescu au încălcat
cerinţele statutare de partid şl normele leniniste
ale vieţii de partid, au încercat să calomnieze
activitatea organelor conducătoare de partid şi a
organelor statului democrat-popuiar şi să orien­
teze in acest spirit dăunător dezbaterea. în parti­
dul nostru a învăţămintelor Congresului al XX-lea
al P.C.U.S.
Plenara scoate în evidenţă faptul că, supu-
nînd unei critici principiale ascuţite metodele anti­
partinice ale lui 1. Chişinevschi şi M. Constanti­
nescu, Biroul Politic a împiedicat să se ajungă la
formarea de grupuleţe, să se slăbească unitatea
partidului şi a conducerii sale şi să se creeze
primejdia fracţionismului.
Procedeele folosite de ei sînt incompatibile cu
principiul centralismului democratic, care dă mem­
brilor de partid posibilitatea de a-şi spune deschis
părerea asupra politicii partidului în cadrul or­
ganului sau organizaţiei de partid, aslgurînd
în acelaşi timp disciplina de fier şl unitatea in­
destructibilă a partidului fn realizarea politi­
cii şl hotărîrilor sale.
Plenara consideră că poziţia tov. 1. Chlşinev-
schi şi M. Constantinescu ducea la liberalism
în ce priveşte cerinţele de bază ale activităţii
unul partid marxist-leninist. ieşirile lor antipar­
tinice reprezintă o reflectare a interpretării defor­
mate date hotărîrilor Congresului al XX-lea al
P.C.U.S. de elementele anarhice, mic-burgheze din
ţara noastră şi din alte ţări. Aceasta se referă
înainte de toate la problemele vieţii de partid
şi ale orînduirii de stat democrat-populare.
Deşidupă şedinţele Biroului Politic din a-
prilie 1956 a trecut timp suficient, tov. I. Chişi­
nevschi şi M. Constantinescu nu s-au pătruns
de conştiinţa gravităţii poziţiei lor antipartinice,
în lumina evenimentelor internaţionale ce s-au
produs în această perioadă.
Plenara a supus unei critici aspre, principiale
şi a condamnai în unanimitate poziţia şl meto­
dele lor antipartinice. In faţa plenarei ei au re­
cunoscui greşelile şi abaterile grave pe care le-au
comis; dar ei nu au analizat în mod profund
aceste greşeli şi abateri, n-au arătat cauzele şi
rădăcinile lor.
Considerind ca periculoasă şi dăunătoare po­
ziţia lor antipartinică şi apreciind că activita­
tea lor în Biroul Politic n-a fost 1? înălţimea
încrederii ce Ie-a fost acordată de C.C., plenara
Comitetului Central, în interesul întăririi unităţii
şi coeziunii partidului şi conducerii sale, a ho-
Scoaterea tovarăşului l. Chişinevschi din Biroul
Politic şi Secretariatul Comitetului Central î
scoaterea tovarăşului M. Constantinescu din Bi-
royj Politic al Comitetului Central, menţinîndu-le
_ iCONJJNU^RE IN PAC*. 2-a)