Page 25 - 1957-07

Pag. 2
R E ZO L l ţ l A
¦Comitetului
al Partidului M uncitoresc JRomîn
(Urmare din pag, l-a)
calitatea de membri ai Comitetului Central.
Tov. I. Chişinevschi şi M. Constantinescu au
declarat în faţa plenarei că ei consideră justé
sancţiunile hotărîte de plenară şi şi-au luat obli­
gaţia să-şi îndrepte prin activitatea lor greşe­
lile grave pe care le-au comis faţă de partid.
. 'socialiste trebuie apiicâte în mod consecvent în
Examinînd activitatea desfăşurată de partid după
Congresul al 11-lea al P.M.R. in principalele sec­
toare ale vieţii dţe partid, de stat şi obşteşti,
învăţămintele şi concluziile rezultate din dezba­
terea în partidul nostru a hotărîrilor Congre­
sului al XX-lea al P.C.U.S. şi din analiza eve­
nimentelor internaţionale care au avut loc în
aceâstă perioadă — în primul rind a evenimente­
lor din Ungaria— plenara C.C. a stabilit prin­
cipalele sarcini care stau în faţa partidului :
1. — întărirea unităţii
şi disciplinei de fier a partidului.
Datoria principală a fiecărui membru de partid
este să păstreze şi să apere ca lumina ochilor
unita'tea indestructibilă, organizatorică şi politico-
idaofogică a partidului şi disciplina de fier a
rîndurilor sale, factori hotăHtori de care depinde
existenţa unui partid revoluţionar al clasei mun­
citoare, capacitatea sa de a mobiliza masele, de
a le conduce în lupta pentru construirea socia­
lismului ; să dea dovadă de cea iriai mare intran­
sigentă faţă dé orice manifestare de spirit anti­
partinic, de tendinţe îracţioriiste, faţă de tot ce
poate slăbi unitatea de monolit a partidului; să
manifeste vigilefttă maximă faţă de orice încercări
de a introducé în partid confuzii ideologice, de­
zorientare, neîncredere în forţa creatoare şi elanul
revoluţionar al maselor muncitoare.
Aplicîndu-se consecvent normele leniniste ale
vieţii de partid, trebuie să se respecte cu stric­
teţe principiul colegialităţii, al muncii colective
îrî tóate véfigilé partidului de sus pînă jo s ; să
se asigure desfăşurarea regulată, conform cu
prevederile statutului, a activităţii organelor de
partid alese; -să se îmbunătăţească fnunca cu ac­
tivul dé p artid,' fcdfltrolül íridéplíhirii sárciriilor.
Organele şi organizaţiile dé partid au datoria
. .r ; J
să manifeste o grijă sporită faţă de cadrele par­
tidului, preocupîndu-se de creşterea nivelului lor
poliţie şi profesional; să promoveze în muhei de
răspundere cadre cdrfl()eténte, cáre sé b'iiciiră dé
încrederea şi stima oamenilbr muncii. Trebuie
să se acórde şi pe viitor toată atenţia creşterii
continue a numărului de membri de partid —
muncitori care lucrează direct în producţie. De
asemenea trebuie acordătă atenţia cuvenită pri­
mirii în partid á ţăranilor thiiticHori căite âti pă­
şit cu încredere pe calea transformării socialiste
ă agriculturii, a inginerilor şi tehnicienilor, a în­
văţătorilor, precum şi ailor intelectuali dé va­
loare, devotaţi cauzei socialismului.,
2. — întărirea legăturii
partidului eu masele.
Întărirea necontenită a legăturii partidului' cu
masele este sarcina centrală a întregului partid.
Partidul cere organelor şi organizaţiilor sale
să cunoască în mod ăpfoîtihdâf prbbiéwele căîte-i
preo'tupă pie óáiífenil miincii. Esté ftecesâf că
mem* brii Comitetu,l iii Central, me'¦mbrii .co¦m;it¦e-j
telor regionale şi ai altor organe de partid să
meqrgă, mai des în mijlocul oamenilor muncii,
să acorde o atenţie deosebită părerilor, propune­
rilor şi Criticito'r acestora, să discute cu ei şî să
le fămiirească próbltünelé actuale ale politicii par­
tidului şî guvernului.
Organizaţiile de partid, cullivînd la oamenii
muncii conştiinţa marilor realizări obţinute sub
conducerea partidului şi hotărîrea de a apăra
aceste cuceriri, trebuie să le átate deschis greu­
tăţii? şi neajunsurile care mar există írf ifiţuica
de ebrisfriiire a orânduirii socialiste, moliifizindu-
pentru înlăturarea şi înfrîngerea acestora.
Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti, ac­
tivul de partid şi toţi membrii partidului trebuie
să înţeleagă pe deplin că réalizaréá Sarcinilor
planurilor éconoitiicé de sta'f, dezvoltarea écono-
miei naţionale şi pe ácéaslá bază, îmbuhătăţi-
rea nivelului de trai al célor ce murteesc, depind
în buna măsură dé modul în caré sindicatele, ca
organizaţiile de masă cele măi iargi ale clasei
muncitore, acţionează pentru creşterea conştiinţei
socialiste de clasă a oamenilor muncii şi pentru
atragerea lor tot mai activă la organizarea şi
conducerea producţiei, a ecriribihiei ţării.
Orgánéle şi organizaţiile ?fé partid trebuie să
acordé o atenţie deosebită muiicii poliiico-educă-
tive in rinduriíé tineretului, cuitivind în rinduriíé'
lui dragostea faţă de triuncă şi de învăţătură,
încrederea în politica partidului şi guvernului dé
construiré a unui viitor luminos poporului nos­
tru. Tineretul trebuie educat în spiritul patriotis­
mului socialist, al preţuirii şi apărării cuceri-
rilof revoluţionare ale poporului muncitor, în spi­
ritul internaţionalismului proletar, al păcii şi prie­
teniei între popoare.
Faţă de însemnătatea deosebită pe care o pre­
zintă atragerea şi participarea activă a femeilor
în viaţa politică şi obştească, formele aciuate
de organizare a muncii în rinduriíé femeilor nu
mai corespund şi este necesar ca ele să fie îm-
din 23 iunie — 3 sul ie 1957
bunătăţite, în aşa fel îneît să asigure cuprinderea
şi activizarea maşeldf célbr' mâi lárgi de féftiéi
muncitoare.
3. — Dezvoltarea deniţjcraţie1
socialiste.
In vederea dezvoltării continue a democraţiei
toate Sectoarele Vieţii de stat şi, economice hotS-
Hriíe liiaié dé paFtid şi guvern şi aprobate de Ma­
rea Adunare Naţională cu privire Ia înlăturarea
fenomenelor de centralism excesiv, la lărgirea
atribuţiilor staturilor populare şi ale unităţilor
economice, la atragerea oamenilor muncii, în mă­
sură şl mai mare şi sub forme diferite la con­
ducerea economiei şi a treburilor de, stat.
Dezvoltarea democraţiei socialiste trebüié îm­
pletită ¦strîns cu măsurile de consolidare ă orga­
nelor aparatului de stat care au menirea să apere
cuceririle revoluţionar? ale poporului, securitatea
statului, bunurile societăţii şi ale cetăţenilor;
Trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea âfcti-
vităţii organelor justiţiei, înlrucît în multe din
aceste organe se manifestă o inadmisibilă îrigă-
duinţă faţă de hoţi, delapidatori, speculanţi; hu­
ligani. Oamenii muncii cer din partea organelor
de justiţie o atitudine hotărîtă,, cbrespunzătdâre
cu interesele -poporului, cu Interesele societăţii so­
cialiste în construcţie.
4. — Dezvoltarea economiei
şi ridicarea nivelului de trai
ai oamenilor muncii.
In centrul muncii partidului în mase trebuie Sa
stea mobilizarea oamenilor muncii pentru reali­
zarea sarcinilor de plan în domeniul écoriomic,
pentru asigurarea acumulării socialiste necesare
dezvoltării continue a economiei naţidnale. Trebuie
să dobîndim noi realizări îh sporirea Volumului
producţiei în industria gréa, îh industria bunu­
rilor de iarg consum, in producţia agricola-marfă,
in reducerea preţului de cost al producţiei, rea­
lizări care se vor, răstrînge simţitor asupra si­
tuaţiei materiale a oamenilor muncii. n cinile furidahien,t|aŢfte ale
Ţinînd seama de productivitatea îffcă sfcăzută
a muncii în industrie şi agriculturii, cît ' şi de
făptui că preţul dé toâf al producţiei industrial?
nu scade în măsura cbréspiirizatbáré posibilită­
ţilor şi rezervelor existente, este necesar să se
acorde cea mai mare atenţie productivităţii şi
preţului de cost, punind aceste probleme în cen­
trul dezbaterii şi experimentării sistemului îm­
bunătăţit de salarizare şi norriiâre a muncii.
Oartfenii miincii de la sáfe trebüié mobilizaţi
pentru continua şi sistematica întărire economică
a gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole,
cooperativelor agricole de producţie, pentru spo­
rirea producţiei agricole şi dezvoltarea schimbu­
lui intre oraş şi sat. Pe baza rezultatelor obţinu­
te dé iiititaţile ţibciăfiste fruniaşte, trebuie inten­
sificată mutica politică pentru a convinge pe fâ-
rănii muncitori cu gospodărie individuală să
treacă pe drumui socialismului, respecţihâu-se in­
tru totul principiu! liberului consimţămînţ.
Trebuie asigurată îndeplinirea hotărîrilor parti­
dului şi guvernului in Ce fteivëste dezVoltâreâ croi-
podăriilbr agricole dé stîit, îriZestrâféa Ibr cti
mijloâte complexe de mecanizate şi cu înjîfăşă-
. ‘ •’ 'ţ.. .. ‘,.y.
minte chimice, îritărirea mun^cii politice de par-
tid şi de masă în gospodăriile agricole de stat
în vedefea întăririi lor şi transformării lor în
adevărate pilde penlfb întreaga ţărăriifne.'
Toate o’rgâiteié şi orjţanlzdfiile de pârtid ah
îndatorirea să manifesté o nesiăbită âfettţîe jJerf-
Iru îinbuiiălăţifea condiţiilor dé trăi âlé celor ce
muncesc. Organele de partid, sindicate, condu-
cerile întreprinderilor şi ale ministerelor, sfatu­
rile populare, trebulé să vegheze la rezolvarea,
pe bdzâ posibilităţilor reale, a cerinţelor, justifi­
cate ale oâmehifor muncii, coftibătînd manifestă­
rile de birocratism şi de nepăsare faţă de ne­
voile celor ce muh'cesc.
5. — Ridicarea nivelului muncii
ideologice.
Necesităţii? construcţiei socialiste în ţâra noas­
tră, precum şi lupta între capitalism şi- socialism
pe plan mondial impun sporirea eforturilor pen­
tru ridicarea continuă a nivelului activităţii ideo­
logice.
Propaganda şi presa tfëbiiié să fié strîns le­
gate de problemele concrete ale construcţiei so­
cialiste la noi în ţară, să t e analizeze multilate­
ral şi să contribuie activ la rezolvarea lor.
Trebuie luptat cu hotărîre împotriva dogmatis­
mului şi bucherismului, care duc la anchiloza­
rea muncii politico-ideologice, împiedicînd înţe­
legerea fenomenelor noi ale vieţii şi tratarea crea­
toare a problemelor teoretice şi practice ale con­
strucţiei socialiste.
O deosebită at1e.nţ•ie 'tfreibuie •d_ată educaţiei .. pa-
triotice a oamenilor muncii. Prin opere literare
şl artistice, prin presă, radio, conferinţe, trebulé
cultivată dragostea de patrie, tradiţiile progre­
siste, amintirea luptelor eroice ale poporului pen­
iru independenţă naţionăla şi libertate, a parti­
cipării komîhiei la războiul antifascist, a luptei
revoluţionare a clasei muncitoare şi a partidului,
minrîria pentru marile realizări obţinute de popor
sub conducerea pârli du lui. întărind hotărîrea oa­
menilor muncii de â înfrunta orice greutăţi cînd
o cer interesele pairiëi şi ale socialisiriului
v•. h ' : ., . •eorésp'oride'til
'ÜRUMUl SOCIALISMULUI
I «u-«0/*j^->u>c*7iaana
N I C I O ZI P I E R D U T Ă ,
NICI UN BOB RISIPIT!
C'
t Aproape în toate satele regiunii
griul a dat în pîrgă. Cît despre
L }
l 1
l ori; âCjăăta'â âjuriş în fază .dé Coa- lare, inginerii şl tehnicienii agro- mai repede cu atît vom feri recol­
l hoini să rhobiiizeze colectiviştii, în­
l Cére corflpietiă, acolo liridé hti â
fost secerat. Deci, strînsul recol­
L ferite pagube, care pot fi cauzate
l tei bogate din acest an se află
Odată cu preocuparea pentru formarea unei in- l îh toi.
l
teifeteîtiăiiîâfi ritti, iezite din fitilurile oamenilor
i i___ i ___ r «— r v :j «._./«__r^_r>— >"
muncii, trebuie să continuăm a ajuta cu tact şi
Seceră şi treieră
răbdare (ie intelectualii de formaţie veche să se
Cele 17 heefâre de orz ale
călâuzeaSfcâ în munca lor credtdâre de ideile mâf- gospodăriei dd §iáí din Sime-
f Jfâţ ... îşISjîF ” :-• ria pe care le avea în hotarul
xism-teHihismului. In relaţiile cu ei trebuie com­ comunei Băcia-, au ajuns în pîr­
gă încă ,1a începutul săptămîhii
bătute atît manifestările de intoleranţă şi stîn- trecülé. Pentru a înlătură ?pier­
derile, muncitorii de la această
gism cit şi unele tendinţe de tirlre în coâda uhor Secţie .ft-au sporit eforturile, cu
ScopíiP ele a termina cît mai re­
păreri şi concepţii înapoiate. Trebuie lichidată pede secerişul orzului.
autoliniştirea de care se iasă cuprinşi unii acti­ Cu ajutorul secerătorilor-le-
gători, ei au reuşit să-l termine
vişti al ftolitiihii Idfeoitjgic, care trag cbricluziî de secerat în decurs de 3 zile.
Imediat după seceriş au început
greşite din'faptul fcă în ţara rtoâstrâ ideologia şi treierişul. In ziua de 9 i.uliş
au reuşit să. termine treierişul
socialistă a devenit preddmitiâhtă. orzului recoltat de pe această
suprafaţă..
Partidhl hostru consideră drept una din sar­
Gospodăriile colective
cinile saie primordiale lupta pentru apărarea pu­
în frunte
rităţii învăţăturii marxist-leniniste; îhîpottiva ori­
In comuna Turdaş s-ă secerat
căror îhcercări de revizuire a ei, împotriva fcori- pînă acuţii peste 60 la sută din
suprafaţa cultivată cu ofz.
cepţiilor reformiste şi oportuniste.
Trebuie intensificată lupta împotriva ideologiei
imperialismului contemporan, demaseîndu-se fal­
sitatea teoriei despre „capitalismul popular“ şi
alte asemenea născociri ale apologeţilor Capita­
lismului ; de asemeheâ trebuie derriascât Carac­
terul dgreSlv al ideologiei irfiperîâiiste.
Propaganda noastră trebuie să fie pătrunsă de
combativitate şi principialitate comunistă, să nu Noutăţi din Valea Jiului
manifeste liberalism faţă de concepţiile străine, I • • *0 ' . 9-. . 0-. .* - .
faţă de îHâniîfestările riaţib'naliste, şovine, Să luptă De fietafe data tind hnRosësc
în Valea Jiuldi, găsest ludhiri ihfe-
prin toate mijloacele de Care dispune pentru trium- resante, ce niérifâ să fié cdhsëmrlâtë
în cronica vremii. Să îricfercim, aşă
. • .................................... dar, să vă jirăzfentărn cîteva diritrd
acestea.
fui marxism-leninismului.
Un 11du ciiptor electric
6, — Întărirea şî consolidarea
unităţii lagărului socialist Recent, la turnătoria de oţel de
la U.R.U.M. Petroşani, s-aii topit
în frunte cu Uniunea Sovietică. prihiele 4 şarje experimentale de 0-
Lupta peniru apărarea păcii, ţel in noul cuptor electric, conslrtiii
întărirea unităţii mişcării d% curind. Cu tot caracterul experi­
coiituniste şi muncitoreşti mental, oţelul topii în cliplor, l'd a-
internaţionale;
naliza de laborator şi ia iurnarea pri­
melor piese, s-a d‘ ovedit a fi cores­
punzător tuturor cerinţeidr tehnice.
Partidul hbstfb consideră drept tina diti sâr-
Noul cuptor cu acţionare electrică
s!ale întărirea 1si semi-auiomală, este rod al activităţii
tehnicienilor şi inginerilor întreprin­
tonsolidarea continuă a lagărului ,îţăriior socia­ derii, care cu ajutorul literaturii so­
liste, în fîurite cu Uniiineâ Sovietică; vietice de specialitaiej aii îHTdômit
. qs.tfel proiectul; Printre cei care au
Experîlnţa istorică a îritfégii perioade dé dîlpă
contribua la exe'cntarea proiectelor şi
cel de-al doilea război mondial demonstrează
la traducerea lor in fapt, së numără
că existenţa lâgăfului socialist şi unitatea de nez­ proiectantul principal I. Kiss, colec­
tivul condus de ikj>. L. Pară, mais­
druncinat a ţărilor care fac parte din acest lagăr
tru! şej I. Klementz, şejii de echipă
constituie garanţia prihciphlă a independentéi E. Heiniz şi Victor Popescu, precum
şi zidarii şarnotori I. Balogh şi I.
de stat şi stiteerariităţii ţăriitif1socialiste, gâfănţia d'elamia.
principală îfhpotriva încercărilor cercurilor !injăe- Importam este că acest cuptor, ce
are menirea să asigure turnătorii cu
rialiste de a răsturna prin violenţă regimurile mai mult oţel topii, este construit
în întregime din rezerve interne. Cum
democrat-populare şi de a restaura capitálismiil construirea unui asemenea cuptor nu-i
deloc ieftină, înseamnă că în acest
în ţările socialiste. caz s-au Obţinui ec'onoiiUi însem­
nate, care insă n-au joşi contabili­
Lagărul socialist s-a dovedit a fi factorul ho- zate pînă in prezeüt .
tărîtor âT apărării păcii, iaf existenţa Iţii şi éea* In curind, după lefihinatea defifii-
tiva a inslăldhilSf auBliâfe tioul
Uzările sdcíál-écohoihice alé ţărilor socialiste e-
xercilă o uriaşă influenţă asupra procesului de
înaintare a omenirii pe calea progresului, conso­
lidării forţelor socialismiilui în ihtfëaga lulfte.
Plenara C.C. actenfueâză din nou că pariidui
nostru, stalul romîn democrat-popular vor urma
şi pe viitor politica de coexistenţă paşnică cú
toate ţările, fără deosebire de sistem social. Tfe:
bute să depunem tu'ate eforturile că âialuri de
ţările socialiste şi dé celelalte ţări iubitoare d?
pace, să cdntribmrn la liiptâ împotriva înarmări­
lor atomice şi a experienţelor cu aceste arme,
împotriva politicii imperialiste de pregătire a unui
nou război mondial, pëntrii destinderea încordării
internaţih'nale şi consolídaréa păcii în lume.
Partidul rioşiru va contribui şi pe viitor la în­
tărirea unităţii ideologice a partidelor comuniste Fiecare qtelar, atunci cînd a
aflai că sistemul de salarizare
şi muncitoreşti, la dezvoltarea solidarităţii biter- îmbunătăţii va fi experimentat
lâ otelăriile din combinat, şi-a
naţionalei a celo, \r c, e mu¦n,cesc, '¦ pus problema contribuţiei per­
sonale la pregătirea conditiuni-
â Partidul nostru, ca şi un numai de alte partide lor optime experimentării. Mulţi
dintre muncitori au făcui pro­
comuniste şi muncitoreşti, se pronunţă pentru a- puneri valoroase în cadrul mă­
surilor tehnico - organizatorice,
ţtariţia unei éévisfe póliticc-teoteticé comuniste, care, unele dintre ele, au fost
aplicate, iar altele — aşa cum
cu caracter internaţional. sînt cele ce urmează — mai aş­
teaptă rezolvarea.
Aniversarea â 40 de átíi dé la Marea Revo-
luţie Socialistă din Ocfoîfi'b'rie, carë a deschis o De pildă, eu am propus să
ară nouă în istoria omenirii, este îhlîmpinatâ de se construiască nişte vălăuri
membrii partidului nostru printr-6 intensificaré a pentru răcirea sculelor la cup­
Studierii frivăţălifrii Túi Lënin, verificáis de expe­ toare. Cu toate că am arătat ce
rienţa revófíifiéi din Octombrié şi a córistfuirii ar însemna punerea în aplicare
socialismului şi comunismului îri U.R.S.S., de a .acestei propuneri, (că ar ajuta
ëxperienfa fevoluţiei popularé şî construcţiei so­ topitorii să înceapă mai repede
cialismului in China, în ţâţa noastră şi in alte lucrul si ar crea condiţii mai
ţări socialiste dirr Europă şi Asia.
bune de muncă) ea a rămas ne-
Toate partidele comuniste şi Ifriifîcilo'reşfi din vâlorificată. Pentru aceasta,
lume gásésc în experienţa feVOIuţiei socialiste consider că vinovatul principal
şi a conSfruitii sOifâlisihîiitl'i şi couiiihisliiuiui in este conducerea sectorului.
Uniunea Sovietică uit izvor nesecat dé învăţă­
minte, a căror üptícáic ctealfoare lâ condiţiile spe­ Noi avem de ldcru cu o vână
cifice ale fiecărei ţări esté de nepreţuit peiitru
victoria socialismului. pentru aer comprimat care este
•k instalată sils. Pentru a ajunge
Plenara C.C. apreciază ca justă şi aprobă la ea, trebuie să facem mari e
activitatea depusă de Biroul Politic în véderea
aplicării sarcinilor trasate de Congresul al II-lea forturi, singura cale de ascen­
âi P.M.R. şi a învăţămintelor ce decurg pentru
partidul nostru din hotăririle Congresului al XX- siune fiind schelăria halei. Or,
lea al P.C.U.S., precum şi din evenimentele in­ Vă pulefi închipui că p’entru â
ternaţionale din această perioadă. ajunge sus", în afara eforturilor,
Plenara fe.Ci îşi exprimă coiîvingerea că stu­ trebuie să facem adevărate miş­
dierea şi dezbaterea documentelor care du rezuliâf
din lucrările salé vór întări şi ma’i ffitîfi ii'nitâ- cări echilibrjstice, nemaipunînd
. tea şi coeziunea partidului şi â cOriducerli sale,
vor siringe şi mai mult legăturile partidului cu la socoteală şi vîrsta unora din­
masele cete mai largi ale celor ce muncesc, vor
iritări rolul conducător al partidului, combativi­ tre noi. De aceea; am propus
tatea şi capacitatea de organizare şi mobilizare
a clasei noarstre imihciloa’re, a poporului munci­ să se constrifiâscă o scară me­
tor în lupta pentru construirea socialismului în
patria noastră şi apărarea păcii în lume. talică pentru âsden'siu'fid fa va­
nă; Această scară, rie-ar feri şi
de eventuale accidente, ar scur­
ta timpul lucrului şi muncitorul
ar putea fi folosit în altă parte,
Actim este monlentul ca organi­
zaţiile de partid, sfaturile popu­
tovărăşiţi) şi ţăranii muncitori in­
dividuali, pentru a folosi fiecare
3J&t cfeâs în scopui terminării seceri­ de furiuni, gritidină, scuturare ele.
In ziua de 8 iulie a început
în masă şi seceHşdi griului.
Primele au începdt gospodări­
ile colective din Spini şi Turdaş.
Odată cu ele a început secerişul
griului şi întovărăşirea din Tur­
daş.
Printre ţăranii muncitori ca­
re au ieşit primii la seceratul
griului se numără tovarăşii
loân RiSs, ioSlf Lula lui llie,
Teodor Iacob, Valeria Munteahu
şi alţii.
Au terniinat secerişul
. orzului
Sfatul popular al comunei
Băcid ă anunţat telefonic re­
dacţia că in ziua de 6 iulie,
ţăranii muncitori din comună,
aii terminat secerişul orzului,
. . 3- *9 • • • • *0- *9 * • «6 • *0 *9 • *0 • O - • •©• •!>¦• •O • o • •* • »O*- <*• —*«w*<04
bi’ifp'tbf va intra dejinitiv îh fânc-
fiun'e.
Mutica va fi mai uşoară
Se apropie „Ziua m in e r u l u i C a
de obicei, în asemenea ocazii, se
pregătesc daruri şi mai ales sur­
prize, Colectivul Uzinei de reparat
utilaj minier din Petroşani, pregăteş­
te şi el o surpriză destul de plăcută
pentru' minerii Văii Jiului: 10 ma­
şini de încărcat După stadiul in ca­
re se află lucrările, cred că vor fi
terminate ceva Vhai inainti de tradi­
ţionala sărbătohii'c. Aşa că mâ'nba in
abataje "vă fi tot >hai uşoara, 'iar în­
cărcatul cărbhnelui cu lopata pe cra­
ter său pe scoc, va rămine treptat,
treptat, o amintire. Maşinile acestea
noi ce se construiesc mereu şi care
înlocuiesc munca brută, sini expresia
vie a . progresului tehnic pe calea
căruia merge industria noaslYă mi­
nieră.
Fireşte nu putem încheia aceste
raiduri, fără să-i amintim pe ihg. 1.
Legrand şi L. Bara, pe maisl'rul P.
Voină şi brigada complexă a lui
N. •Lautenţin; care de !apt constru­
iesc aceste maşini.
Cîştigitri buhe
la mina Lonea
Peste cîteva zile, minerii vor lua
cel de-al treilea salariu după siste­
mul îmbunătăţit. De-acum, ei sînt
convinşi că sistemul îmbunătăţii le
asigură cîştiguri sporite, bineînţe­
les dacă muncesc cu rîvnă şi orga-
riizât. lată-i, de: pildă, pe minerii din
Loheă, care pe luna trecută, în ur­
mă sporirii simţitoare a productivi-
propuneri neaplicate
în acelaşi timp. Nu ştiu de ce
serviciul mecanic şef nu a luat
măsuri ca scara metalica să fie
construită.
Pentru a veni în ajutorul
muncitorilor care lucrează ' în
hală, a- macaragiilor şf a celor
de la cuptoarele 2 şi 3, am pro­
pus ca uscarea oalelor, rinelor
şi dopurilor, să se facă cu gâze.
Introducînr! această formă de
uscare s-ar înlocui păcura care
se foloseşte şi care e mai scum­
pă, aducînd economii însemna­
te întregului sector. Iar munci­
torii diti1 hală riu ar mai trebui
COLECTIVIŞTII
vor avea un camion
Membrii gospodăriei colective
din comuna Rîu-Bărbat raionul
Haţeg, au hotărît să încheie
contracte pentru a vinde statu­
lui însemnat? cantităţi de pro­
duse şi vite.
Pînă acum ei au predat doi
tăuraşi de rasă, au contractat
creşterea şi predarea în cursul
(unii august a altor patru tău-
raşi.
De asemenea, au mal contrac­
CóncíúLUí ele apa
De cîtevia zilfe pe strada
principală din Gheţar • au în­
ceput lucrările pentru iustaTa-
rea . unei noi conducte de â;pă,
deoarece efeâ veche s-.a uzat.
Cetăţenii care sini serviţi de
instalaţia de apă, au muriCit.
Nr. 800
şului într-o pferioadă cît mai scur­ 1
tă. Cu cît vom secera şi treiera
ta îmbelşugată din acest an de di­
iar în ziua de 8 iulie majorita­
tea lor au început secerişul
griului.
Peste cîteva zile în această
comună va începe şi treierişul
orzului. In acest s-cop au fost
amenajate şi dotate cu tot ceea-
ce este necesar două arii elec­
trificate.
Secerişul a început
şi în satele de deal
Secerişul orzului şl a secarei
a început din plin în zilele aces­
tea şi în satele comunei Cîrjiţi
— sale de deal.
Primii care ău ifeşit la seceriş
sînt ţărânii muncitori Adam Bă­
noasă, Adam Susan, Tovică
Florea din satul Almaşul Sec,
Stâncău Aron, llie Almăşan din
Cozia şi alţii.
tăţii şi a producţiei de cărbune, au
obţinut cîştiguri din cele mai fru­
moase. Aşa, bunăoară, brigada lui
Petru Petric de la sectorul V, , care
a dat peste plan 427 tone cărbune,
a obţinut un cîştig, de 113 lei pe
post de.miner, peste 100 lei pe post
de ajutor-miner şi . peste 90 lei pe
cap de vagonetar. Excavînd la lu­
crările de lărgire din galeria trans­
versală a straiului 5 mai mult cu
45 m.c. steril, minerii din brigada
lui Petru Deak, şt-âu asigurat in
câştig de 114 lei pe post.
Trenul de 541 vagoane
Este oare acesta un trân kilo­
metric? Fără doar şi poate că da.
Acest tren kilometric, cti vagoâne
de 10 tone flecare, pohte fi iihiplut
iri întregime de cărbunele extras
peste plan în prihuil semestru al
. .ariuîui,, de minerii uriîii sector. E
vorba da minerii sectorului UI,
Piscu, de lă rriinâ AhihO'asa.
De remârcât că plită la îndepli­
nirea ângajâinentiiltii hiat in cins­
tea Zilei de 23 Anglist, şi â „Zilei
minerului“, au rtiâi rătriâs puţine
tone de Scos tâ suprafaţă, peste
plan. Chiăr !fi ifHrifh jumătate a In­
dii iulie, el va fi Îndeplinit. Făptui
că minerii sectarului şi-âii depăşit
în primele zile ale liinii curente
plănui zilnic cu peste 10 la sută,
este cel mâi buri iridiciii. Deci, tre­
nul kiiofnetrîc, 8k tare vofbcăm
iriai sus, poate lua proporţii şi iriai
mari.
Brigăzile conduse de minerii Ml-
liâi Tticacnic şi Alexandru Ccrgfie-
zâri, sînt cele care ţin întotdeauna
vie flacăra întrecerii în adîncurile
minei.
OH TÁUTÁN
să suporte temperaturi ridicate.
Nici această propunere nu a
fosi pusă în aplicare. După pă­
rerea mea, propunerilor făcute
în interesul creşterii producţiei,
trebuie să li se dea toată aten­
ţia. Direcţia de investiţii şi alto
organe de care depirfde aplica­
rea propunerilor făcute, âu da­
toria de a le âludia şi rezolxa
fără întîrziere.
EUGEN PETRF.SCU
şef de echipă apachicfier. ta
O.S.AV — Combinatul siderur­
gic riuiierioara
v/V—'VW'
tat predarea cântitaţîi de !5.
litri lapte şi. 800 kg. caş
oaie. Cu O.R.A.C A. Hal
gospodăria a contractat 5
şi 60 de miei.
Adunarea generală a hot;
ca din banii luaţi să cump
un camion care să satisfacă
cesifăiile de transport ale
lecti viştiior.
DUMITRU HE
corespondent
voluntar !â sápá.féá şafiţu'lui
instalarea conductéi, ëvidén
ţîindu-se Nîcoîae Lăâcuţoi, Zi
bârfe Fâ'scrr, Mîrtëa Popa <
âlţir. '
T. NECŞÂ