Page 26 - 1957-07

.Pir* 800 DRUMUL SOCIALISMULUI .3

E VORBA DE VIAŢA UNUI OM înainte de începerea experimentării sistemului Din munca unor
organizaţii de bază
—— — —— — —— - ' • • • / f . - ¦ '• 1>-'‘ J. ” . - V-

de salarizare îmbunătăţit la oţelăria din combinat

Aiu/fe mai poţi asculta in tren, pă cu treburi de astea. Aci rfi-a as­ trul. Am .strigat în receptor, plin- >

i mqi ales cirul faci o călătorie Iun- cultat altcineva tot cu bunăvoinţă gînd: i Lâ Sălaşu Superior

•> gă. Desigur că pasagerul care tra- şi m-a trimis .în acelaşi ¦birou, . la — Uni moare bărbatul, salvaţi o ţ Deşi numericeşte restrinsă, organi­ creştere ă oilor, din satul lor. Tot
zaţia ?le partid difi cadrul întovără­ ei au fost aceia Care s-au dovedit a
i ge cu urechea Ia cele ce vorbe,se un funcţionar de vreo 38—39 de viată de orh. P şirii agricole „Vasile Roaită", din 5ă- fi îri frlinte şi îri munca de constitu-
laşu Siiperioi, s-a dovedit a ii lă ij-e a întovărăşirii agricole. Din cei
. unii comite o indiscreţie. Dar citeo. ani, uscăţiv, chel, cu ochii de o Mi-a răspuns, speriată parcă: — i O condiţie dirttte cele mai înr laşi timp, defecţiunile pe care înălţimea sarcinilor. In activitatea sa, 8 m.cmbri şi candidaţi de partid 6
semnate pentru începerea expe­ a pus un accent deosebit pe atrage­ au făcut cereri pentru a intra în în­
0 dată discuţia 'este purtată cu voce culoare verzuie spălăcită, care ină V n moment. f rimentării sistemului de salari­ ld produceau aceste roti, vor fi rea de noi membrii în cadrul întovă­ tovărăşirea agricolă ce urmează să
zare îmbunătăţit ia btelăriile din răşirii. Desfăşurind muncă politică, de se constituie.
î destul de tare, astfel că străbate în- privea atit de rece, cu atita nepă­ Am aiizit apoi o voce bărbăteas- j[ combinat, o constituie buna îHlătiirate. 1ă oiri Ia om, comuniştii din organi­
funcţionare a utilaiului. zaţia de bază au reuşit să mai a- Deşi Hobiţa-Grădişte este un sat
’î iregul compartiment, chiar dacă ai sare, Incit simţeam un fior ca de că, groasă, ddr prietenoasă': Ce s-a i O altă propunere a fost modi­ tragă în şîriîil întovărăşirii încă IGf ritic, datorită muticii desfăşurate de
Pentrti a Iîiti^i. durata de ficarea stimulării schimbării fe- familii de ţărani muncitori, care au către membrii de partid în rindurile
li vrea s'ă faci exces de 'delicateţă şi gheaţă. Aci m-am împotmolii. I-um Intîmplat tovarăş'ă ? * funcţionare a utilajului, am fă­ rodoului de la frîna macaralelor adiis cit ei o siiprâfăţă de 11,64 ha. ţăranilor muncitori, a exemplului per­
cut propunerea, ca macaralelor de 70 tone. Acest ferodou se sonal al comuniştilor, aci au fost în­
1 -s'ă Ihcer’'ci. să té gîndeşti la ini Iu- povestit toată durerea mea. Arh ce­ Nu mai ţin minte ce am băiguil: f console să ii se îriîbcuiasca la­ uzează, iar pentru a fi înlocuit, Tot că urriiăre ă muticii desfăşurate cheiate numeroase contracte, în baza
gărele din bronz de lă rotile ori­ trebuie demontaji sabotii de frî- de membrii de partid, ţărafiii munci­ cărora se vor vinde sfătuiţii peste
: cru dinafara acestei discuţii, este rut să intru la ministru. ‘M-a privit — De ce-mi vorbeşti la telefon I zontale cu rulnierili. Pentru a ă- riâ. Prin aplicarea propunerii, tori ca loan Gligor, Nicolae Pelian şi 1.650 kg grîu şi porumb. Membrii de
plica această propunere, este ferodoul prbpriu-zis fiind aplicdt alţii, au înscris îri întovărăşire — pe partid din organizaţia de bază (se­
,i foarte dificil. din cap pînă în picioare cu oare­ şi nu vii la mine ? mi-a spus vo- ? bevdie s;a fie executate cîteva lingă ceeă ce ăveau — noi siipfafeţe cretar Balint Oriica) constituie un a-
piese de către atelierul mecanic. pfe b placă de 10 mm, poate fi de teren. Aşa do pildă, ţăranul mun­ devărât exeiripiu pentru ţărăriîi inun-
? Am aflai cu un asemenea prilej, care dispreţ, ţcea prietenoasă. Uite, trebuie să Trebuie să spun, că rulmenţii introdus în corpul sabotului cu citor Tirea Lascu (Ricel), a înscris citori din săt.
Care vbr- înlocui lagărele din ajutorjil a două,şuruburi. Toată de curîrid frică 2 hectare, avîrid acum
• o intimplare. — Fă o cerere, m-a îndemnat el plec Ia o şedinţă, dar am să mai i bronz, stat mai rezistenţi, ceea operaţiunea de înlocuire durea­ în întovărăşire, întreaga iul supra­ . . . Şi la cooperativa
ce face ca durata de lucru a- ro­ faţă arabilă. meşteşugărească
i O femeie tinără, bine îmbrăcată, — şi dă-o tovarăşei de colo. Am îniirzii niţei. Te aştept, vino ime- ? ţilor orizontale să fie prelungi­ ză cca. 10 minute, fată de una
tă, deci şi a macaralei. In ace- sau două ore, cît erau necesare Organizaţia de partid şi-a orientat „16 Februarie^-Hăţeg
: vorbea cu un om mai In virstă. Era făcut cererea, am dai-o tovarăşei d.iat. f 'înainte. munca şi in direcţia creşterii ririduri-
Măresc numărul de oi — Ior safe. Pregătind pe cei rriăi har­ Deşi a avut de luptat cu lipsa
foarte emoţionată şi împărtăşea io- „de colo”, care era în colţul ca­ Ani alergat către minister, parcă j, In urma aplicării acestei mă­ nici, mai burii şi mai destoinici ute- unor materii prime de bază, în ulti-
prdjjrietâie dbşieăscă suri, macâralei' i se prelungeşte iniştî, organizaţia de bază a reuşit mîie luni, meşteşugarii aceătei coo­
i varăşului ei de atelier — din dis- merei. Mi-a spus scurt: — vii mata prinsesem aripi. Tovarăşul de la ? durata de funcţionare. să primească in rîndul candidaţilor perative au obţinut însemnate succe­
Intdvărăşitii din satul Bucu­ de partid 4 noi tovarăşi, dintre care se în îndeplinirea planului de pro­
r cuţie am aflat că erau amîndoi ti- foi după răspuns. Auzi frate: jo ii biroul cu. pricina mă privi sever ? rii, fecimtiila Cugir, măresc nu- E adevărat că şi Céa de-a d?>- 3 au şi fost confirmaţi de către Bi­ ducţie.
fflăful de oi — proprietate ob- ua propunere e îri cürs dé apli­ roul comitetului raional de partid.
• pografi, — bucuria imensă ce-i siră- Puteam să viu joi cel mult să pri­ de parcă m-ar fi întrebat: — Cum, i şteăscă. La încbput tatovărăşi- Astfel, pe întreaga cooperativă, —
rea avea 260 dd o t Pririir-o care, dâr daca lucrările ce tre­ La Hoblţa-Grădişte răftmra industrială şi heindustriilă,
l lucea ui ochii albaştri. mesc condoleanţe. Nu i-ăih spus iar ? 4 muncă sustirtată ta întovărăşire — pianul de producţie, pe luna iu­
buie făcute de către taodelărie Rezultate frumoase a obţinut şi or­ nie a.c., a fost ftepăşit cu 6 la sptă.
; — L-am salvat. înţelegi? L-am asta, căci nu-mi ardea de glume. '? r M-a 'chemat el — ii spun cil J s-au înscris, noi membri, rilăfin- ganizaţia de bază din satul Hobiţa-
du-se astfel numărtti de oi, la şi atelierul mecanic, vor fi ur- Grădişte, comuna Sarmizegetusa. in Succesele obţinute sînt rezultatul
: salvat. E ca nou născut. Şi tui era Fierbeam. Ii explicai: „Doar Lam inima bătthd de să-mi spargă piep- l 600. Peiitru mărireă nurriăhilui acţiunile obşteşti întreprinse în ca­ firesc al preocupării, organizaţiei de
de o i"— proprietate obştească géhtate, măsura va fi cu atît drul satului, comuniştii au fost şi bază P.M.R., care, conforrii planului
l declt lin pas pină la a-l prinde. Un spus tovarăşului..." Cînd m-ănt în­ tul: | — întovărăşitii au Currip'afăt 90 şint cei dinţii care pun umărul ia de muncă, a analizat, în cadrul adu­
de oi. măi repede aplicată. treabă. Membrii de partid au fost a- nărilor generale, cele mai arzătoare
; pas doar. Mă îngrozesc cind mă tors am constat că uscăţivul Cu — Cum ? Chiar tovarăşiil minis- î ceia care s-au înscris, încă de la în- probleme, cum ar fi de pildă: felul
ochii spălăciţi plecase din birou. tru ? — m-a întrebat cu un ion de : Pentru adăpostirea bilbr în Ca ta'ăistru la otelărie, stat cepul, in întovărăşirea zootehnică de cum îşi duce munca serviciul tehnic,
i gindesc ce s-ar fi Intîmplat dacă L-am aşteptat 20 de minute. l-ani parcă tovarăşul ministru a săvîr- I Conditiuni bune s-a îriceput în cum esie asigurată aprovizionarea cu
explicat din nou toată povestea. şit cine şiie .ce crimă uitînd sâ-i | de părere ca toti colegii mei să materialele necesare şi cum sînt puse
ţ m-aş fi descurajat, dacă m-aş fi Credeam că nu mă înţelesese. Ridi­ ceară lui aprobarea, A întrebat se- j muntele Sî#cea a se construi o depună rnáximul de eforturi, Îri aplicare propunerile ??operatorilor
că din umeri cu un gest plictisit: cretara la telefon şi mi-a făcut apoi 4 făcute cu ocazia consfătuirilor de pro­
’ lăsat învinsă de birocraţii ăia; de — degeaba insişti tovarăşă — îmi un bon de intrare, cu o mutră atîi * stînă nouă. pentru câ la începerea experi- ducţie pe secţii şi altele.
spuse cu voce ridicată — nu se de scîrbită, de parcă ar fi tăiat bo- "
Íî ’ oamenii. ă)id fără‘o sfuflet. . intră aşa la un ministru. Există for­ mentării sistemului de salariza­ In urina dezbaterii acestor proble­
me. Degeaba, deciI Auzi frate: nul din propria lui carne. Ce Să-ţi T me, luindu-se cele mai potrivite mă-
Ş TOva’ răşitl ei făcu 'linele aprecieri „degeaba". Clocoteam .F.Ste vorba re îmbtiria'tătit la ojelărie, să fie stirî, s-â reuşit ?a aprovizionarea cu
de viaţa unui om — strigai aproa- spun, avea un zlmbet atît de bun materiale să fie făcută la un nivel
“ puţin măgulitoare la adresa acelor Pe —; şi ministrul de asia e pus de şi de cald, ministrul, un zîmbet că aplicate, cît mâl multe măsuri. coresprinzător, iar propunerile coope­
partid ministru, ca să asculte pă­ a lui moş Tudor. A cerut iertare ch­ ratorilor să fie in majoritatea lor
? birocraţi şi apoi la adresa tuturor surile noastre, S-a înfuriat omul. ior ce aşteptau şi ¦pe care-i ainlnăse ÎOAN GHiRÂN puse iri âpiic'ăre.
A spus să nu duc muncă de lămu­ pentru după şedinţă, explici'ndu-le:
ţ birocraţilor îH geheral, şi o rugă rire cu el. M-a întrebai apoi cine „Este vorba de viaţă tliilii '?in“: maistru lá O.S.M. Combinatul In fruntea luptei pentru îndeplini­
m-a trimis acolo, ce doctor anume. Mi-a dat aprobarea pe moment, iar rea şi depăşirea planului de produc­
" apoi să-i povestească amănunţit to- Trecuseră minuie Şi ore, eu tre­ la opt fără Un sfert seara, puMam siderurgic Hunedoara ţie, s-au situat membrii de partid A-
buia să mă fi întors ia spital cu pe măsuţa de spital lin pacheţel iexandru Hirsch, Simion Bîrlea, Ale­
| tul. Ea nú aşteptă să fie rugată a mic, salbahea bi'eţii soţuliii fheli. în­
ţelegi ? L-im salvat I E ca nou xandru Szakacs, Paul Rothman şi al­
ţ doua oară.
ţii, care şi-au depăşit cu mult nor­
f — Era pe la sftrşitul lui mai. S-a mele stabilite.

| îmbolnăvit grăb pe teren. Ştii doar

j că lucrează la o întreprindere de

ţ construcţii, aşa că este foarte

? plecat pe la diverse şantiere. Nu

i ştiu care să fi jost motivul, — din

* cauza unei intókicatii, ori din alte

? cailze, — s-d îmbolnăvit şi am fost

? nevoită să-l internez in spital. Aici, medicamentele şi el, aiizi ce-i trecea născut /

* anâltze peste analize, consulturi prin m inte: să-i spun cine m-a tri­ ...Multe mai poţi ăsclilta îri tren, «f oooooooococTCOooodobOoooboocooooodosooâiwosecxxwoc-^oixwoooobooboocxJcxxicooooooccxDooooociooooQooooooooooocosoooooooooscîoooooo
peste 'Consulturi — au venit cei mai mis / Cică să-i facă scandal. O măi ăles cînd faci o călătorie lun­ i
rbnumiţi profesori — şi nu i se pu­ să-i arate el, zicea, că de ce trimite gă. , ‘ Aii a p im it:
tea descoperi boála. N-d făcut spi­ oamenii Ta minister I L-d şi căliidt
SANDU MANEA in Editura de stat pentru literatură politică
talul nici o economie. Era vorba la telefon, faţă de mine, ca să-l în­

doar de viaţa unui om ! Streplomici- veţe minte, dar na l-a găsii. Eram • -e-—$ .a-.-s

nă şi penicilină, cîţă vrei. Totul gra­ disperată. Vedeam cum viaţa soţu­ mn raporteaia» t.%- mm ii' i*- •''* < -v --.?i ZINA BRÎNCU: pitiaalluulumi social şi a oadrizzeoilbr în scopul evitării criahului e-
tuit bineînţeles. Nu i-au venit insă lui meu îmi scapă prirttre degete. *•. > ............. , , Reproducţia capitalului
de hac bolii. Sé agrava şi mai mult. Din cauza acestui birocrat. Dar rotbviemctiivve mcare adetemrmiinnăă iazbuc-­ c r e ş f e i , m- _
Au hotărîi atunci să-i dea un me­ poate că aşa are dispoziţie — mă social şi crizele de
dicament noii, foarte puternic, din gîndeam. N-o fi de capiii iui.' Tinerii de pe ŞaritiferuÎ ţiaţio- supraproducţie“ nirea bfizelor economi 6e de
care insă pe aiănli existau cantităţi supraproducţie ta orînduirea
destul de mici, deoarece nu se fa­ Am făcut apel la conştiinţa lui, nal Uricâni, au, depus eîdrtUn Lucrarea face o expunere stiabil'ităţii economiei — con­
brica încă în ţară. A taat o zi. la înţelegerea lui. — Doar vezi că su'cciritl a teoriei m!árxist-le: caipitălistă. Totodată în luonă-
două, zece. A unsprezecea zi, mă am toată bunăvoinţa — mi-a răs­ deosebite în vederea îndeplinirii niniste asupra reproducţiei ca­ '•e stat ărializate procesul mi­ secinţă a militarizării — pro­
duc la spital să-l văd şi găsesc dez­ puns omul, repetîndu-mi însă pla­ litarizării economiëi naţionale
ca : — vino joi 1 Am plecat de acolo înaîrite de termen a plănuiţii de
efectuată dé statele burgheze
producţie trimestrial. In iirmia cese specifice éooriómiei capi­

ateşio'r eforturi, planul trim e s ­ taliste contemporane.

trului lî a: fost îndeplinit cu Î0 52 p.ag. lei 1

zile, înainte de termen.

lănţuit un mare tărăboi. Doctorii năucită. Plîngeam pe stradă ca o Orgahizîndu-şi mai bine mun­

care-l îngrijeau se certau cu nu ştiu bezmetică. II consideram pe soţul ca, brigăzile conduse de tinerii

cine. N-am înţeles bine dacă esie meu ca şi mort. Nu-ţi pot descrie Eftimie Pan.ă, Radu Îlincâ, de la Festivalul
vina magazionerului, a farmacistu­ starea mea sufletească din acele Ghebrghe Călin şi Nicolae ,Mă­
lui, ori o deficienţă de planificare, momente. M-am îniîlnii cu moşul riri, au realizat cei mai ridicaţi
dar Un lucru am înţeles: se termi­ Tudor, îl ştii, care lucra la lino­ indici de plan
nase medicamentul respectiv din tip. Este activist de partid, deputat,
depozitul spitalului. Soţul meii triaj nu mai ştiu pe unde. I-am poves­ TUDOR MOCUŢA

corespondent

aved pastile pentnl ora 4 după ma­ tit piîfigind totul. Cind am termi­

?să, dar nu mai avea pentru doza nal mi-a spus cu voce blinda, dar Meşteşugarii din Haţeg
următoare de la ora 8 seara. Se cti privirea numai scintei:
şi-ati depăşit planul lunar IN .SUNETELE FANFAREI,
Ifăcuse ceasul 12 şi, deci, pînă d — Partidul alege bine oamenii PE STADIONUL „ENERGIA"
DIN HUNEDOARA. TREC
doua zi dimineaţa, depozitul spita­ pe care-i pune în munci de mare * Membrii cooperativei frieşte- SUTELE DE STEGARI. TUR­
lului nu putea procura medicamen­ răspundere. Şi asemenea oameni nu t şugăreşti „16 Februarie“ din TIND STEAGURI ROŞII. TRI­
tul. O întrerupere a tratamentului sini dintre acei care să refuze să i Haţeg au înregistrat frumoase COLORE. F.M.T.D. Ş l ALE
ar fi fost fatală. Era vorba de viaţa dea ajutor cuiva aflat în situaţia ţ PĂCII. Ef DESCHID MĂREA­
lui, înţelegi ? Asta era, îmi adiic succese în muncă, depăşind plâ- ŢA MANIFESTAŢIE A MII­
aminte ca acum, lilni. Viaţa lui era ta. Ai uitat de altfel să faci lu­ \ nul de, producţie pe luna iunie LOR DE PARTICIPANŢI LA
cu 5,91 la sută. CEL DE-AL ll-LEÂ FESTI­
crul cel mai elementar, cel mai fi­ -, VAL REGIONAL

in miinile mele. Ce-am simţii în resc • să-i vorbeşti direct lui. i Pe secţii planul a fost depăşit , ,za
.astfel: curelărie 79. la şută, zi-
acele. momente 1 M-am dus intr-un — Cui ? Ministrului ? — L-am ţ dari-ZLigravi 49 la sută, erbito-
rie femei 37 la sută, electro-me-
suflet la Ministerul Sănătăţii, Cre­ întrebat mirată — Pol oare ? S-a l caiiică 31 lă sută, frizeri-coaforj
9 lă sută şi croitorie bărbaţi 4
deam că aci toţi mă vor primi cu supărat moşul Tudor, ; la sută.

compătimire şi înţelegere, se vor Cum să nu poţi? Doar hu i Cele mâi frtfnloase realizări
le-au obţinut meşteşugarii Dti-
întrece unul pe altul în amabilitate, eşti lipsită de grai. Dă chiar acum T mitru Trandafir. Rudv Ţapu,
un telefon, să văd ce-ţi răspunde. l Paul Rotman. Gheorghe Pîrvan.
insfirşil, că vor face iotul ca să-mi De Valefio Şarlota si alţii

pot salva soţul. Prima impresie ce-o Am format numărul ministerului, i NICU SBUCHEA
ta un. telefon public. Am cerut pe ţ
căpătai inirînd în minister, era în­ iov. ministru. Mi-a răspuns o voce f. corespondent

curajatoare. La biroiil de informaţii T
i
am fost ascultată cu bunăvoinţă şi de femeie. M-a întrebat in ce pro­
blemă vreau să vorbesc cu minis­ î
îndrumată la un birou care se oóu- Ü Í1

.».b 1 • -t / -1 * •> •• -i ¦ :¦ • ¦'i
' 0**•- • •• • »• .t. . -O* -C-—«- .-O—«. .4 . .

in com una

raionul Ha|eg 23t

N-aude, nu vede mului, de mai bine de o juma-’ poţţ ieşi din glod. Cele două po­
late de an. duri de pe acest drum stat ca
Pe drumul ce duce spre Sfanţul vai de ele. Dar acest lucru nu-1
opulâT ăl comunei Bret’eâ Stre- Motivul secretarului vede nimeni, nici chiar tovară­
ilui, adică pe uliţa principală şul preşedinte dl sfatului popu­
. Dacă vrei să mergi Iri stilul lar, Moise Rernus, şi nici fov.
satului, cînd ploua, noroiul e Ocolişu Mare cu greu poţi a- secretar Mircëa Albit, care lo­
işa de taiare că -nu poţi răzbate cuieşte ta acest sat.
ecît dacă ai cizme birne. îunge, deoarece drumul de lâ Orchestra de estradă de ta I.C.S. Hunedbarâ, a interpretat cu price­ Căluşarii din Geoâgiu de Sus maiştri în figurile întortochiate şi
sătul Ruşi la Ocoliş este intr-o Probabil că secretarului de pere ftielodî! populare rbmîneşti şî mîizîcă uşoară', bücurîiîdu-s'é de apre­ pline de dinamism ale unui joc bărbătesc, au fost viu aplaudaţi pe es­
Oamenii se întreabă : ce fac stare de plîris. Cînd plouă nu sfa't îi convine acest lucrii, pen­ cierea’ uri’tiî măre riiiriiaf dé specia tori. tradele Hunedoarei.
gospodarii satului ?' Ei n-âud, tru că lâ'tunci cînd viile cu 2—3
tu vid ? Aşteaptă probabil să In s'aţiunile balneo-climalence ore întîrziere l.a sfat, rflOtivează
înă" tovarăşii de lâ sfatul raio- că ia întîrziiat din oauza drumului
al să împrăştie piatra care stă Geoagiu-Bâi, Călan-Bâi prost. Dacă s-ar repara drumul m••• •
n grămezi pe taârginea dru- şi podurile; sécrëtarül n-a'r mai
şi Vatd-Băi, | avea cu ce să-şi rhptiyéze înfîr- Aş.',v
« “ .............. zierile, Oare,, Oe-i drept, se în-
luaţi masa În restau- tîmplă catn dés. m am
Vizitaţi!
raritele cooperaţiei Punte,
Restaurantul cooperaţiei de con­ dâr şi fără articole
de consum, — Bogat
sum din parcul oraşului Sebeş. Cum intri în căminul cultural
din satul Ocoiişii Mare, pe par­
Bogat sortiment de preparate tea dreaptă se vede o gazetă de
perete; tu fond roşii, fără. nume
de bufet, fripturi şi mititei şi fără drticble. De această ga­

Mtfiică — zetă nil se- îngrijeşte rtiiHeni.

ŞOrtimedi de prepa­ Directoarea căminului cultural

iŢARANJ MUNCITORI, rate culinare. iov. Doina ÂW'ii e soţia secreta­

bv^.i i i 'i i j íii li'111 Tr-j-ULv;¦«^iJXKrTmr rului sfatului popular comunal,

; Procuraţi-vă de la magazinele^; îurîştîş pă care hu îndrăzneşte nimeni

irooperaţiei de consum din regiune/' Iri1 trëcefe pirín îegiunéa Htírié- s-o critice pentru câ se supără

Jmaşinî şi unelte agricole, îngrăşâ-^j doara vizifâ'ţi restaurantele criôpe- iov. secretar şi atuncea-i de Echipa de căitişarr din comună Cioara, a dovedit la festival multă Impresionant a fost jocul „Oşeneasca“, interpretat de echipa de ia
cietizie şi sdpleţe în mişcări. I.C.S. Hunedoara. Cu cuţitele în mină, în ritmul aprins al bătăilor de
râţirii de eoriaüm din Álriá-Iulia, rău. cisme, constructorii s-au bucurat de ntuit succes.
In, fotografie, vătaful echipei urmăreşte executarea cetei mâi grele
/minte chimice, antirnahiTice — inO; Setibş, Ofăştiri şi Haţeg. V. COCHECl figuri.

jirice cantităţi. « Bogat sortiment de preparate corespondent

culinare si băuturi.

t