Page 28 - 1957-07

II:
Anul IX. Nr. 801
Nici o zi pierdută,
in urma seceratorilor-legatori
Colectiviştii din Simeria Veche au
tnceput secerişul la grîu în ziua de
S iulie. In numai o zi şi jumătate ei
au reuşit să secere mai mult de 15
hectare.
Acest lucru l-au putut face datori­
tă ajutorului celor două secerători-le-
gători ale S.M.T. Orăştie. Fiind bine
îngrijite şi mînuite cu pricepere de
tractoriştii Ioan Sendrescu şi Pavel
Ghedla, acestea funcţionează fără în­
Aşa se întîmplă cind se fac reparaţii
de mintiiiaSa
Datorită căldurii din ultimele zile,
griul s-a copt brusc. Pentru a evita
pierderile, gospodăria colectivă, cele
două Întovărăşiri şi o bună parte din
ţăranii muncitori individuali din co­
muna Sîntandrei au început secerişul
din plin.
Membrii întovărăşirii agricole „Dru­
mul socialismului“ din Sîntandrei se­
ceră organizaţi pe echipe. Ei au ho-
tărit ca toate lucrările de recoltare
să le facă în comun, iar producţia
să o împartă după media ti hectar.
Intovărăşiţii din Bîrcea Mare au
contractat cu S.ALT. Orăştie să le
secere cu maşinile. Grîul lor era copt
încă de vinerea trecută, dar nu au
putut începe atunci secerişul Fiindcă
S.M.T.-ul nu le-a trimis secerătoa-
rea-legătoare decât sîmbătă. De sîm-
bătă 6 iulie şi pînă în prezent, sece-
rătoarea-Iegătoare stă in curtea tov.
Petru Modola, preşedintele ’ întovără­
şirii, din cauză că conducerea S.M.T.-
ului nu s-a Îngrijit să trimită tractor. alte defecţiuni. Aşa că în ziua res­
Conducerea întovărăşirii şi sfatul
popular comunal au tot dat telefoa­
ne conducerii S.M.T., cerindu-i să tri­
mită imediat tractorul. Inginerul şef
al S.M.T.-ului a promis că-1 va tri­
mite, dar tractorul n-a mal sosit.
Această neglijenţă condamnabilă
manifestată de conducerea S.M.T. 0-
căştie i-a obligat pe întovărăşiţi! din
Bîrcea Atare să întîrzie secerişul şi
in ultimă instanţă să înceapă a se­
cera manual.
La gospodăria colectivă din Sîn-
In întîmpinarea Zilei minerului
şi a zilei de 23 August
118 brigăzi de mineri din Valea Jiului lucrează în contul anilor viitori
Minerii din Valea Jiului^ în­
tâmpină sărbătoarea lor — Ziua
minerului — şi cea de-a XII l-a
aniversare a eliberării patriei
noastre — cu importante reali­
zări în producţie. Principalul
obiectiv al întrecerii este ridi­
carea neîntreruptă a producti­
vităţii muncii astfel îneît anul
acesta să se obţină pe această ba­
ză cea mai mare parte din spo­
rul de producţie. La sfîrşitul
primului semestru nivelul pro­
ductivităţii muncii în minele de
cărbuni din acest bazin a de-
Pe estradele Festivalului regional al tineretului, so-
1listul dansator Io an Brînză, din comuna Livadea, ra­
ionul Haţeg, a interpretat cu multă dibăcie un dans
, ţigănesc.
, lată-1 în clişeul de faţă, în timpul dansului.
O 1.3
Hunech. ara-Deva
Joi 11 iulie 1957
trerupere ziua întreagă. Fiindcă dimi­
neaţa nu se poate secera pe rouă,
deoarece s e . îneacă secerătorile, cei
doi tractorişti lucrează seara pînă !a
ora 11 şi chiar mai tîrziu.
In urma seccrătorilor-legători, co­
lectiviştilor nu le rătnîne de făcut
altceva, decît.să adune snopii în clăi
şi să culeagă spicele. Aceste lucrări
se fac pe măsură ce înaintează sece­
rătorile.
tandrei, secerătoarea-legătoare a so­
sit în ziua de 7 iulie, dar nu a în­
ceput să lucreze decît în ziua de 9
iulie pe ia ora prinzului, deşi grîul
era copt. Această întirziere se dato-
reşte în mare parte, tractoristului
Mircea Cranciova, care în momentul
în care trebuia să înceapă lucru, s-a
trezit că-i lipsesc unele piese şi ma­
teriale, după care trebuie să plec*
in staţiune.
La gospodăria colectivă din Spini
au sosit două secerători-legători în
ziua de 8 iulie, urmfnd ca imediat
să înceapă lucrul. In dimineaţa zilei
de 9 iulie, cele două secerători au
început lucrul, cu chiu cu vai. Fiind
ţinute mult timp în ploaie şi In soa­
re (aşa cum e obiceiul la S.M.T. 0-
răştie), la o secerătoare pinza a fost
putredă, rupîndu-se la Începutul lu­
crului. Cealaltă secerătoare a avut
pectivă nu au făcut nimic.
Toate aceste aspecte dovedesc lip­
să de răspundere din partea condu­
cerii S.M.T. faţă de campania de re­
coltare. Ele sînt totodată o consecin­
ţă a faptului că în S.M.T. Orăştie
s-au făcut reparaţii de mîntuiată, pre­ un număr de 3—4 ţărani muncitori
cum şi a faptului că în această sta­
ţiune organizaţia de bază, conduce­
rea administrativă, U.T.A\.-u! şi co­
mitetul de întreprindere nu educă pe
mecanizatori în spiritul grijii deose­
bite faţă de maşinile cu care lucrea­
ză şi nici nu-1 controlează pe teren.
păşit cu circa 11 la sută nive­
lul din perioada corespunzătoa­
re a anului trecut. In munca
neobosită pentru îndeplinirea şi
depăşirea planurilor de extrac­
ţie se remarcă sute de brigăzi.
Exemplul celor 118 brigăzi de
mineri din Valea Jiului care în­
tâmpină „Ziua minerului” şi
zjua de 23 August iucrînd în
contul anilor 1958-1968 este e-
dificator. Multe dintre aceste
brigăzi sînt cunoscute în în­
treaga ţară prin iniţiativele pe
care le-au luat privind organi­
zarea superioară
La muncii. Sînt
\ cunoscute, de
/ pildă iniţiativele extragă două fîşii-de cărbune pe
>luate încă ou ani
în urmă în
ceea ce priveş-
1te îndeplinirea
>înainte de ter­
minen a planurilor
Vanuale şi oreşte-
irea cadrelor de
Clişeul nostru reprezintă echipa de fluieraşi a căminului cultural „Mihail Sadoveanu“ din comuna Şu-
gag, raionul Sebeş, în timp ce-şl desfăşura programul pe una din eslradele Festivalului. •
PROLETARI DIN TO^TE TARILE, UNIŢI-VA I
ffgnawjua
nici
Orzul gospodăriei colective „Filimon Sîrbu" din
comuna Şibot a dat în pîrgă. Cu ajutorul S.M.T.-ului, tor în timpul lucrului. Agregatul este deservit de
colectiviştii au început seceratul lui.
Grîul e răscopt dar secerişul nu începe
In comuna Romos din raionul 0-
răştie, culturile de păioaset şi mai
ales griul, ocupă suprafeţe mari. In
primele zile ale acestei săptămini,
grtul nu numai că a ajuns în pîrgă
— stadiul in care trebuie să Încea­
pă secerişul — dar se află In pe­
rioada de' coacere deplină. Aproape
In fiecare laii spicele sini încîrligaie
de coapte şl la fiecare ciocnire pro­
vocată de vînt se scutură boabe.
Cu toate aceslea, secerişul tui a în­
cepui. In tot hotarul comunei, doar
Ieşiseră la secerat în ziua de 9. iulie.
Faţă de această situaţie, sfatul
popular comunal şi tovarăşul A, Sto-
ian, inginerul agronom al comunei,
manifestă o totală ¦indiferenţă. Tova­
răşul Clej, secretarul sfatului popular
susţine că inginerul agronom ar mer­
ge zilnic pe teren pentru a determina
momentul optim de recoltare şi pen­
către brigăzile conduse de E- cile aparatelor de sudu- cutii 33 de ani, Nouă zîndu-l bine îmbrăcat, doua, şi voiam ca ele
roul Muncii Socialiste Haidu ră electrică, luminau fm fţ> pămînt puţin,U angăjâ pe dată.
Iuliu şi Kopetin Geza care lu­ ciudat^ feţele' asudate muncă multă, foame... Au urmat anii de uce- bine.
crează acum în contul celui de
al IH-lea cincinal. De . aseme­
nea, brigada condusă de Lazăr
Alexandru de la mina Lup.eni,
care lucrează în prezent în con­
tul anului 1959, s-a făcut cu­
noscută prin iniţiativa de a ex­
trage zilnic o fîşie de cărbune
cu tăierea. într-un singur
schimb; această iniţiativă a
fost preluată de brigada condu­
să de Marian Ioan de la mina
Petrila — care şi-a propus să
zi; şi această brigadă lucrează
în contul lunii martie 1960. In ^la ‘colturi Şi înd0m ^ du4 ¦Z'ihiit, 'a rejuzat aici u Z Z Z Z u u ltii me-
rîndul brigăzilor fruntaşe în,în­
deplinirea înainte de termen a ful de echipă Ion Voi- , . „ .
planurilor se află şi cele con­ nea. Cunoştinţa s-a în- ta^ , . Sp !ZZă nren
duse de Bartha Franpişc, P.ra- firip a f repede şi, din
ja Gherasim,. Borodi Petruţ Csikt vorbă în vorbă, omul
Emeric şi altele care, apup] ex­ — măi iscodit de. mine, avea m J 0'“- m stra'' de ne mersese vestea în. care muncesc. Cam
trag cărbune în contul anului mai din proprie 'Porni- 'le^e ponosite, nu-i. prea tot combinatul. Remus asfa.i povestea vieţii
1960. . '’
FESTIVALUL TINEREŢII
REZOLUŢIA PLENAREI C.C. AL P.M .R.
Citiţi în pagina JV^a
— Sosirea delegaţiei de din 28 iunie — 3 iulie
partid şi guvernamentale so-
Şvietice în Cehoslovacia în discuţia comuniştilor
— Ferestre spre cosmos
— Cuvîntarea lui V. A.
ZorIn în şedinţa subcomite­ Ieri, a avut Ioc în sala de şe­ printre altele, că şi ia fabrica
tului Comisiei O.N:U. pen­ dinţe a fabricii de blănuri „Vi­ „Vidra" este necesară întărirea
un tru dezarmare. dra" din Orăştie, adunarea ge­ vieţii de partid, întărirea legă­
nerală a organizaţiei de bază turii organizaţiei de partid cu
— Ziarul american „Daily unde s-a discutat Rezoluţia ple­ masele, ridicarea nivelului mun-
Worker“ despre însemnătatea narei C.C. al P1M.R., clin 28 cii ideologice, făcînd în aceas­
hotărîrilor Plenarei1din oiunie Iunie — 3 iulie-1957. tă privinţă propuneri concrete.
a C.C. al P.C.U.S/
Cu acest prilej, tov. Ioan Bu- Comuniştii din organizaţia
bob risipit! ciuman, secretar al Comitetu­ de bază a Fabricii Vidra şi-au
lui orăşenesc de partid Orăştie, luat angajamentul că vor spri­
a dat citire textului Rezoluţiei, jini întrutotul prevederile Rezo­
după care un mare număr de luţiei şi că vor munci cu ab­
tovarăşi au luat cuvîntul apro-
bînd măsurile luate de plenara negaţie pentru aplicarea lor in
C.C. al P.M.R. în vederea în­ viaţă.
tăririi unităţii partidului nostru. In încheiere, tovarăşul Petru
Tovarăşii Gh. Voj, ioan Visă- Argint, secretarul organizaţiei
ceanu, Dumitru Drăgan, Ioan de bază a vorbit despre sarcini­
Mărgineanu, Ioan Duncea şi le de viitor ale comuniştilor
aiji vorbitori an apreciat ca
din fabrică, în lumina Rezolu­
juste măsurile plenarei arătînd,
ţiei C.C. ai P.M.R.
In ziua de 10 iulie a avut rea socialismului în patria noa­
loc adunarea generală .a or­ stră.
ganizaţiei de bază de la ate­
lierele minei Cerlej-Săcărîmb, Ei au condamnat ieşirile
antipartinice ale tov. I. Chi-
în oare s-ia dezbătut Rezolu­ şinevschi şi M. Constantinescu,
ţia Plenarei C.C. al P.M.R. din încălcările regulilor elementare
28 iunie—3 iulie. ale vieţii de partid şi folosi­
rea de metode antipartinice de
După citirea Rezoluţiei Ple­ grup, fracţioniste, pe care le-au
IN CLIŞEU: o secerătoare-legătoare trasă de trac- « narei C.C. al P.M.R., nume­ folosit aceştia.
roşi participanţi, printre care
tractoristul loan Gornic. şi de niînuitorul Sabin Jurj. ¦¦ Iosif Făienan, I. lianeş şi al­ Toţi cei care au luat cuvîn­
ţii au luat cuvîntul la discu­ tul au considerat oa juste mă­
ţii, exprimîndu-şi încrederea surile luate de plenară şi s-au
angajat, în lumina Rezoluţiei
deplină în politica partidului plenarei C.C. al P.M.R., să
nostru. Membrii şi candidaţii lupte neobosit pentru întărirea
de partid care au luat cuvîntul vieţii interne de organizaţie,
pentru întărirea disciplinei şi
s-au declarat întrutotul de a- unităţii de Fier a partidului, să
lupte cu hotărîre împotriva ori­
cord cu Rezoluţia Plenarei C.C; cărei manifestări de spirit an­
al P.M.R. şi şi-au manifestat tipartinic şi tendinţe fracţio-
niste, care tind să ducă la slă­
mîndrîa pentru succesele ob­ birea unităţii partidului.
ţinute sub conducerea partidu­
Ciorobîtcă, Ioan Doda şi alţii.
lui în opera pentru construi- Discuţiile purtate de aceştia
au prilejuit o puternică mani­
în perimetrul gospodăriei colec­ Secretari ai birourilor orga­ festare a unanimităţii cu care
tive, au ‘fost secerate încă din nizaţiilor de bază, propagan­ comuniştii din oraşul Deva a-
tru a îndruma ţăranii muncitori să săptămîna trecută. De altfel, dişti şi conducători ai între­ probă holărîrile Plenarei C.C.
iasă la seceriş. Intr-adevăr, aşa ar la această oră, pe naza comu­ prinderilor şi Instituţiilor din al P.M.R., a hotărîrii lor ferme
trebui să fie, dar, practic, se uilimplă nei Geoagiu nu mai este nici oraşul Deva, au participat în
altfel. Pe agronom nti-l poţi vedea o cultură de orz nesecerată. ziua de 10 iulie la şedinţa or­ de a întări unitatea şi disci­
pe cimp şi nici sttiţd de vorbă cu Sîmbătă 6 iulie, colectiviştii au ganizată de Comitetul orăşe­
ţăranii muncitori pentru a le arăta început secerişul griului. Cu a- nesc de partid. Cu acest pri­ plina de partid, de a aplica cu
im/nrlanţa recoltatului la timp. juterul secerătoarei-legători, a lej tov. Ioan Niculescn, secre­ consecvenţă principiile marxist-
coaselor şi secerilor, ei’au reu­ tar al Comitetului orăşenesc
Organizaţiile de bază şi sţatul popu­ şit să secere grîul de pe o su­ de partid, a citit în faţa celor leniniste ale vieţii de partid,
lar din comuna Romos, au datoria prafaţă de 10 ha numai în do­ prezenţi Rezoluţia, plenarei C.C. de a munci fără preget pen­
să ia toate măsurile politice şi orga- uă zile de lucru, deşi plantele al P.M.R. din 28 iunie—3 iu­ tru înfăptuirea politicii: parti­
nizalorice pentru a mobiliza pe ioţi sînt căzute la p.ămînt. Exem­ lie.
ţăranii muncitori să iasă de îiidală plul colectiviştilor a fost urmat dului nostru.
la seceriş. şi de ţăranii muncitori cu gos­ Pe marginea celor reieşite Cei care au luat cuvîntul la
podării individuale. Matei Pîr- din Rezoluţie au discutat to­
Colectiviştii în frunte van din satul Gel mar şi Nico varăşii Gh. Josan, Gh. Jibo- discuţii şi-au manifestat hotă-
lae Josan din satul Geoagiu au teanu, Maria Grişan, Mihai
Corespondentul nostru vo­ ieşit primii la seceratul griu­ rîrea de a lupta pentru conti­
luntar Gheorghe Munteanu din
. Geoagiu, raionul Orăştie, ne-,a lui“. nua îmbunătăţire a activităţii
comunicat telefonic: „Cele 10 organizaţiilor de partid, pentru
hia cultivate cu orz de toamnă,
realizarea tuturor sarcinilor ce
le stau în faţă în opera de
Po vestea lui Voinea construire a socialismului.
După discuţii au fost fixate
Hala părea neincă- In cuvinte rare, presă- fit, băiatul făcu cale- — acum ii maistru la datele la oare se vor ţine adu­
nările generale ale organiza­
pătoare pentru vuietul rate cu zîmbete dînd a- ntoarsă, se sfătui cu montaj — ei să-fi spu- ţiilor de bază din întreprinde­
rile şi instituţiile oraşului Deva
strident, provocat de mare, cînd vesele, po- părinţii şi, după o săp- nă. în cadrul cărora se va dezbate
Rezoluţia plenarei C.C. al
bătăile ritmice ale cio- vestea vieţii sale. tămînă, dichisit în cele Cam tot pe-alunci
canelor pneumatice,^ în /j văzut lumina zilei rnai bune ţoale, se pre- m-apucai să-mi fac ca­
barete roşii. Flăcările intr-o casă coşcovită, la zetită din nou în faţa să. Aveam deja o feti-
vii, parcă de magneziu, marginea Mândrului, a- inginerului, - care, vă- (ă, 0 aşteptam pe a
P.M.R. din 28 iunie—3 iu­
lie a. c.
Slj trăiască altfel, mai
DIN NOU
PRIETENI...
r l J l t f Va J u l Z L r Z De bucurii nu'?i prea nicie; armata> thsură- Nu vreau să mă laud, Era cil puţină vreme trecut de o
ralroteză muşca din aminteşte. Nu l-au bu- tocirea. dar uite mina asta i-a miază. Căldura dogoritoare a soare-
cf arneta tarj-e a,•<unui gra- ,nuirrn,,f ann;; a,iP «Şţi,u,aLfainriee rCopilu,l jdeven•ise tbxăr- pus ch,eia. ,franceza„ 1in lui nu împiedicase totuşi ca la Sfa­
tul popular din comuna Rapoliu
^a ^aneş, nu l-au bu- bat'-în toată legea, stă- mină lui Fazekaş, lui Mare să fie animaţie. Pe unul din
coridoare, stăteau faţă In faţă, aşe­
aplecal deasupra une*i cjPuratnusud,_antmhe,lme,irantevomia- i vin ne meseria Iui ¦că-’ Poonpoonmiceii AAzzii, peii îics iînn-- zaţi pe bănci, Tudor Biriş şl Ioan
n„ }u La oncurnt mai lit in lupta cu viaţa. In gineri, aici, in Hunedoa- Cărpinişan. Ajunseseră aici daioriiă
unui conflict care se tscase Intre et.
b a n c u n o m p o tr iv it de mT ' '49‘aj,mge:şef de echipă, ra, şi tare mă bucur Vroiau să meargă la tribunal să ii
se facă dreptate, dar auzind de co­
statură blond cu ochi La 15 ani, satul de Eduărd Michel, înainta- de asta. misia de împăciuire înfiinţată la
sfat, au holărîi să facă o încercare.
albaştri, explica ceva ™a} a Şl cu cred^ ' J ul, \ui M Post>jflsesţ In glasul lui Voinea S-au gînriit oamenii că vor fi scu­
unui băeian de 19— ' a f.u ‘a or°? va găsi avansat maistru. Un vis tremura o umbră de e- tiţi în felul acesla de cheltuielile de
judecată şl vor ciştiga timpul atli
20 ani, urmărind cu ° P ^ e mat culce, porni, al m ărului năndrean moţie, de preţios în această perioadă.
degetul o linie frîntă Hunedoara. Aici fusese împlinit. Omul_ !- ţ f t Cei doi stăteau deci pe bănci. Ci-
teva clipe se priviră pe sub sprîn-
pe coala de-calc, mînji-. .zimbea. .. ducţle g.
f — Cf p m '
°^menL mă fl văzut !!e_ 5 ?!.ţţ mai. spun că
^ ? inArut er?m- A' am radio... că am lot
’ fi. Lucram ce.mi lrehnie în CQsă
f V eP> lucrau şi băieţii., /[!!fea le au astăzi, foţi
' re — începu să'depene inspira încredere. Necă- Mertz. Gavril Enăşescu melc. •
cene, dar nu avură prea multă vre­
me, pentru pă o uşă se deschise şi
vocea secretarului comisiei, tovară­
şul Lucian Tăşchină, li se adresă
pe un ion cald, familiar:
— Poftiţi înăuntru /
Biriş şi Cărpinişan se ridicară,
statură puţin in cumpănă, neştiind
care să intre mai Intli, apoi Biriş
se hotărî, şi intră primul.
La o masă, ca şt cum oamenii ar.
sta la o discuţie prietenească, fără
atmosfera sobră şi — de ce să n-o
recunoaştem — puţin rigidă a unei
încăperi de tribunal, se afla comisia
formală din tovarăşii Ioan Tudor,
Lucian Tăşchină şi Ioan Berzun-
ţeanu.
Duminică la I! unedoara, puteau ti • văzuţi tineri şl Cei doi fură invitaţi să se aşeze.
llnere din satele şl oraşele regiunii noastre, pozînd ur Apoi, după cîiepa clipe îşi tnăl-
faţa apăsatelor fotografice.
TIII m