Page 29 - 1957-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 801

Realizări în cinstea Echipe artistice de amatori

festivalului •a* 2B la Gugir

Organizarea celui de-a! VI- are o depăşire de pian, ,în acesi

lea Festival Mondial al Tinere- semestru, de 77 la sută şi eco In ultimul timp Cugirul a fost momente vesele. Au plăcut mult

tului şi Studenţilor, a însufleţit- ¦nomii realizate în valoare de vizitat de mai millte echipe cub soliştii Sabina Stinghe, Felicia

mult şi pe tinerii ceferişti de la 19.279 lei; cea condusă de, Ioan turale de amatori. Astfel echipa Huber, Nelu Griveanu, pianist,

Atelierele C.F.R. din Simeria. Vlad o depăşire de 75 la sută de teatru a comitetului de între- Gheorghe Bîrsan şi Aurel Co-

Cu ocazia încheierii primului şi economii în valoare de 8.921 prinder.e de la Combinatul, side- cioarbă.
semestru s-a constatat că bri lei, iar brigada lui Carpir.işan rurgjc' Hunedoara, a prezentai- Vizitele artiştilor amatori de

PE VALEA CRIŞULU1 ALB găziîe de tineret din cadrul ate- Zamfir, o depăşire de 67 ia su' ¦piesa t,Nota zero la purtare“, la Hunedoara şi de la Oraşul
Spectacolul s-a bucurat de un
lierelor au obţinut asemenea ia şi economii în . valoare de Stalin- trebuie să constituie un
depăşiri de plan ,şi economii ca- 9.315 lei. Toate brigăzile de iî- deosebit; succes.
ţ re îi situează în rîndul celot neret au realizat. în primele şa- De asemenea, ^ansamblul de exemplu bun de urmat pentru
mai bune brigăzi. Brigada eon- se luni ale anului, economii în
Vaţa de Jos şezat de-a curmezişul, Ia izvoarele înainte vreme, băile erau pro­ dusă de Aurel Săbău, de pildă, valoare de 75.131 lei. •cîntece şi dansuri al uzinelor comjţ-eţ uţ întreprindere şi.
„Metrom“ din Oraşul Stalin a
Incotjjurată de dealuri pleşuve, celor două văi. De pe această înăl­ prietatea baronului Makşany-Stirea, , TTA, ~ j 0„i.: .
Vaţa de jos este .nu numai o staţiune ţime, se deschide minunata privelişte care apoi Ie-a vîndut unor local­ prezentat un concert de muzică conducerea U.M.C., unde activi-

balneoclimaterică, ci o pitorească a- a celor două văi, ce şerpuiesc nestin­ nicii; Astăzi ele sînt ale întregului po­ ; uşoară t‘ş-l djstiaŞtiyă, precum -şi tatea culturala laşa mult de do-
şezare, una dintre cele mai frumoase gherite prin albia săpată de veacuri, por ; au fost -' naţionalizate.
La prăşit pe lotul festivalului rit.

localităţi din raionul Brad. Aşezata pînă departe în cîmpia îngustă a Cri- De jur-împrejurul băilor, mai cu r • 0i i0< aiţ» • i0 ,
la hotarul administrativ al regiunii şului. seamă pe versantul sting al dealului,
Intr-urna din dimineţile bre- faţă a lotului de l ' h a ' a îosf Ţ Din- •n o u p rie te n i,,,e**•

Hunedoara, Vata de Jos este totodată O turmă de căciuli, de diferite înăl­ sînt construite vile frumoase in care cute, p.e .străzile şutului Tău- terminată,..,su cea...,..d&;'3 doua.

centrul de comună care cuprinde 13 ţimi şi forme, presărate în dezordine se adăpostesc cei veniţi la odihnă. O Sebeş, se vedeau tineri care sapă. ir „ :;i . 1
sate, pe o mare întindere teritoria­ pînă pe dealurile pe care este aşeza! parte din acestea, au fost repartizate mergeau la prăşit. S-au 'evidenţiat la prăşit' Ana ţ
9 (Urmare din pag. T-a) Cărpinişan se mai !rămtniă puţin. *
lă. Aci, spre această străveche aşe­ satul Basarabeasa — iată priveliştea unor întreprinderi. In ele se odihnesc Soarele se ridicase abia de o uprgoveao, Achîm Sîrbu; Ana
* U mai privi odaia pe Biriş şi de pe ?
zare, converg toate drumurile de ac­ cuprinsă intre cele două văi. mineri, metalurgişti, ingineri, tehni­ suliţă, cînd pe lotul festivalului- Muntean u, Nicolae Moraru şt
iV ţară amindoi deodată privirile că- buze d scăpă primul zimbel. Se •
ces din acea parte a regiunii. Tot Coborînd pe firul văii Ciunganilor cieni şi funcţionari din raionul Brad săpătorii se şi luau la între- alţii.
aci coboară cele două văi t — Valea ai impresia că natura a fost tare ne­ 1, ALDEA î tre secretarul comisiei, care dădu înălţă apoi puţin din spate, căci *
Ciunganilor şi Valea Căzăneştilor. La dreaptă. In stingă — masivi împădu­ şi din celelalte raioane ale regiunii. cere . corespondent
T. PETRESCU Spre orele 9, întreaga supra i citire piingerli lui Biriş: Pină atipici stătuse gheboşat, desjă- ?

un kilometru de comună trece Crişul riţi, troaşe cu iarbă verde, grasă şi î — Dumneata Iov. Cărpinişan ai cu braţele şi, de data aceasta, cu- •
Alb .care colectează apele limpezi ale la poalele lor livezi eu pomi fructi­ l primit de la iov Biriş suma de 100 rajos, începu să vorbească:
feri care coboară pînă la aşezările | lei, drept arvună, să mergi cu el la •— De fapt aveţi dreptate. De ce L
celor două văi.
omeneşti. In dreapta apar tot mai O famitie de muncitori dinîr-o t lucru, iar atunci cînd ţi s-a cerut să mai mergem la tribunal! Să ne ?
Spre Căzăneşti des dealurile despădurite din care ră­
serviciul, ai refuzat. Recunoşti invi- împăcăm măi Biriş Cum vrei tu, L
împrejurimile localităţii merită o sar colţuri de stîncă. Ele sînt brăz­
murea ? sau fţi ([au suta, sau mergem la î
deosebită atenţie. Atît pe valea Că­
zăneştilor cit şi pe valea Ciunganilor, date de şanţuri roşietice — urme ale gospodărie de stat Cel interogat se frămîntă cîteva treabă amîndoi t
întîlneşti peisaje de o rară frumuse­ ploilor necruţătoare care rod solul.
Este urmarea exploatării sălbatice a clipe, işi plimbă privirea prin toa- ^ car. f

ţe. Urcînd pe valea Căzăneştilor, la pădurilor de pe aceste locuri din anii tă camera, de la tavan ta podea, a- ^ ca2HrfZo/. ?

vreme de o jumătate de ceas, intri apusului regim. In ultimii ani, s-au Pe drum, tov. Petrovici mi-a ni gospodari. Frumos rînduite mană, au fost luate măsuri ur- .po,i la, Biris’, ,apoi la cei, d, in ,comisie¦, cale d,e comi.si.a ’ d.e î.mpă_ci.ui,re d,e l,a 7•

în Vaţa de Sus, o aşezare resfirată făcut lucrări de plantaţie şi amelio­ povestit o mică întimplare -: stau atelajele sub şopron, în gente. Mana a fost combătută, işt, şt,ers.e palmele asudate de reoe- Scf,at,ul. popul,ar d.i.n R_apoltu Mare, era ¦i
rele hamei şt, !reuşi Insfirşit să vor­
pe firul văii pe o întindere de vreo 3 rare pe sute de hectare. Pădurea — Nu se ştia din ce cauză anu- grajduri o curăţenie perfectă, dar cu toate acestea, suprave-
bească ¦ înscris primul succes. Cei doi au *

km. Piuă la Căzăneşti urci cale de podoabă de mare preţ a acestor munţi me, un mînz S-a îmbolnăvit. Caii sH:it ţesălaţi şi spălaţi dp gherea viei nu încetează. - Da, recunosc că am primit 100 p‘ecal de la s^ , din nou prieteni. ?

aproape 3 ceasuri. Satul e înfundat — va fi refăcută. Revărsările păgubi­ Nu mai avea poftă de mîncare lucesc nu alta. Pus totul în or- Mai jos, la poalele dealului, lei. Dar pentru această sumă eu am Pe dn,m’ Biri? se adresA lui CărH *
în munţi, răsfirat pe colnice. Partea toare vor fi stăvilite.
şi slăbea văzînd cu ochii. dine, nici nu gîndeşti măcar se întinde o livadă. Au crescut * lucrat cu Biriş, Să mergem la trl- ni?an- ^

cea mai mare a satului este însă a- Băile şi parcul Ivan Remus, îngrijitorul de cai că aci îşi au sălaş cei 8 cai pe aci cireşi, peri şi pruni. Anul * bunal. Acolo îmi va da dreptate. numai tribunalul poate face ’
dunată pe un pinten de munte miţos. de la gospodăria de stat Alba, care îi îngrijeşte Remus Ivan acesta poamele sînt puţine, in­
care se înalţă în formă de căciulii Aşezate în mijlocul bâtrînului parc, şi care sînt cei mai frumoşi să recolta de struguri după cum Tov. Ioan Tudor, preşedintele co- dreptate. ^
teşită în spatele satului. Apoi, pe trei băile par nu ceea ce sînt, ci o aşe­ trupul Bârăbanţ — s-a consul din toţi-ceilalţi care aparţin ne spune Maria Ivan va fi în
braţe principale, satul se desfăşoară zare de pitici. Nici un etaj. Doar cî- tat cu nevastă-sa apoi a co­ secţiei Gostat Alba. jurul a 4.000 kg. la hectar. Şi misiei, se ridică, înconjură masa şi Comisia de împăciuire înfiinţată h
parcă, rărindn-se. In partea stingă, teva faţade de turle triunghiulare, municat inginerului Matei, şe­ nu ar fi, de m irare: bine lu­
cum urci pe vale, rămine înveştmîm parcă încearcă să se ridice pînă pe ful secţiei, starea sănătăţii Pe drept cuvînt Remus Ivan crate şi întreţinute viile dau trecu în spatele scaumilui pe care la sfatul din Rapolt, doar cu două l
tat mai tot timpul îflfr-o mantie de la jumătatea arborilor mai tineri. O mînzului. A gîndit, a chibzuit, este socotit ca un bun gospo­ roade bune.
ceaţă fumurie, masivul Măgura. Aci, casă de pitici în mijlocul pădurii, aşa ce mîncare să-i mai dea, apoi dar. Unii însă spun că l-ar în­ SC afla Cărpinişan, Ii puse acestuia luni de zile în urmă, a judecat pină 1
işi au reşedinţa de vară” majorita­ cum aţi văzut în cărţile de poveşti uşurel s-a strecurat în casă de trece în ale gospodăriei . ne­ Belşug în casă
tea crescătorilor de vite din Vaţa de pentru copii. Aceasta este asemăna­ unde a ieşit cu buzunarele pli­ vastă-sa Maria, Să fie adevă­ mina pe umăr, şt i se adresă; acum vreo 10 cazuri. Aproape tutu- i
Sus şi o parte din cei din Căză- rea cea mai firească. De jur-împrejur, ne de zahăr. In grajd, mînzul rat ? Hai să privim puţin pes­ Remuş lucrează ca îngrijitor
neşti. Masivul este acoperit de ier­ parcul format din paltini, tei, fagi şi a consumat zahărul şi parcă te viile pe care le are în gri­ la caii gospodăriei. Maria e - Dar bine măi omule, doar ror u s_a făcu( drepMe g . ^ ţ

dumneata singur spuneai că nu vrei cui drep{a(e m Cos/ea -

să ţe mai trambalezi pe !a oras, la , . n . „ *
tribunal. Şi apoi, gîndeşte-te că se lui Pefru Fllimo'b » ciondăm-!

vor ridica mai mult cheltuielile de $Cr pen rU Un pe^e° de Păinint, j

judecată decit şuia de lei pe care o Precum ?i altor cetăţeni din sat.

buri hrănitoare pentru vite, iar pe alte soiuri de copaci înconjoară ca o s-a înviorat puţin. Văzînd lu­ lă: Uite, s-au răsfirat pe rîn- lucrătoare în vie. Amîndoi prin datorezi prietenului dumilale (şi ac- 0 mAstlr& menită să afilíe oa- |
crul acesta, Ivan Remus a re­ duri în vie muncitorii. Au ve­ muncă cinstită şi-au creat cele
anumite locuri se însămînţează ce­ centură băile. ceniuă pe cuvinitil prieten) menii. i

reale. Oamenii şi-au construit sălaşuri O apă termală cu un bogat con­ petat „figura", pînă cînd mai- nit Ioan Berghean şi ioan Ala- necesare casei. S-au îmbrrtăral, •»•-o--»- ?
din bîrne, staule şi pe alocuri graj­ ţinut tămăduitor, a izvorit din vre­ că-sa l-a dibuit. Cînd a căutat mar din Drîmbar, losif Brîn- au produse destule. Mai tîrziu,
duri, In aceste sălaşuri poposesc pe muri îndepărtate în acest loc. Ea a să-l muştruluiască pe Remus duşă şi Ioan Fara din Bără­ ei au devenit părinţii unei fe­
fost captată şi prin conducte speciale, pentru fapta aceasta, el a răs­ banţ. Nu a lipsit nici Maria tiţe, — Marioara. După ea a „Spartediiada de vasaă
timpul verii. îndrumată în bazinele băilor. In fie­
care an, vin aci mii de oameni din di­
De pe masivul „Paltinul“ ferite regiuni ale ţării, pentru a-şi puns prom t: „lasă mamă, za­ Gocea, Livia Aidea, Anicuţa venit Sofica. Cele două fetiţe a tineretului“
îngriji sănătatea. hăr este din belşug, şi apoi Trif, Aurora Dan, toţi au venit constituie principala bucurie a
O configuraţie geografică intere­ gîndeşte-te la sănătatea mîn­ împreună cu mulţi alţii şi s-au casei.
santă prezintă masivul Paltinul” a- zului..." Un fapt mărunt, care prins la treabă, In vii trebu­
nu mai are nevoie de complec- iau făcute multe lucrări; pră­ Casa lui Remus Ivan a fost
Au construit două poduri ţări. şit, stropit, Maria este mereu împodobită ele curînd cu mo­ In zilele festivalului de la juniori : Todea Septimiu —
bilă nouă. In dulap nu mai Hunedoara au .avut loc întrece- Hunedoara : junioare : Sasu
în centrul comunei Clopotiva, tul şi fierul beton prjmit de la Faptele vorbesc prezejiŞ lingă fieca re-m ^şi-i \ncap hainele. în hambar mai rile sportive în cadrul „Spar- Eugenia — Alba ; seniori Lă-
din' raionul Haţeg, era un pod raion, avînd sprijinul" locuitori-' despre oameni dă îndrumări ca cel mai bun tachiadei de vară a Lîneretu- păiduş Gheorghe — Alba ; $e-
de bîrtie care se stricase şi tre­ lor, s-a construit un pod de be­ specialist. Se îngrijeşte•'ŞS- so­ este grîn încă din anul trecut. Iui“, La întreceri au luat par- nipare: Bacila Elisabeta — Al­
ton, care constituie o fală a sa­ La trupul din Bărăbanţ care luţia să ajiingâ pe toate frun­ In bufet zahăr, gris. făină albă, ba ; sărituri în înălţime, junio-
cerea pe el trebuia să se facă tului. a fost încredinţat tovarăşei Ma- de parcă ar fi prăvălie Gei doi te peste 400 de tineri şi tinere.
cu multă grijă pentru ca vitele ria Ivan, lucrurile se prezintă zele, ca sapa să se facă la a- ri-"' Pop Floria — Petroşani;
să nu-.şi rupă picioarele. In comună, cu ajutorul cetă­ cît se poate de bine. dîncimea potrivită etc. Erau nord pe care-i au sînt graşi Iată pe cei clasaţi pe 'primul junioare: Both Maria — Pe­
ţenilor, s-a mai construit un pod la început oameni care se pri­ de ar putea fi tăiaţi acum. loc M
Văzînd acest lucru, sfatul ele lemn. Incepînd de la aspectul ex­ cepeau mai puţin la aceste lu­ troşani ; seniori Silvăşan Aurel
popular (preşedinte Munteanu terior al gospodăriei lor şi ter- crări. Si aceştia trebuiau învă­ Maria ne-a mărturisit două 80 m. plat, junioare: Sasu — Alba; senioare: Zimertmn
Mihai şi secretar Petru Mihai- IOAN FOARCE minînd cu grajdurile de cai, lucruri pe pare ţine să le va­ Eugenia -ir Alba Iu lia ;
loni) a luat măsuri şi cp cimen­ sau cu cele 16 hectare de vie, ţaţi. Cu răbdare şi pricepere dă înfăptuite: să aibă casa lor Gudronia — Sebeş. Aruncarea
corespondent iotul arată aici mina unor hu- Maria a iniţiat pe mulţi din şi pe una din fetiţe — indife­ 100 m. plat juniori; Todea greutăţii., juniori: Popescu A*
ei în tainele viticulturii, lat-o rent care — să o vadă inginer Septimiu — H unedoara; se­
viticol Prima dorinţă este a- lexandru — Petroşani ;• junioa­
niori ; Dănescu Dan —- Hune­

C10BANA DIN JINA controllnd gradul de soluţie in­ proape realizată r ei au strîns doara ; senioare: Schmidt Ro­ re : Manole Georgeba Petroşa­
trodus în apă pentru stropitul mare parte din materialul de zalia —- „Hunedoara ; 1.000 m. n i ; seniori: Mărgheruş'an Cor­
al IV-lea. Cu minuţiozitate şi construcţie şi. la ' primăvara 'vi- ¦ plat, juniori; Purdea Cornel nel Hunedoara; senioare:

migală, dă îndrumări şi supra­ itoare va fi pusă temelia noii — Hunedoara ; seniori : Cos- Tonsch Rozi — Hunedoara.
ma Vjcfor — Alba Iulia; 500 Cursa cu obstacole, juniori:
Lucruri însemnate se petrec în acest oraş, şa facă „învăţă­ pojnit pe fapte mari; o confir­ veghează pentru a nu se pome case. Cît despre dorinţa cea- m. plat, junioare : Inovan Mar­
in aceste zile la Şcoala medie tură“. mă aceasta grija şi frumoase- gareta — Petroşani; senioa­ Dombrovschi Victor — Hune­
mixtă nr. 2 din Deva; se dau le-i cunoştinţe, aşezate eu răb­ ni cu „surprize" (surpriza pen !altă, există toate perspectivele: re : Voronet Eleonora — Pe­ doara ; ju n io a r e E g r y Julia-
exatpenele de admitere pentru De anii petrecuţi pe acasă îl troşani ; Săritura în lungime, na Hunedoara ; seniori: Lăpă-
clasa VlII-a şi examenele de leagă amintiri plăcute, deşi în dare în lucrarea scrisă la lim­ tru viticultori o constituie ata- ¦ fetele de pş acum se arată tot duş Gheorghe — Alba Iulia;
familia lor erau zece guri de ba romînă pentru examenul de senioare :¦ Stan ciu Elena —
maturitate. hrănit. Pe lingă părinţi, doar admitere. Despre „Lupta po­ curile de mană care pot pri- atît de harnice ca şi părinţii
Paşii m-au îndreptat de dată Ion, fratele mai mare, de 18
ani, era mai în putere de mun­ norului împotriva exploatatori­ mejdui recolta). Cînd s-a con- lor.,
aceasta spre aceia care au de
statal că pe o frunză a apărui N. CAZAN

gînd să urmeze pe mai departe că ; ceilalţi, măruntei. Ilie a a- lor şj cotropitorilor, oglindită în A apărut: Sebeş .
iutaf casa părintească aşa cum operele „Toma Alimoş”, „So- !n Editura de stat pentru literatură politică
şcoala medie. f\ < putea şi ei. Vara, după ce gata bjefehi şi romînii”, „Dumbrava CICLISM
cu şcoala, se ducea cu alţii la roşie“, a povestit frumos şi cu
Trecînd prin curtea şcplii, am Semicurse băieţi: Lazăr Du­

rămas plăcut surprins văzînd

că într-un grup de elevi — fii oi, unde făcea pe ..strungarul’' pricepere. Aceleaşi rezultate FR. ENGELS: în momentul desprinderii sale naturii şi al istoriei, că rolul mitru Alba ; fete : Kiss loian-
ai oamenilor muncii de prin ştînei. Şcoala l-a atras i m o a s e le-a obtinut şi în 1u-
-lărtile Devei — se află un mai mult şi de aceea a crarea scrisă la aritmetică. „Rolul muncii în procesul din regnul animal şt al apari­ determinant în cadrul acestui da — Petroşani; Biciclete o-
„candidat“ deosebit de toti cei­ pornit cu paşi apăsaţi pe acest Un drum nou i se deschide transformării maimuţei ţiei societăţii omeneşti. El de­ complex şi îndelungat proces raş, băieţi; Kalicek Andrei —>
lalţi. In adevăr, cămăsuta albă, ciobănaşului din Jina. un drum
înflorită cu mărunte cusături drum pe care vrea să-1 străba­ pe care altădată nu Far fi pu- in om monstrează în mod convingă­ l-a jucat munca, sub multiplele llîia ; fete: Faik Elena.
negre, strîns la miitoc cu o mi­ tă pînă la canat. In dimineaţa tuf visa. tor, pe baza unui bogat ma­
nusculă cureluşă ciobănească, zilei următoare, a bătut sfios la F, Engels analizează căile terial din domeniul ştiinţelor sale aspecte. NATAŢIE
cancelaria şcolii din Deva unde GH. LUPAN pe care le-a urmat omul pînă
arăta că acel care o purta nu-i se face „carfe bună”, a prezen­ 24 pag. 0,50 lei 100 m. juniori: Stănescu Şte­

de prin partea locului. De sub tat actele şi s-a înscris la exa­ fan — Alba Iulia; junioare:

borurile înguste ale unei pălă­ menele de admitere. Angajamentul şefului de brigadă Schwabe Cristei Sebeş; se­
rioare negre, mă urmăreau cu­ Ciobănaşul din .Tina, elevul niori : Filip Alexandru Hune­
rioşi şi încrezători ochii unui Dintr-un sat, de prin părţile Clu- sală, descifrînd de pe un caiet no- pleci la o şcoală de şefi de briga urmă. Mâ tern uâ nu vor termina doara ; senioare: lancu Adriana
copil pe care mi-l închipuiam Ilie Mihai, a fost primit cu — Orăştie.
a fi de prin părţile Sibiului. drag de conducerea acestei şcoli
care i-a asigurat masă şi caza-

După felul cum discuta cu -e pentru perioada examenelor, jului, a plecat acum vreo şapte ani tiţele luate, fie în atelier, trebălu- dă ? Ştiu că-ţi vine greu să te des la timp tractoarele. Vreţi să le dăm TRiNTA
noii săi prieteni, m-am convins La Deva' s-a întîlnit Ilie şi un copilandru, Nu avea decit 15 ani, ind la strung etc. Şi, pe nesimţite, părţi de tractor, dar avem nevoie de o mină de ajutor?

că acest ciobănaş se familiari­ cu fosta dirigintă a clasei a dar simţea că trebuie să-şi facă un Oniga s a trezit tractorist calificat oameni ca tine. Ortacii săi nu au stat de loc la 57 kg. Bolezan Ştefan —
VIFIea din Jina, învăţătoarea rost. Se săturase să tot lucreze cu „Oare aşa de uşor vor merge toa- Oniga a chibzuit cîteva momente, îndoială. A doua zi. Bolundut s‘a Hunedoara ; 62 kg. Keszeg
zase cu micii orăşeni- Silvia Nieoară, venită acum la ziua pe la alţii. împreună cu alţi t e ? ’, se întreba el. Adevărul este trezit că în brigada salucrează măi Francisc — Hunedoara ; 67
Cu o voce cristalină îmi po­ cursurile de perfecţionare. Din pîţiva băieţi din saf, cam de ace- că Incurile nu mergeau chiar atît s-a frămîntat puţin, apoi a dat un mult? oameni ca de obicei. Incîteva
răspuns scurt:
vesti şi mie cîte ceva din viata

sa. această revedere, proasnătul eaşî vîrstă, cu el, a pus Ia cale de uşor. Dar pasiunea de care era _ Dacă-î nevoie, mă duc. rile tractoarele erau feparafe,' iar kg. Berghian Oclav —

Am aflat astfel că este din candidat s-a ales cu noi sfaturi rsă plece la oraş, să înveţe o me însufleţit în tot ceea ce făcea, /îi Dü - cg g_a ínj‘?rs dg k şcogla Bolundut i-a mulţumit simplu: eşti Alba ; 73 kg. Gîngă Mihai —

comuna Jina si că se numeşte si îndemnuri, dar s-.a ales şi cu serie. dădea puteri nebănuife. de şefi de brîgadă. , s.au d' at în un adevărat Prie,en 1 Petroşani; 7.9 kg. Voîcu Gh.şor-
Părinţii, la începutnici nu voiau ghe — Hunedoara ; peste 79
Ilie Mihai. De pe la alţii auzise hainele frumos spălate şi căl­ Dupa terminarea şcolii, feactonş- !míre d{!va oamen! Răspunderea *
el că prin şcolile Devei s-iar cate de învăţătoare?. Silvia Ni- Ú audă:
tii cei mai pricepuţi au J o şi trimişi Ju! Onjon rres(,use Trebu)a de a. Comunistul Oniga - căci între

face „carte bună“ şi cum cartea coară. . _ . .V ' \ — Unde vrei să pled? Eşti încă să lucreze Ia S.M.T. Orăştie. Oniga c(jm g. r'^ . g pdsurj|e fiecăruia, să-i t!mp a devenit membru de partid — kg. Dadeş Aurel — Alba Iulia.

îi era dragă, s-a hotărît să vie Se nare că Ilie Mihaî este copil — îi spusese taică-său. Eu se număra printre ei. g dg ^ f! ngvo!e Şj nu g a fă, se pregăteşte, cu brigada sa. (a JOCURI SPORT

nu-ţi dau bani de tren. A ajuns în staţiune spre sfîrşitu) ^ dg Dîn l% 2 încoacgi de Vll-a), pentru campania de sece-

CÎND SÎNT UNIŢI - Aurel nu s-a descurajat. A plîns lui '50. . . . !ind este şef de brigadă, oamenii ri?- terminat de rePa^ t un nu- Handbal fe te : Energia Pe-
TREABA MERGE MAI BINE treşti;
puţin pe lingă maîcă-sa, pîna cînd 1 s-a dat un tractor în primire |uJ ^ în!otdeauna prîntrp frMntaşî măr de 17 secerători-legători, şi in
Oină băieţi: Recolta Dohra
aceasta, scoasa din sărite, s-a hota- Poate ca atunci a fost clipa cea „ . curînd îl veţi vedea la treabă. Volei băieţi : Energia S. M.
rit să-i pună feciorului banii în mai fericită din viaţa sa. A pornit Intr-o seara din iarna acestui an, Hunedoara; fete: Recolta Do-
bra,
Zilele trecute, cînd în staţiune a
Tot în cadrul întrecerilor la
m tnă: >a cîmp cu brigada în care fusese duPa ce „ m n . e ’ Kfl avut Ioc şedinţa de producţie în /estivalul regional s-au desfă­
şurat următoarele Tntîlnirî:
Membrii întovărăşirii zooteh­ !i se cuvin la timp şi în canti­ - Văd că nu-i chip. Trebuie să repartizat şi numai în acea campa 'Ţtrat suparat in dormitor. ^ Atlase care gu fos( reparlizaţi oamenii la
nice pentru creşterea oilor, tăţi mai mari. B ox: Energia Hunedoara —
„Gheorghe Doja", din comuna te las, Du-te, dar ai grijă cum te nie lucrase cu tractorul său 170 de ca brigada celui mai buri prieten al |oairile ,inde vor |ucra în aceastg Energia Oţelul roşu : 14—6
său, Bolundut Au..r.e.l, , răm.ăses. e î,n campanie, Oniga a vorbit *în nume-
Clopotiva, raionul Haţeg, au întovărăşiţi! au predat sta­ .porţi... , hantri. urma cu reparaţiile la tractoarele |g bn- ăzîi sa,g . Oină: Energia D.G.S.M, Bu­
făcut în acest an o singură In scurt timp. pe Oniga îl cunoş- Totf mecanizatorii din brigadă tşi cureşti — selecţionata regiu­
stînă, nu două ca anul trecui. tului Ia contractări o cantitate ^ ce trebuiau pregătite pentru campa- nii Hunedoara : 6—2.
teau toţi tractoriştii. Nimeni nu pu vor îndeplini planul sută la sută în
Datorită acestui lucru stîna a de 100 kg brînză, iar pentru ...Şi a plecat Aurel Oniga la şcoa- tea să spună un cuvînt rău despre această campanie şî vom economisi
devenit mai puternică, oile sînt el. Era săritor Ia nevoie, şi tare bun carburanţi în proporţie de 5 la sută
mai bine îngrijite, iar întovără- mărirea numărului de oi, au la de tractorişti „ _ prieten Intr-o zt, secretarul org3nI- ma e primavara. ^
şiţii, îşi primesc produsele ce A întîlnit aici bunăvoinţa profe-
oprit pentru reproducţie 250 S-a O’id 't putm apoi a plecat
sorilor, şi-a făcut prieteni dintre co-
miei. Acum. întovărăşiri s-au dintr-o dată afară, a căutat oame-

convins, odată mai mult, că, cu legiî de şcoală şi în scurt timp s-a zaţieî de partid îl chemă în birou' nf> Si le-a zis simplu: Un angajament pe care cu sigu-

cît s-nt maî ţa un loc, obişnuit cu noua viaţă. Aurel era său : — Moi am terminat reparaţiile, ranţă îl va duce la îndeplinire. <

treaba merge mai bine şi “ harnic. Oricînd îl găseai fie într-o — Măi Aurele, n-ai vrea tu să Brigada luf Bolundut a rămas în I. GAVRÎLESCU

spornică. I- F'