Page 3 - 1957-07
P. 3
Nr. 794 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V IA ŢA D E P A R T ID Cadre tehnice tinere Hotârîrea colectiviştilor
Adunarea generală a organizaţiei PENTRU INDUSTRIE din Spini
M uie mai cnmbatină si mai efiean In faţa absolvenţilor şcolilor blemă şi rezultatele nu au în- ( Urmare dm pa!? l-a) gospodărie vine... atît. De aici
elementare de 7 ani se ridică tîrziat să se arate. Astfel, in dăm la S.M.T. pentru arături,
După aplicarea măsurilor de A. BULGARIA partea comitetului raional cîe un mare semn de întrebare. structoarele superioare de pio care vor participa şi membrii oprim sămînţă, fond de rezer
îmbunătăţire a structurii apa partid, dar şi instructorul de Unde să se îndrepte ? La şcoli nieri ca Virgin ia Dobrotă şi de partid, unde vom chibzui ce vă... ne mai rămln cca. 10 va
ratului comitetului raional de prim secretar al Comitetului raional partid, tov. Victor Raneş, care le medii sau la şcolile profesio Marla Lazarovici din lila, Gu- cantitate vom contracta cu sta goane grîu, ceea ce vine aproa
preferă să înlocuiască activita nale ? Examenele de admitere naaada şi alte localităţi au dus tul, pentru a putea împărţi co pe cîte 8 kg la zi-muncă. Dacă
partid, organizaţiile de bază de partid — llia tea vie, de îndrumare, cu văică bat la uşă. Timp prea mult de o muncă susţinută de lămu lectiviştilor avansuri in bani. media la hectar este mai mare,
din întreprinderea minieră Cer reala în fata sarcinilor. Nu şovăieli nu este. Cine este da rire. Elevul Alexandru Mica din vom putea împărţi mai mult.
tei, au reuşit să se apropie discuţiilor, astfel că, dintre cei mai putină răspundere cade a- tor să intervină, lămurind co llia a ajuns să se hotărască a . ...Am ţinut morţiş să particip
mai mult de viată, de locul un trei membrii, care au luat cu- supra secretarului comitetului piii ? urma şcoala profesională din la această adunare. Eram cu Şi preşedintele dădu citire cu
de se hotărăşte producţia. Dato vîntul, numai unul a scos în e raional, tov. Mihai Iacob, care Simerla şi, la fel oa el, elevii rios să văd cum consiliul de glas tare acestor calcule.
videntă că activitatea depusă lucrează efectiv cu organiza Sarcina de a îndruma copiii Virgil Dane, Ştefan Malic, conducere şi organizaţia de
rită acestui fapt, planul de pro de organiziaţia de bază în di ţiile şi grupul de instructori să-şi aleagă un drum în viaţă Traian Bolduna şi alţii. O mun bază dezbat fiecare posibilitate — Dacă aşa stau lucrurile,
ducţie a fost depăşit în acest recţia primirii de noi membri din acest sector. El trece uşor revine, pe lîngă familie şi ca că susţinută de a îndrepta ti de a contracta cu statul cit eu propun ca gospodăria noa
trimestru în medie cu 13 la şi candidaţi a fost nesatisfăcă- cu vederea aceste fenomene ne nerii spre şcolile tehnice, desfă mai multe cereale. stră să contracteze cu statul
sută. _ toa>ne. Ceilalţi doi oare au luat gative, fără ca să le seziseze şi drelor didactice şi instructo şoară şi profesorul Ion Mihăluş un vagon de grîu, — spuse co
cuvîntul, respectiv tovarăşii să ajute a se lua cele mai e- rilor de pionieri. Mulţi copii se din Deva. Exemple mai sînt şi La ora 7 dimineaţa, a zilei lectivistul Ioan Popa.
Majoritatea Organizaţiilor Teofian Erihaoan şi Viasile 0- ficace măsuri care să ducă la îndreaptă cu preferinţă spre ar fi de dorit oa .să le urmeze următoare, prezenţa consiliului
şi-iaiu ridicat activitatea lor po iprea s-au referit doar la aceea înlăturarea lipsurilor. şcolile medii teoretice, din lipsa şi cei care au neglijat -acest de conducere şi a comuniştilor La această propunere s-au
că, în general, sînt lipsuri, care cunoaşterii importanţei şcolilor aspect al muncii de educare a era de 100 la sută. mai asociat Dumitru Rusu,
litică la înălţimea sarcinilor, ar trebui lichidate, fără să a- Fiind insuficient controlate profesionale. Ei n-u au fost lă tineretului. Mircea Munteanu, Petru Ghinea
reuşind să analizeze în adunări, rate însă cui se datozesc aces şi îndrumate, aceste organizaţii muriţi şi nu cunosc viaţa şi Preşedintele gospodăriei, tov. şi alţii.
tea. Mai mult, deşi subiectul de bază tolerează şi alte as munca fruntaşilor în producţie, Pînă la examenele de admi Angheluş Căndroi începu :
cele mai esenţiale probleme, şi, pus în discuţie era primirea în pecte negative. Se tolerează lipsa ei nu cunosc îndeajuns măreţia tere nu a mai rămas mult timp. — Totuşi, eu parcă aş spune
împreună cu organul sindical partid, despre aceasta cei doi muncii, nu iau stat de vorbă cu Cadrele didactice şi instructorii — Dragi colectivişti, se a- ca după recoltă să încheiem
şi conducerea administrativă au tovarăşi n-au pomenit nimic. In de simţ tovărăşesc a adminis muncitorii şi tehnicienii frun de pionieri să-şi unească efor propie ziua cînd trebuie să îm- contract, — spuse o femeie
felul acesta, ei n-au adus nici tratorului Teofan Eribacan, şi taşi şi nici nu au vizitat între turile pentru a asigura patriei părţim avansul în bani. Asea ce-şi înoda basmaua în chip de
reuşit_sâ întreprindă o serie de o contribuţie la lichidarea lip a inginerului şef Ilie Cornel, prinderi industriale din re cadre tinere, care să stăpî- ră am făcut o socoteală. A- joacă.
initiative care au dus la ridi surilor, la îmbunătăţirea acli a^jibii membri ai acestei orga giune. nească tehnica nouă cu dragos vem aproape 7.000 lei bani în
carea productivităţii muncii. vitătii organizaţiei de partid. nizaţii, care nu se achită con te şi îndemîniare. casă pentru a împărţi la oa — Ce spui tu, femeie ? — şe
ştiincios de sarcinile ce le-au Pentru a orienta just absol meni. La numărul nostru de ridică din nou Ioan Popa. Du
A privi însă aceste rezultate Intrucît nici unul dinţi e fost încredinţate. venţii, unele cadre didactice şi MARIA POPESCU colectivişti revine desigur o su pă recoltă, cînd felderul de grîu
îg general, ar însemna o apre- membri de partid n-a criticat mă mult prea mică pentru fie va fi 30 de lei pe piaţă şi cînd
olërë nelogică, birocratică, a activitatea lipsită de răspunde unii instructori de pionieri, secretară U.T.AL raionul llia care în parte. Ştiţi că am con n-o să mai încapi de bucate ?
activităţii celor 8 organizaţii de re a tov. secretar Bîrsăian, nici s-au preocupat de această pro tractat cu statul 1.500 kg grîu. Statul ni-l plăteşte acum cu
bază din cadrul întreprinderii. el, în concluzie, nu şi-a mai Vă propun să ridicăm această peste 40 lei felderul. Şi-apoi,
spus părerea despre caracterul Biroul raional de partid este I ijs c s a cantitate la un volum mai ma uiţi că ne-a dat bani 75.000 lei
_ Nu toate organizaţiile s-au formal al discuţiilor purtafe şi re, să chemăm organele .autori pentru construcţii, pe termen de
mai ales desore lipsa de paiti- hotărît să nu treacă cu vederea zate ale statului, să încheiem 10— 15 ani şi ăte altele ? Nu
ridicat la înălţimea , cerinţelor. cîptare ia comuniştilor din orga- v- contract pentru ca, în ziua îm mai statul să ne deie, iar noi
La organizaţia de bază mina nizaţie, la dezbaterea proble- această stare de lucruri, să IDME C I E ? . . . părţirii avansului, fiecare colec să nu răspundem cum se cu
Certe] suprafaţă, unele adunări njiJor. ceară socoteala celor care încă tivist să poată incasa o sumă vine grijii ce ne-o poartă ?
nu sînt_ convocate la termenele mai mare.
fixate, se amînă de pe o zi pe Proiectul de hotărîre. prezen desfăşoară o activitate lipsită ...Serviciul regional de difu odată. Aşa s-a întîmplat în Cuvintele colectivistului, spu
alta, iar atunci cînd se ţin, ele tat în faţa membrilor, nu a o- de răspundere şi să ia cele mai zare a presei nu ia măsuri oa ziua de 20 iunie, cînd am pri — Recolta-i frumoasă şi pu se din toată inima, au convins
se desfăşoară formal. glindit nici el problema pusă hotărîte măsuri, pentru a se a- tem face acest lucru, — se auzi pe toţi. Cu toţii şi-au adus a-
în discuţie, şi în loc să fi fost iunge ca, în cel mai scurt timp, ziarul „Drumul socialismului", mit numerele 781, 782 şi 783, o voce, minte atunci de sprijinul pe ca
De pildă, în adunarea gene trecute sarcini cu răspundere munca în aceste organizaţii de să ajungă la timp la Călan şi toate grămadă. re partidul şi guvernul l-au a-
concretă pe membrii de partid, nu să ne sosească trei numere GHEORGHE ALEXOI — Ba nu, pînă la treieriş să cordat colectiviştilor din Spini.
rală ce s-a tinut la 20 iunie erau enumerate 5, probleme, ca bază să fie îmbunătăţită. nu contractăm, să vedem ce cu
a. c„ s-a dezbătut una dintre re se refereau la abonamente legem, — se auzi o altă voce. — Aşa rămîne, tovarăşi, un
cele mal Importante probleme : de ziar, la activitatea de viitor corespondent vagon de grîu la contractări,
a colectivului de _ redacţie al — Eu cred că vreo 7.000 de spuse preşedintele.
„Cum a luptat organizaţia de gazetei de perete, la munca ac Experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului kg tot vom putea contracta, —
bază pentru a primi noi mem tivului fără de partid ete. Tn- spuse un bătânel. — Un vagon, — răspunseră
bri şi candidaţi în rîndurile sa - tr-un singur aliniat, doar. era de salarizare în discuţia oamenilor muncii ...Sfatul popular naional Alba cu toţii. După masă să ne în-
le*'. Acest subiect atît de im prevăzut oa organizaţia de ba nu ia măsuri ca piatra aşezată — Să ne facă tovarăşul pre tîlnim în adunarea generală
portant trebuia să constituie o ză, să primească în această lu şedinte o socoteală, cît de cît,, pentru a cere aprobarea.
nă *un candidat. în grămezi din anul 1956, pe să vedem cam cum stăm, — se
analiză serioasă din partea co ridică un alt colectivist. •&
muniştilor, deoarece de la 1 ia Iată deci că se mai găsesc Să ne fie asigurate drumul raional Alba Iulia—A-
nuarie şi pînă-n prezent, orga organizaţii de bază care nu ţin brud, între comuna Zlatna şi Preşedintele ţinu seama de Eram convins de faptul că
seama de indicaţiile date de propunerea din urmă, şi începu hotârîrea consiliului de condu
nizaţia nu primise decît 2 can către biroul raional de partid, satul Pătrînjeni, să fie împrăş să aştearnă pe hîrtie, îngînînd cere şi a organizaţiei de bază
didaţi şi un membru de partid. uneltele şi materialele tiată. cifre. va primi aprobarea unanimă a
în sensul simplificării cît mal PETRU GROZA colectiviştilor. Aşa s-a şi intlm-
Referatul prezentat de secre mult ia activităţii de partid, a ...la suprafaţa de 73 hectare plat. In după-amiaza aceleeaşi
concretizării muncii politice şi corespondent însăminţate cu ghiu, la o me zile, colectiviştii şi-au spus cu
tarul organizaţiei, n-a reflectat apropierii ei de pulsul vieţii. vîntul. Cu toţii au votat pentru
însă starea reală. El n-a scos In munca unui zugrav, pricepe- voi reuşi să ridic calitatea produc- * die aproximativă de 1.600 kg contractarea cu statul a unui
în !avid !ă necesitatea vitală rea, sculele şi materialul cu care lu- ţiei. De aceea, amestecul pentru vop- vagon de grîu.
de a atrage în rîndurile orga crează sini elementele principale sele uleioase cer să fie făcui i din ...Oficiul raional P.T.T.R. De la hectar, atunci total grîu pe
nizaţiei, în mod permanent, e- pentru a produce muli şi bine. A- alb de zinc. verde, galben şi alte va, nu-şi ţine promisiunea de
lemente muncitoreşti, cinstite, cum, cînd experimentarea ^sistemului culori. a trimite ziarele şi revistele
din rîndurile celor mai buni şi de salarizare îmbunătăţii este în Sînt o serie de scule pe care Tras- muncitorilor de la cariera Bră-
mai înaintaţi muncitori. Refera curs, vreau să ridio cîteva chestiuni tul nu ni le-a pus la dispoziţie. A- nişoa. Ei primesc, foarte rar,
tul fiind superficial întocmit, care pînă acum au fost neglijate. cestea au fost aduse de către zu- doar cîte 1—2 ziare dintre cele
n-a stîrnit interes_ în rîndul la care s-au abonat.
membrilor de partid, ceea ce a Eu nu cunosc fabrica unde se gravi. Dar uzajul sculelor nu este
făcut ca doar trei tovarăşi să produc sculele pentru zugravi, ca de inclus în calculul salariului. Propun ALODAR GOMBOS
discute pe marginea activităţii exemplu pensule pentru vopsit, bi- ca Trustul să-şi organizeze sursele
desfăşurate. în această direcţie. dinele şi altele. Dar de fapiul că financiare în aşa fel Incit să ne corespondent
sînt. dej proastă.-calitate, ni-am con- plătească uzura uneltelor sau să ne
In ce priveşte ordinea de zi, De faptul că încă şi astăzi în pins. P e . qg.lifţLtea nqcorpşp/inzătoa- dea unelte de bună calitate,
ea nu a fost adusă lia cunoştinţa această organizaţie de bază se re a acesior scule cred că se fac O dificultate desiul de mare o in- Atelierul de reparat Se aduce la cunoştinţa V izita ţi/
practică vechile metode de lu mai mulţi vinovaţi. Primul vinovat tlmpinăm în timpul procesului de maşini de scris conducerilor întreprinderilor A
membrilor' de partid, din timp. cru, se fac vinovaţi, nu numai este, desigur colectivul fabricii producţie cînd sînt trimişi la locul instituţiilor şi organizaţiilor Restaurantul cooperaţiei de con
pentru ca aceştia să poată veni secretarul organizaţiei de par unde se produc. Nu-mi pot da sea- unde lucrăm noi şi alte categorii de din regiunea Hunedoara că\ sum din parcul oraşului Sebeş.
pregătiţi la adunare. Aceste tid, care subapreciază de fapt ma cum de pot tovarăşii de la a- muncitori. Deseori se întîmplă, ca 'pot publica în ziarul nostru
neajunsuri organizatorice au indicaţiile ce le primeşte din ceste fabrici să nu se gindească şi odată, şi în acelaşi loc cu noi — Bogat sortiment de preparate
influenţat sénsul si calitatea la noi, cei care lucrăm cu ele. Con- zugravii — să lucreze zidari, iîm- de b u fe t, fripturi şi mititei
¦¦¦¦¦¦¦? ¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦*«$•><>« «¦¦««¦«Vs V* .¦¦¦¦<> «¦¦¦¦¦¦
Cărţi a p ă r u t e „TÎN A R A RUSIE“ sider, că sînt bani pierduţi degea- plari, p a rc h e ta rim o za ic a rifie ra ri anunţuri, reclame, Muzică — dans
ba. Cel de-ai doilea vinovat, găsesc şi alţii. In aceste condiţiuni ne în oferte de serviciu,
că este Trustul 7 construcţii din curcăm unii pe alţii. y'XXXXXX>0<XXXXXX>0<XX>00<Xx'>
Petroşani, unde lucrez şi eu şi care
de I. GHERMAN Pentru a evita pierderile de timp
cumpără scule proaste. Trustul nu cu procurarea unor dovezi sau ob-> diferite alte informaţii pe < gAtelierul de tinichigeriex
Romanul lui I. Ghermian „Tî- Gherman, Petru !apare estom ar face deloc rău dacă ar refuza ţinerea banilor ce se cuvin muncito- care vor să le aducă la n.u-< al Cooperativei |
năna Rusie“ — apărut recent pat, eclipsat de adevăratul erou asemenea scule, ştiut fiind că ele rilor pentru zilele absentate din cauză noştinţa publicului.
în Editura Tineretului — evocă principal — poporul rus — prin încarcă preţul de cost. de boală, birourile care se ocupă cu ¦ „Solidaritatea“din Deva,%
perioada de ascensiune a Ru forţele căruia s-au putut tra aceasta să fie mai bine organizate ! > De asemenea se aduce ia ;
siei sub domnia lui Petru I şi Pentru a da o producţie de caii- cunoştinţa celor interesaţi căi str. Lenin nr. 6 ţ
de afirmare a ei oa stat, în fa duce în viaţă genialele idei ale tate sînt necesare şi materiale bune. Conducerea Trustului dacă va ţine 1 fyse pot publica anunţuri pri-\
ţa celorlalte puteri ale Europei. Pînă acum ne-au fost date vopsele seamă de cele ce le-am spus, va vind: execută cu materialul |
Iul Petru. uleioase, care se amestecau cu ere- putea să constate că atît cantiiateal
Spre deosebire de „Petru 1“ tă de munte şi nisip. Dacă se vor cît şi calitatea producţiei va creşie. I ^al cooperativei „Solidarita | PIERDERI DE ACTE clientului o
Scris cu mult talent, cu o mai da şi de acum încolo vopsele tea“ execută cu garanţie ur o
al lui Alexei Tolstoi, unde pe din acelaşi amestec, eu cred că nu IOSIF MADAROŞ mătoarele lucrări : reparaţii lucrări casnice şi de con- o
cunoaştere temeinică a epocii, zugrav Ia şantierul 3 Petroşani de maşini de scris, maşini o
prim plan se ridică uriaşa figu romanul are o acţiune vie, a-
O strucţie (jgheaburi de scurgere şi <S
ră a ţarului rus, în romanul lui trăgătoare, care captivează pe
O alte lucrări care se solicită).
cititor. 7bo<x>ooo<><><xx>oo<xx>o<x>o<><><>óo
Să punem capăt risipei de materiale în panalel ou celelalte sarcini, de oalculat manual şi eiec- DOOOeGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOfî, In staţiunile baineo-climaten •
trebuie să se ocupe permanent tric, maşini de adunat, ma
în munca de teren şi de a- şini de reprodus şi maşini Ofertă de serviciu Geoagiu-Băi, Călan-Băi |
de înregistrat (naţional),
pe şantierele de consfrucfii ceastă problemă. Organele de (str. A Vlaicu nr. 1 Deva). Cunoscătorii în ramura de artă şi Vaţa-Băi, |
conducere de pe şantiere şi populară ţesut covoare şi cusături
absolvenţi de şcoli profesionale, luaţi masa în resfau- \
punctele de lucru, precum şi licee industriale, şcolii medii textile
Preţui de cost la lucrările e- siderurgice porului, că risipirea sau între organele sindicale şi U.T.M., Oferte de serviciu şi maestre de ţesut, doritori să rantele cooperaţiei j
xeeutiate de şantierele noastre, buinţarea lor fără grijă repre trebuie oa, în colaborare cu T.A.P.L. Deva activeze în ramură se vor adresa de consum. — Bogat j
¦a fost şi este afectat în mod Arh. ALEXANDRU COGAN zintă o pierdere pentru econo maiştrii şi şefii de echipe, să pentru angajare la Uniunea Re sortiment de prepa- i
serios de lipsa respectului pen Director general al l.C.S. vegheze permanent şi să atra j angajează pentru unităţile sale gională a Cooperativelor Meşteşu r---a--t--e-----c--u--l--i-n---a--r--e--.------------------ tI
tru economia la materiale şi, în Hunedoara mia naţională. gă atenţia tuturor acelora care |din regiune: găreşti — Deva, str. Avram Inncu
special, de lipsa de grijă a u- Este greşită părerea acelora nu gospodăresc cu toată grija nr, 2, Serv. Cadre şi Invăţămînt.
tilizării şi conservării acestor care se sparg uşor, cum sînt avutul obştesc. • ospătari calificaţi
materiale. N-ia existat o cons cărămizile refractare şi chiar care vor să realizeze planul ou &5ee©©OQ©oeo©ocoGooococooooooooocoQooo'
fătuire de producţie pe şantie cărămizile de construcţii, care, „orice preţ“. Trebuie depuse, Şefii de şantiere sau grupuri • cofetari calificaţi
re, sectoare, sau pe întreprin în unele cazuri, se încarcă şi într-adevăr, toate eforturile de şantiere şi chiar serviciul
dere, în oare să nu se discute se desoarcă prin aruncare, pentru îndeplinirea sarcinilor de control financiar intern, • vînzători de cofetărie şi pati
problema risipei de materiale spărgîndu-se într-un procent de plan în termen şi chiar îna foarte rar încheie acte şi propun s e r ie calificaţi
şi, cu toate acestea, progresele neadmis. Transportul cimentu inte de termen, dar aceasta, sancţiuni sau imputări pentru | • gestionari cu o practică inde-
făcute, sînt deiparte de aşteptă lui vărsat să se facă cu grijă. ţinînd în permanenţă cont de recuperarea contravalorii ma *lungată în comerţ, pentru restau
Nu odată s-au putut vedea dîre sarcina reducerii preţului de terialelor deteriorate sau risi rante, bufete şi cofetării
rile noastre. de ciment în urma basculan cost, de economia de materiale
Pentru a se pune odată capăt telor. şi grija faţă de acestea. pite din vina unor angajaţi. 0- • bucătari şi bucătărese cali
rientaraa acestor organe este ficate
risipei excesive de materiale, Fierul-beton să fie strins în Nu vom ascunde faptul că la îndreptată — în mod eronat —
este necesar să se pornească o depozite pe şantiere, sortat şi l.C.S.H. nu se dă atenţia cuve numai asupra acelora oare • personal tehnico-admlnistratîv
vastă campanie în acest sens. întrebuinţat raţional, să nu fie nită bunei gospodăriri a mate comit sustrageri de materiale cu experienţă în munca de planlfi- i
împrăştiat şi de multe ori în rialelor. Controlul permanent sau bani, prin diferite procedee 5care şi contabilitate
Şefilor de sectoare, şefilor de gropat prin săpături, cum se al descărcărilor, depozitării şi necinstite. Dacă spiritul de răs
şantiere şi maiştrilor, le revine observă la unele puncte de lu transportării materialelor la pundere ar fi mai mare. ar tre • magazioneri, agenţi expedito- j
sarcina de a intensifica spiri cru. locurile de muncă, nu se exer rj şi primitori de mărfuri, precum j
tul de economie şi grija faţă cită permanent şi după un plan şi manipulanţi
de materiale, combătînd cu tă Aducerea materialelor de întocmit în acest scop. Consi
rie risipa şi neglijenţa. Mun construcţie pe şantiere să se fa der că urmărirea modului de bui să fie de la sine înţeles, • muncitori şi muncitoare neca
citorii trebuie obişnuiţi să în că numai î-n limitele necesită manipulare a materialelor pînă că şi materialele sînt bani şi lificaţi, buni gospodari.
grijească ca pe un bun perso ţilor şi depozitarea lor să fie la intrarea lor în operă, este o că atunci cînd s-au risipit din
nal orice material, să-l folo făcută în aşa fel, îneît să nu problemă de o deosebită impor neglijenţă sau poate, uneori, Angajările Se fac de către direc
sească cu economie şi grijă, iar împiedice circulaţia şi desfăşu tanţă şi trebuie să stea în cen chiar voit, aceasta este foarte ţiunea regională T.A.P.L. Deva,
'atunci cînd materialul nu intră rarea normală a muncii. trul atenţiei tuturor. grav şi trebuie acţionat de în piaţa Unirii, nr, 8, pe bază de exa
L operă, să se urmărească a dată, cu toată promptitudinea, men asupra cunoştinţelor profesio
\i utilizat de 2 sau de 3 ori Trebuie imprimată în rîndul Ţin să menţionez că nici co aplicînd celor în cauză sanc nale.
acelora care manipulează mate mitetul de întreprindere, nici ţiunile cele mai severe.
. icofmaje, schele etc.). rialele de construcţii şi care le organizaţia U.TM. din cadrul Solicitanţii vor aduce actele ne
încărcarea şi descărcarea întrebuinţează, opinia că aceste I.C.S.H., nu dă suficientă aten cesare pentru angajare.
materiale sînt un bun al po
materialelor să se facă cu mai ţie acestei probleme. Consider Doar procedînd aşa, vom a- Lămuriri suplimentare se dau In i
Pnltă grijă, mai ales a acelora că activul sindical şi U.T.M.,
vea lucrări ieftine, încadrate fiecare zi la direcţiunea regională t
în costul planificat şi numai \ j f.A.P.L. între orele 10—13.
oaosftffrevll csreri v\tao p nă sc Ttrt*an jiu11sr'tf rcvowroellioa-_ >f1 oi Angajările se fac pentru unităţile i
ţ ia indicilor de plan, care esle ţ ţ din Deva, Hunedoara, Simeria, Cu- (
o sarcină permanentă a tutu - J jgir, Alba Iulia şi Brad. !•
ror.
