Page 30 - 1957-07

Nr. 801 OR UMUL SOCfA LISMUL Uf ' Pag. 3

Din activitatea organizaţiilor de bază Delegaţi ai tineretului Noul ambasador extraordinar

Se dezbat măsurile temul de salarizare îmbunătă­ tul de întreprindere .să informe­ hunedorean şi plenipotenţiar al R.P.D. Coreene
ze biroul 'organizaţiei de bază,
privind aplicarea ţit/ ' cum a tradus în fapt hotârîrile în R. P. Romînă şi-a prezentat
luate în adunarea generală a
sistemului de salarizare S-a analizat organizaţiei de bază- scrisorile de acreditare

îmbunătăţit munca culturală Valeria Floarea a devenit S tru n g a ru l b a n P e tre s c u
membră de partid
Comuniştii din organizaţia - Faptul că munca culturală — II cunosc bine — începu Borza. La 9 iulie a. c. dr. Petru Moruzi, director ad-interim în
in cadrul T.R.C.L.H. se’-desfă­ De cînd muncitoarea Valeria Ani iăcut împreună şcoala profesio­ Groza, preşedintele Prezidiului Ministerul Afacerilor Externe,
de bază de la fabrica I.A.R.T. şura1la- un nivel necorespunză- Floarea de la Uniunea regiona­ nală, aici în Hunedoara, pînă în Marii Adunări Naţionale a Re­ Gains Frânţescu şi loan Vrabie,
din Devia, au discutat recent, ¦tor a dat de gînd.it ~organiza­ lă a cooperativelor de consum 1953. De atunci lucrăm amîndoi la publicii Populare Romîoe .a pri­ directorul cancelariei Prezidiu­
într-o adunare generală, mă­ a fost primită candidată de strungăria sectorului laminoare. Este mit pe Kim Ven Zik, noul am­ lui Marii Adunări Naţionale a
suri ce vor trebui luate în ve­ ţiei de bază- In: vederea înlătu­ partid a trecut mai bine de un un băiat bun, plin de viaţă. Ce să basador extraordinar şi pleni­ Republicii Populare Komîne.
derea aplicării în cadrul în­ rării lipsurilor existente în a- an şi jumătate. In acest timp ea spun, este modest. Toţi îl iubim. A- potenţiar al Republicii Populare
treprinderii a sistemului de sa­ ceastâ direcţie şi: mai ales pen­ s-a pregătit cu sîrguinţă să de­ cum l-am ales ca delegat al nostru Democrate Coreene în Repu­ Noul ambasador extraordinar
vină membră de partid. A stu­ pentru Festivalul de la Moscova. O blica Populară Romînă, care şi plenipotenţiar al R.P.D. Co­
larizare îmbunătăţit. tru a ajuta organul' sindical diat Statutul partidului, a partici­ m erită! Cu ajutorul muncii şale, or­ şi-a prezentat scrisorile de a- reene în R.P.R., Kim Ven Zik,
pat Ia învăţămîntu'l de partid., in- ganizaţia noastră a devenit o organi­ creditare. şi dr. Petru Groza, preşedintele
A u. .fost discutate pe larg să-şi îmbunătăţească metodele suşindu-şi din bogata învăţătură zaţie dintre cele mai bune din oraş,., Prezidiului Marii Adunări Na­
măsurile tehnico-organizatorice marxist-leninistă şi achitîndu-se A, uite-1 că vine! Amba sa.doruî Republicii ţionale, au rostit cuvîntări.
ie muncă, organizaţia de bază cu cinste de îndatoririle ce revin Populare Democrate Coreene a
de la T.R.C.L.H. a analizat ^cu membrilor partidului. Datorită fost însoţit de Tzo'i En Zu, După prezentarea scrisorilor
ce se vor aplica în întreprin­ cîteva zile în urmă, felul cum acestui lucru, în urmă cu cîteva consilier comercial, Tzoi Von de -aoreditare, a avut loc o
deri, îmbunătăţirile ce vor fi zile, a fost. convocată adunarea Tic, al treilea secretar şi Kan convorbire amicală între preşe­
aduse procesului de producţie ¦ muncesc comitetul de întreprin­ generală a organizaţiei de ba­ Un tînăr de statură mijlocie, şaten, Ten Pop, ataşat de ambasadă- dintele Prezidiului Marii Adu­
dere şi comitetele sindicale de ză, unde s-a discutat cererea de se apropie de noi, îi strînse mina nări Naţionale, dr. Petru Gro­
şi ce economii se vor realiza. primire în rîndul. membrilor de lui Borza, apoi ijji se prezintă scu rt: Au fost de faţă Avram Bu- za şi ambasadorul Republicii
Printre măsurile tehnico-orga­ secţii în direcţia . mobilizării partid a tovarăşei Valeria Floa­ — Petrescu i Dumneata mă cauţi ? naciu, secretarul Prezidiului Populare Democrate Coreene,
tuturor muncitorilor la o acti­ rea. Marii Adunări Naţionale, Teo­ Kim Ven Zik ta care au parti­
nizatori,ce ce urinează a se a- vitate culturală mai prgapi- Aşa l~am cunoscut pe ioan Petreş- cipat tovarăşii Avram Bynaciu
plica se numără instalarea li­ Cei prezenţi în adunarea ge­ cu, unul dintre delegaţii tineretului dor Rudenko, adjunct al mi­ şi Teodor Rudenko,
nei linii aeriene pentru trans­ zată. Din referatul prezentat de nerală au discutat activitatea a- O căldură apăsătoare te izbeşte hunedorean, care va pleca la festiva­ nistrului Afacerilor Externe, Ion
portul cărnii din frigorifer în iov. Nicolae Raţiu, preşedin­ cestei vrednice muncitoare, şi de cum păşeşti în hala laminoarelor. lul de la Moscova,
hala de desosifioat şi ales car­ tele comitetului de întreprinde­ au hotărît în unanimitate primi­ Dogoarea blocurilor de oţel înroşite,
ne, confecţionarea unei maca­ re, cit şi din discuţiile purtate rea ei în partid. care lunecă pe rolele laminorului, De prin părţile Haţegului, fiu al
rale pentru încărcat lăzi cu de comuniştii Fiorica Păsăret, te face să-ţi ascunzi faţa. Larnina-
Petre Kertesz, Voichiţa Gher- O preocupare plăcută torij, vîrstnici şl tineri, cu feţele bron­ unui muncitor de la secţia j,
cuţii direct în camioane, in­ man şi candidaţii de partid zate de dogoarea focului, transpiraţi,
stalarea- u-nor autoolave noi fancu Todoroni, Lupaci Joc şi şi folositoare fiecare la locurile lor, dirijau liniştiţi a uzinei „Victoria" Călan, tînărui
barele înroşite, de parcă habar n-a­
dotate cu macara electrică, alţii, a reieşit că în munca co­ Creşterea viermilor de mă­ veau de căldură. toan Petrescu a venit la Hunedoara,
tase este o preocupare plăcută unde s-a calificat în meseria de strun­
montarea unei linii înguste mitetului de întreprindere există şi folositoare. Gospodinele ca­ Ferindu-mă cît mai departe de blo­ gar. Acum, abia are 20 de ani. Dar
re cresc viermi de mătase ob­ curile înroşite, m-am oprit Ungă un este respectat şi iubit de toţi tinerii
pentru transportul producţiei încă deficienţe serioase. Numă­ ţin în fiecare ah venituri în tînăr; din secţia laminoare. Munca lui cins­ Contribuţia medicilor romîni
de conserve pînă la magazia bani destul de mari. tită, entuziasmul cu care însufleţeşte la Congresul internaţional al pediatrilor
de depozitare etc. rul celor antrenaţi în munca Multe gospodine din comuna <• 2* >. •» ţ : pe ceilalţi tineri, au făcut să fie pre­
culturală este foarte restrîns, Băcla, paionul Hunedoara, se — Nu ştii dumneata unde-1 pot ţuit de colectiv. de la Paris
comisia muncii culturale •este o.cupă cu viermii • -de mătase. găsi pe loan Petrescu?...
Unele dintre ele s-au asociat — Secretarul ? Trebuie să fie la
Un accent -deosebit a fost aproape inexistentă, datorită pentru .creşterea acestor viermi. strung, în colţul acela... Veniţi că
vă arăt eu ! c
pus în discuţii pe problema faptului că tov. Petre Lădaru, Astfel, gospodina Sebeşi Vil- La vlrsta de 19 ani (In 1956), a.
ma s-a asociat cu Sebeşi El- La strung, tinerii ne informează că fost primit în rîndul comuniştilor.
disciplinei :în muncă, pe folosi­ responsabilul cultural, nu mun- vira. Ele au obţinut o canti­ va veni imediat. Fusese chemat la Deşi tînăr, organizaţia de partid se PARIS 9 (Agerpres). — Con­ durile oamenilor de ştiinţă în
' :eşte cu simţ de răspundere în tate de ’32: kg gogoşi de cali­ comitetul U.T.M. M-am hotărît să-l mîndreşte cu un astfel de membru. domeniul pediatriei.
rea raţională a materialelor şi iceastă direcţie. tatea I, pentru care au primit aştept. Intre timp, intrai în vorbă cu gresul Internaţional al pediatri­
peste 1j5,00 lei. Gospodinele Tiberiu Borza, unu) din membrii bri­ Că tineretul de ia laminare are o lor care a avut loc la Paris, la La banchetul de închidere,
.a materiilor prime, pe grija pe Pentru înlăturarea lipsurilor Aurelia Lunjesc şi Veta I.un- găzii de tineret, cea mai bună bri­ brigadă artistică de agitaţie, prima pe care a participat' şi o delega­ care a avut loc la Versailles a
care trebuie şă o manifeste H în scopul 'întăririi activităţii jesc au obţinut p producţie de oraş la concursul în cinstea festiva­ ţie de medici pediatri din luat cuvîntul, în numele dele­
42 kg gogoşi de calitatea I-a, gadă din schimbul de zi, după cum lului regional, cea mai bună echipă R.P.R., şi-a încheiat lucrările în gaţiei romîne, prof, dr. Corne­
fiecare comunist şi mai alee ultiirale în întreprindere, or­ pentru care au primit suma de aflasem. Doream să ştiu cît mai mul­ de fotbal din combinat, şi post Ll.T.M. seara zilei* de 6 iulie a.c. lii! Constantinescu, director al
cei din conducerea administra­ ganizaţia de bază a adoptat 1,680 Lei. de control fruntaş pe raion, sînt Fap­ Institutului de pediatrie din Bu­
te, despre tînărui Petrescu, care fu­ te care vorbesc despre activitatea lui Ultima şedinţă de comuni­ cureşti. Ei a salutat pe congre-
tivă faţă de problema inven hoiărîrea ca pînă la data de 20 Gu banii realizaţi, gospodi­ sese ales ca delegat pentru Festiva­ ca secretar al organizaţiei U.T.M., cări a fost prezidată de acade­ sişti şi şi-a exprimat dorinţa ca
nele şi-au cumpărat cele nece­ lul de la Moscova. aşa cum grăitoare sînt şi depăşirile micianul romîn prof. Ion Nico- legăturile ştiinţifice stabilite cu
ţiilor şi inovaţiilor, problemă adie, să se reorganizeze comi­ sare în oasă . lau. ocazia acestui congres să con­
sia muncii culturale de masă, tribuie- la .strîngerea relaţiilor
oare va trebui mai mult spri- să se formeze în,-scodrul între- SOFIA COZAC In cadrul lucrărilor Congre­ culturale dintre R.P.R. şi Fran­
sului, medicii romîni au prezen­ ţa.
prinderii o brigadă artistică de corespondentă tat importante studii care au
Din dezbaterile ce au avui agitaţie şi. tot pînă la această stîrnit deosebit interes în rîn-

loc a reieşit că prin aplicarea dată să se prezinte în faţa a- de 80—111 ia sută obţinute de bri­

măsurilor tehnico-organiziato- dunârii generale a membrilor gada tinerilor strungari pe care o

rice stabilite, întărirea discipli­ de sindicat o dare de seamă conduce.

nei în muncă şi stimularea ini­ asupra felului cum se desfă­ Tehniciană Minerva Zidu A început construcţia Canalului
Nipru-Krivoî Rog
ţiativei creatoare a maselor, şoară munca culturală în în­

.vor fi create toate condiţiile ca treprindere. cunoştinţe teoretice suficiente, pentru
a putea îndeplini funcţia de tehnicia­
în cel mai scurt timp să fie Adunarea generală a hotăril nă. După şcoală, a fost repartizată DNEPRODZERJINSKI 9 (A- nereurMgr;, uzina metalurgică şi
la Trustul 4 Construcţii din Hunedoa­ gerpres). TASS anunţă: A în­ oraşul .Rrivoi Rog. Pe acest ca­
aplicat în întreprindere sis­ ca în ziua de 20 iulie, comite­ ra. La început, i-a fost cam greu. ceput construcţia canalului Ni­ nal vor fi construite 3 staţii de
Mai tîrziu întregindu-şi cunoştinţele pru-Krivoî Rog, cu o. lungime pompare, iar lîngă lacul de acu­
Consfătuirea cu directorii teoretice cu practica, a ajuns o bună de 55 km, care se va termina mulare un baraj de părnînt. 'In
tehniciană. cu un lac de acumulare cu o drum spre Krivoi Rog nivelul a-
bibliotecilor regionale pei se va ridica la 80 m. Lu­
Diploma- de „Fruntaş“ -în: munca capacitate de 60 milioane mc de crările vor fi terminate în 1959,
primită de curînd, vorbeşte mai mult
lecît orice că tînăra Minerva Zidu apă. De aici apa „va alimenta
este o harnică tehniciană, a cărei
muncă este preţuită de conducerea combinatele de înnobilare ia mi-
trustului şi de colectiv. Dar nu nu­
şi cu unii bibliotecari mai în munca profesională este frun­
taşă. Tînăra Minerva Zidu are o ac­
raionali şi săteşti tivitate bogată şi pe linie de orga- Tabere turistice pentru elevi
lizajie şi de muncă obştească.
Marţi dimineaţa s-au deschis profesorii lor, vor avea posibili­
Pentru meritele ei în munca profe­ tatea să-şi împrospăteze şi să-
ia Ministerul Invăţămîntului şi sională, de organizaţie şi obştească, In vara aceasta aproximativ şi lărgească cunoştinţele despre
tinerii constructori ai Trustului 4 din 4.000 de elevi din întreaga ţară frumuseţile şi bogăţiile patriei.
Culturii lucrările consfătuirii pe Hunedoara au ales-o ca delegată a vor participa timp de 10 zile la In tabere ei vor participa la
lor la cel de-al Vl-lea Festival mon- tabere turistice organizate pen­ serbări, şezători etc.
ţară cu directorii bibliotecilor ;dial al tineretului şi studenţilor de la
Moscova. tru ei în munţi, ca recompensă
regionale şi cu unii bibliotecari
R. BUD1N a muncii depuse la învăţătură.
raionali şi săteşti. O tînăr! blondă, plină de viaţa.
Părinţii ei, ţărani muncitori din co­ La cabanele unde se vor orga­
In prima zi a consfătuirii au muna Ludoş, raionul Sebeş, au dat-o
la Şcoala tehnică de construcţii niza tabere turistice s-au făcut
fost prezentate referate cu pri­ din Sibiu. Pe atunej avea doar 14
ani. A învăţat cu sîrguinţă şi a reu­ pregătiri speciale.
--oCDwfO00 OOOOCO00 oo OOOO00 00 00 00 00 c? vire la îndrumarea lecturii citi­ şit ca, în cei patru ani, să acumuleze
In excursiile ce vor fi organi­
8 Cabana de la exploatarea Tecuri—Baru Mare 8 torilor şi organizarea şi acti­ t.
vitatea bibliotecarilor săteşti. zate tinerii turişti, îndrumaţi de L
I apartinind /. F. E. T. Petroşani 8 Lucrările conferinţei continuă. L PUBLICAŢIE
rînd astfel o corelaţie justă, cu
- O00 cil 00 00.00 00 00 OO00 OO00 ODOO00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 ooozooo* L isd: {Agerpres). planurile de producţie. Aplioa­ t Comisia de lichidare a coopera-
rea unor asemenea norme a
dat şi va da posibilitatea scoa­ t tivei „VASILE R0A1TA" cu sediul
terii la iveală a noi rezerve
'-O-C-3—3-0- oare vor duce nemijlocit ta ^ în oraşul Simeria, piaţa I. V.
creşterea producţiei şi a pro­
In dorinţa de a afla rezul­ După trei luni de experimentare ductivităţii muncii. Faţă de L Stalin nr. 3, aduce la cunoştinţa
tatele obţinute în munca de normele utilizate în luna mar­
experimentare a măsurilor de' tie, noile norme prezintă o ^ cooperatorilor fostei cooperative
creştere zilnică de 207 tone
fontă. l „VASILE R0A1TA“ din oraşul Si­

îmbunătăţire a sistemului de ÎNTREBARE : Cînd se va li merla că lichidîndu-şi complect
trece Ia experimentarea siste­
salarizare şi normare a muncii mului de salarizare îmbunătăţit 1 activul şi pasivul unităţii se va
la Combinatul siderurgic din în celelalte secţii şi ce măsuri
pregătitoare aţi luat în vederea f face restituirea fondului social
a sistemului de salarizare îm bunătăţitHunedoara, am adresat tov. acestei experimentări ?
C depus de fiecare cooperator.
RĂSPUNS: Pentru a asi­
T. Gheorghiţa, şeful serviciu­ giul pe care îl are în func­ stimuleze creşterea tehnicităţii gura pe deplin aplicarea siste­ coa. 7 tone faţă de luna mar­ gura o oreştere a productivită­ [ Plata fondului social se va face
lui, ¦organizarea muncii, cîteva ţiune ; oa urmare a punerii în funcţiu­ mului îmbunătăţit de salariza­ tie. ţii muncii, corespunzătoare
ne de instalaţii şi agregate noi, re, colectivele de muncitori, creşterii câştigurilor, s.-au în­ L la sediul cooperativei de Credite
întrebări. Publicăm mai jos a- — întrucît cauzele strangu­ cu nivel ridicat de mecanizare tehnicieni, maiştri şi ingineri Utilizarea capacelor la oale tocmit în toate secţiile siderur­
ceste întrebări şi răspunsurile lărilor la furnale, în special in şi automatizare; a din cele 2 secţii de furnale, au a prelungit durata de funcţio­ gice, planuri de măsuri tehni- | şi Economii: „OGORUL NOU“
date. secţia II, sîrit de natură orga­ propus o serie de măsuri teh- nare a lor, a redus cantitatea co-organizatorice.
nizatorică internă şi' datorită — să se ridice categoria de nico-organizatorice oare să ai­ de declasate dimensional prin l din Simeria, pe baza carnetului de
ÎNTREBARE: Care au fost lipsurilor în aprovizionare, se încadrare pentru funcţiunile de bă ca scop creşterea produc­ diminuarea urşilor de la' 3.000 Prin sporirea corespunzătoa­
principalele propuneri de com­ consideră că este necesară a- cauperişli şi ajutori de caupe- ţiei şi a productivităţii muncii, tone lunar, la cca. 600 tone, re a producţiei, printr-o utili­ [¦ membru a Umbrelor lipite
pletare a sistemului îmbunătă­ plicarea unui sistem de salari­ riş-ti lia posturile A şi B şi va­ zare raţională a fondului de
ţit de salarizare şi cum au fost . iar valoarea materialelor re­ timp de muncă, se asigură di­ C î-n el.
ele rezolvate ? namica pe care trebuie s-o ur­
meze productivitatea muncii. [ Plata se va face zilnic de la
Piapte din aceste măsuri au şi
fost puse în practică, cu scopul [ orele 7—12 şi de la orele 14— 17.
ca atunci cînd se va trece la
RĂSPUNS: Unul din fac­ zare stimulativ şi acesta este gonul cîntar, precum şi pentru utilizarea raţională a forţelor fractare economisite este de experimentarea sistemului îm­ tncepind cu data de 8 iulie 1957
bunătăţit de salarizare, condi­
torii care influenţează direct sistemul în acord progresiv. cana lişti. de muncă şi reducerea preţului oca. 95.000 lei lunar. Recupe­ ţiile prielnice deja să fie asi­ (. & pină la data de 31 iulie 1957.
gurate. De asemenea, s-au' sta­
productivitatea muncii este sa­ Acordul progresiv cu o smgură însuşite ¦de comisia centrală de cost. rarea totală a prafului de fur­ bilit normativele de personal, ţ
încadrîndu-se conform indica­
larizarea. In măsura în oare treaptă şi cu coeficientul 2, în- nal a adus o economie medie toarelor tarifare toţi muncito­ «—t\— / \— t \— t \— t \— t \—i\— h i\ r \ t \ t » /, /, i . /,
lunară la preţul de cost de rii. In privinţa normelor, s-au
sistemul de salarizare este mai cepînd de la realizarea planu­ INTERVIU cu tov. TRAIAN GHEORGHIŢA peste 70.000 lei. făcut toate calculele necesare,
stimulativ, se creează cointe­ lui în sus, ar face să se ducă şeful serviciului organizarea muncii stabilindu-se totodată normele
resarea maselor în creşterea o muncă şi mai susţinută pen­ Aplicarea acestor măsuri a de producţie cu care urmează Se aduce la cunoştinţa
producţiei, într-o mai bună şi tru creşterea producţiei de de la Combinatul siderurgic din Hunedoara făcut oa la preţul de cost să să se lucreze în viitor. l conducerilor întreprinderilor
se înregistreze economii destul
raţională organizare a ei şi fontă, întrucît oantitătile pro­ a combinatului, analizate de La secţia I-a furnale s-au de însemnate. Astfel, numai la Data de la care se va începe instituţiilor şi organizaţiilor
astfel, în creşterea productivi­ duse peste plan se plătesc cu furnalele 1—4 s-a realizat în experimentarea sistemului de ;din regiunea Hunedoara că
tăţii muncii. Ministerul Industriei Grele, propus şi acceptat 23 de mă­ luna aprilie o economie de salarizare îmbunătăţit, în res­
un tarif dublu; 879.428 lei, iar în luna mai tul secţiilor siderurgice cu ex­ pot publica în ziarul nostru
Plecînd de la acest princi­ parte din aceste propuneri şi suri, iar la' secţia II-a 46. Din 23.999 lei. cepţia uzinei cocso-chimice,
piu, muncitorii celor două sec­ — regulamentul de premie­ urmează a fi cunoscută în anunţuri, rec!ame,
re să fie îmbunătăţit aşa fel, anume cele legate de indica­ ele, s-au aplicat 13 şi sînt în Productivitatea muncii la cursul acestei săptămîni.
secţia I furnale, a crescut în I 2ferte^e_servjciu,
ţii de furnale din combinatul îneît premiile pentru muncito­ toarele tarifare şi respectiv de curs de aplicare, 4 la secţia luna mai, faţă de luna martie
1957, cu 3,7 la sută, iar la diferite alte informaţii ne
nostru, unde se experimentează rii de la întreţinere să se facă încadrarea diferitelor funcţi­ I-a, Iar la secţia II-a s-au a- secţia II cu 13,8 la sută. care vor să le aducă la cu-
X noştinţa publicului.
sistemul îmbunătăţit de salari- ¦ prin formarea unui fond rezul­ uni, au fost rezolvate chiar du­ .plicat 15 şi şînt- în curs de a- ÎNTREBARE : La ce a dus a-
zare, în şedinţele ce au avut tat din salariile lor tarifare şi plicarea normelor de producţie De asemenea se aduce la
loc, precum şi la punctele de pă prima lună de experimen­ plioare 10 măsuri. îmbunătăţite ? cunoştinţa celor interesaţi
consultaţii, au făcut o serie în­ media depăşirii normelor, iar | că se pot publica anunţuri
treagă de propuneri dintre care individual, valoarea premiului tare.- ! ^I Aplioarea acestor măsuri a RĂSPUNS : Aplicarea siste­ * privind: ¦
cele mai importante au fo st: să nu fie plafonată. Pentru mului îmbunătăţit de salari­
muncitorii de la reparaţii, pre­ Restul propunerilor, complec­ făcut posibilă obţinerea unor zare, în principiu] că salariul | PIERDERI DE ACTE
— să se studieze şi să se miile să se acorde în funcţie tate cu concluziile ce se vor rezultate cantitative şi econo­ tarifar să constituie 75—80 la
pună în practică un asemenea de realizarea graficului de re­ trage în celelalte luni de ex­ mice neîntîlnite încă la furnale, sută din totalul cîştigului, ni­
sistem, oare să cointereseze paraţie a utilajelor şi agrega­ perimentare, urmează a fi ana­ faipt oare a făcut oa producti­ velul ridicat atins în organiza­
lizate mai amănunţit, întrucît vitatea muncii să crească sim­ rea producţiei de către secţiile
muncitorii şi în special vîrfu- telor respective; sînt probleme de principiu,' în ţitor, iar preţul de cost prin
ri.le, în creşterea călificării lor, creşterea cîştigurilor să nu fie
— la locurile de muncă un­ cadrul forurilor competente şi majorat.
precum şi în asigurarea unei de .se lucrează în condiţiuni
puse în aplicare odată cu defi­ Sortarea calcarului la o gra Vizitaţi restaurantul
nulaţie de 30—70 mm., elimi cooperaţiei de consun
nitivarea sistemului îmbunătă­
din Aiba-Iulia
stabilităţi îndelungate a lor pe grele şi vătămătoare, să se a ţit de salarizare. narea timpului de mers redus
In permanenţă bogat sortlmeir
aceste posturi de muncă \ res­ corde un spor asupra salariu­ ÎNTREBARE: Ce ne puteţi prinir-o mai bună întreţinere noastre, necesita Întocmirea u- de preparate culinare şl băuturi
Seara fripturi şi mititei.
pectiv, încadrarea şi salariza­ lui tarifar sau să se reducă du spune în legătură cu propune stabilirea reţetei de încărcare nor norme care să ţină cont
rea să se facă ţinînd cont de rata zilei de muncă ; rile de măsuri tehnico-organi asigurarea gna'nulaţiei cores­ de aceşti factori. -Tn consecinţă, Muzică—dans.
gradul de pregătire tehnico- zatorice şi modul de rezolvare punzătoare a minereurilor de înqeipînd cu data de 1 aprilie
profesională a fiecărui munci­ — să se ridice categoria de a lor la secţiile de furnale ? fier, au făcut ca media zilnică 1957, în secţiile de furnale au
tor in parte, precum şi de, sta- încadrare la personalul de în­ de producţie la furnalul nr. 1 fost introduse norme care au
treţinere în aşa fel, îneît să se RĂSPUNS : Pentru a esi- să crească în luna aprilie cu la bază calcule tehnice, asigu-