Page 32 - 1957-07
P. 32
Hunodo&Í3“D©^® \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VA/ însufleţite manifestări
ale coeziunii şi unităţii
In întîmpinarea celei
de-a 40-a aniversări partidului
a Marii Revol ulii
?\ __s_o_c__i_a__l_is__t_e__d_i_n___O__c_t_o__m__b_r__ie_ In adunarea generală a organi zaţiei de bază de la C.F.R. Ilia miş
care, comuniştii au ascultat cu mul tă atenţie Rezoluţia plenarei C.C.
l CONCURS al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie a.c. care a fost citită de tov. Liviu Mun-
teanu, secretarul comitetului comunal de partid ltia,
LITERAR
La discuţiile care au urmat, au luat cuvîntul numeroşi membri şi
Cu prilejul aniversării a 40 de Anul IX. Nr. 802 | Vineri 12 iulie 1957 4 pagini 20 bani candidaţi de partid, printre care tovarăşii Cornel Bugaru, Iosif Bîja,
Ioan Negrilă, Gh. Draia şi alţii. Vorbitorii au aprobat în unanimitate ho-
ani de la „Marea Revoluţie din Oc- tărîrite plenarei, scoţînd totodată ta iveală o serie de lipsuri care mai
persistă încă în activitatea organizaţiei lor de bază. Discuţiile lor au
' tombrie 1917", Casa regională a constituit în acelaşi timp o vie demonstraţie a coeziunii membrilor de
partid în jurul C.C. al P.M.R., a voinţei ferme a comuniştilor de a întări
Creaţiei populare Deva, organizează 1 I® © © pu© trdutâ, nici un <bob risipit! disciplina de partid, de a aplica normele leniniste ale vieţii de partid.
' un concurs literar şi artistic, avînd
ca obiectiv, stimularea tinerilor cu iV ic i O .Cei care au hiat cuvîntul s-au angajat să muncească mai mult pen
tru întărirea rîndurilor organizaţiei lor, pentru întărirea disciplinei şi
\ înclinaţii spre arta literară. Se vor ridicarea rolului de conducălor poli (ic ai organizaţiei de bază, De ase
menea, ei s-au angajat să lupte necontenit pentru ridicarea productivi
Primite lucrări — poezii, schiţe, sce , v f t A V W V V W ^ W / W \ V ^ W V > / V 'A ,V V '/ V V V y y V t <V V V W V V V V V V V W W W 'W v ( W '/ \ A i W tăţii muncii, pentru reducerea preţu lui de cost, pentru transformarea
nete, reportaje sau piese de teatru — socialistă a agriculturii.
Astfel de adunări au mai avut ioc în organizaţiile de bază de. Ia
inspirate din influenţa revoluţiei a- Instantanee de la seceriş
supra luptei dusă de poporul nostru spital, sfatul popular raional, I.C.S. Recolta şi în alte organizaţii de bază
din Ilia.
ca şi din diversele aspecte ale mun-
In încheierea adunărilor generale au fost adoptate în unanimitate
,cii jruntaşilor in producţie. Temele Pe întinsul cîmpiilor, cît mi-a — De mulţi ani n-am scos o fiotărîri prin care comuniştii s-au angajat să lupte pentru continua îm
fost cu putinţă să privesc în producţie atît de bogată la hec bunătăţire a activităţii partidulyi, pentru realizarea sarcinilor măreţe ce
' mai pot cuprinde lucrări care vor goana trenului pînă la Alba- tar, — spunea o colectivistă te stau în faţă.
Iulia, ţăranii muncitori slrîng mai in vîrstă. Anul acesta cred
?reliefa tipul omului nou, a femeii recolte bogate de grîu. că scoatem mai mult de 2.000
kg. la hectar.
) sovietice, femeii muncitoare. De ase- i La gospodăria agricolă colec
tivă din Cisteiu, pe cele 70 hec Alături, cîteva echipe de se-
menea schimbul de scrisori dintre pio- { tare semănate cu păioase, ală cerători voiau parcă să se ia
turi de secerătoarea-legătoare, Ia întrecere cu tractorul. Oame
d nierii şi utemiştii romini şi sovie- \ colectivişti recoltau griul cu se nii ieşiseră încă din zori La lu
ceri şi coase. cru. La ora cînd am ajuns pe
( tict — simbol al prieteniei dintre 8 tarlaua de grîu, colectiviştii re
Preşedintele îşi expune coltaseră o bună parte. Planul
^ cele două popoare, — ar constitui P planul care şi-l propuseseră de dimi
neaţă, era aproape îndeplinit.
i un aspect din tema propusă de că- ţ — Nu trebuie să pierdem
tre concurs. nici: un bob! — cu aceasta to Dar nici cei care lucrau la
varăşul Dobîrtă Mihai şi-a fă secerătoarea-legătoare, nu se
La concurs pot fi prezentate şi cut numai introducerea. Apoi a lăsau mai prejos. Snopii rămaşi
continuat: în urma secerătorii erau adu
lucrări de artă plastică, a căror con- naţi în clăi, iar apoi colectiviş
— O p a rte . din spice, din tii treceau la culesul spicelor.
v ţinut va trebui să fie orientat spre cauza ploilor şi a furtunii, au In prima zi a apariţiei Rezoluţiei C.C. al P.M.R., comunişti,i din
fost culcate la pămînt, dar nu Pînă acum, s-au dovedit a fi
^ aceiaşi tematică. !3 mai într-o singură direcţie. Pe mai harnici Bota Maria, Man peste 20 de organizaţii de bază din oraşul Alba lulia, au discutat în ca
acestea le putem tăia cu sece Stoica, Cîrnaţ Anica. Ei nu sînt
-> Lucrările vor purta un moto, iar \ rătoarea-legătoare. Altele au singurii. drul adunărilor generale acest im portant document.
fost răvăşite în toate direcţiile. Astfel, în adunarea generală a organizaţiei de bază a Atelierului
numele autorului inir-un plic închis Ele pot fi recoltate numai cu •— In cîteva zile vrem să ter
seceri şi coase. minăm secerişul, spunea Cirnaf
pe care se va scrie, moto-ul respec¦p Vasile, ca apoi să începem tre- ‘•*0«o-* •C -. . C.F.R, de zonă nr. 1, numeroşi membri şi candidaţi de partid, şi-au ex
Şi ca o confirmare a celor ierişul. Primele boabe le vin
tiv. ) spuse, îşi îndreaptă privirea că dem statului. Aşa s-a hotărît Batozele S. M. T. Orăştie sînt pregătite şi aşteaptă } primat satisfacţia faţă de măsurile luate de plenară, analizînd în lumina
tre lanurile de grîu. în adunarea generală cînd am ca în curînd să înghită snopii grei de grîu l
Lucrările vor ţi centralizate de ţ încheiat contractul.
către casele de cultură, cenaclurile ) I. G. Rezoluţiei, propria lor activitate. ţ
’literare şi căminele culturale, care, * Trei gospodării soleofivs »#—.3-. -a- «o-. ©-•-•a-— »«e- *3- *©- •©-*•©-•*©* *0 • •©• *#• Astfel, tovarăşii Vasile Lupu, Avram Nistor, Gheorghe Spătaru, An
' pină ta data de 1 septembrie 1957, ton Triest, iosif Făgădău şi mulţi alţi tovarăşi au arătat în cuvinte pli
ne de căldură ce însemnătate are în viaţa partidului nostru acest im
le vor expedia pe adresa Casei re- IN COLECTIVA DIN OBREJA
SECERIŞUL E ÎN TOI
, gionale a Creaţiei populare Deva str. portant document şi s-au angajat să lupte cu fermitate pentru aplicarea
, Gh. Bariţiu nr. 2. în viaţă a sarcinilor ce se desprind în legătură cu întărirea vieţii de
Lucrările premiate la concurs vor
fi difuzate prin presă şi radio. De două zile, la gospodăria S-au secerat pînă acutn 15 partid, îmbunătăţirea muncii ideologice etc., în scopul ridicării muncii
agricolă colectivă „23 August” hectare, urmînd ca în cîteva zi
Cuantumul in numerar al premi din Obreja, secerişul pe cele 60 le, secerişul să fie terminat. de p'artid ta nivelul cuvenit.
hectare semănate cu grîu este
ilor va fi anunţat la timp. în toi. In frunte sînt pînă acum co
lectiviştii Ciocşor Valeria, Măr-
«M33g^ra3tcy.ligi;wMUMW Dis-de-dimineată colectiviştii, gineanu Rozalia, Lupea Vălean, Patriei, fontă peste plan
Citiţi în pagina IV-a organizaţi în trei echipe, au ie Bobi{an Maria şi alţii. Pe platforma furnalului nr. 1 de — Ne-a luat-o cineva înainte pînă
şit la cîmp. Ia uzina „Victoria" Călăii, era mare acum ? — întrebă un altul.
forfotă. Se efectua o nouă descăr
— Sosirea delegaţiei gu Colectiviştii la lucru w din raionul ilia Cînd unii seceră alfii prăşesc... care. Pe rină, piriiaşul de foc se — Slhtem primii pe uzină, — răs
vernamentale şi de partid au terminat treieratul scurgea învolburat, improşcind. puz punse maistrul, cu vădită bucurie
Pe o porţiune din tarlaua de In aceste zile, gospodăriile a- prinderii a hotărît să-l lase ca derie de scintei ce păreau un foc de în glas. Bîrlea, de pildă, cu echipa
¦sovietice la Praga, grîu a gospodăriei lucra seceră orzului gricole de stat, gospodăriile co porumb siloz. Oare cine le dă artificii, sa, are 31,27 tone; Aiuntcanu de la
— Procesul a două g^ugjţri toarea-legătoare. Iti era mai furnalul tinerelului, 13,91 tone.
mare dragul să priveşti cum în Corespondentul nostru volun lective, întovărăşirile agricole şi acest drept ? — Cită fontă avem pină astăzi
| de conlrarevolufionari în Un- urma K.D.-ului, spicele rărnî- tar tov. Ioan Zaharie ne-a co ţăranii muncitori cu gospodării peste plan ? — întrebă unul dintre In total, pe cele două furnale s-au
Igaria. neau legate în snopi. municat că la începutul acestei individuale din regiunea . noas TREI DECENII ţurnalişii pe maistrul I. Şlefănescu, dat circa 143 ione fontă peste plan
săptămîni colectiviştii din gos tră, muncesc cu eforturi spo SI JUMĂTATE care supraveghea cu atenţie mersul pînă-n dimineaţa zilei de 10 iulie
*— O nesocotire a interese podăriile agricole colective din rite pentru a strînge fără pier şuvoiului de foc spre oală.
lor poporului francez. Ilia. Leşnic şi Bretea Mure- deri recolta de grîu, orz sau ADINCURI a.c., iar declasatele aa fost reduse
şiană au terminat treierişul secară. — 65,61 ione. Stăm foarte bine.
sascsBxapwcvrnao orzului. La gospodăria colecti / e mai hirte de trei cu 31 Ia sută.
vă „Drumul lui Lenin” din Ilia Mai sînt însă şi unele între % decenii şi jumăta-
— se spune mai departe în scri prinderi de stat care deţin su rraăfloHS mereu îrs frursfe
soarea corespondentului - - s-a prafeţe însemnate de teren a- -..fi te, vestitul miner
¦'rnoÄemvb&Mt'3jLW^<âaM‘ obţinut o producţie medie de gricol, cum este I.C.I.A. Orăş tji Avram Do[iu de la Nicicînd turnătorii de la uzina — Bine. 122,1 la sulă, realizarea
tie, secţia Gelmar, care. în mo 0 ^ Lupeni munceşte „Victoria" Cătan n-au fost în coa planului la radiatoare, 127,5 la sută
Hotărîrea colectiviştilor din Reciu peste 2.100 kg. orz la hectar. mentul de faţă prăşeşte porum da întrecerii. Dimpotrivă, ei s-au la cazane centrale, 169,7 la sulă la
bul, negiijînd secerişul orzuiui, Iîn adîncurile nes- străduit ca întotdeauna să fie prin cochile.
Colectiviştii din Reciu, raio- lină şi alte produse agricole. In încheiere corespondentul care s-a răscopt demult. Mun fîrşite, sâ scoată la lumina zi tre primii. Dar să vedem ce au fă
nui Sebeş, au hotărît în cadrul citorii de la această secţie, spu lei comoara ascunsă — căr cut in primele 10 zile ale lunii iulie. — Care sînt fruntaşi în primele
unei adunări generale ţinută zi Dacă ţinem seama de faptul ne relatează că la gospodăriile neau că din cauză că cultura bunele. zile ?
de porumb boabe, n-a putut fi — Planul global a fost realizai
lele trecute, să vîndă statului că gospodăria agricolă colecti colective din Bretea Mureşună prăşită la timp, ajungînd să fie Nu de mult, l-am revăzut in proporţie de’ 116,4 la sută — ne Mulţi, Printre ei se află tov.
pe bază de contract: 10.000 kg. compromisă, conducerea între din nou pe acest miner, cu transmite telefonic corespondentul A. Megesy, T. Kaşuta de la cochile,
grîu, 10.000 kg. porumb, 7.000 vă clin Reciu este mica, canti şi Ilia, în prezent, colectiviştii părul nins prematur de ani, nostru F. Ilatzinger. I. Sîrbu de la sanitare, Gh. Vucsia
kg. cartofi, 5.000 kg. struguri, cu faţa osoasă şi fruntea brăz de. la radiatoare şi F. Libic de la
5.200 litri lapte de oaie, 190 kg. tăţile contractate sînt destul de dau bătălia pentru a termina dată de cute adinei. De data — Şi pe sortimente cum staţi? cazane centrale,
aceasta, întîlnirea n-a avut
mari faţă de posibilităţile pe ca cît mai repede seceratul griu lor în adîncuri la sectorul
5 sud al minei, ci într-un parc
re le are. GHEORGHE RADU lui şi că cei din Bretea au ho acoperit de o mantie de ver
deaţă şi înmiresmat, de mi
corespondent tărît ca in ziua de 11 iu rle să rosul teilor şi trandafirilor m M IM
înfloriţi.
înceapă treieratul griului: iöä 8ÎDLS
Tot mai lucrezi la mi
întovărăşiţi! au iat CO OO CO OO OO OO 0 0 - 0 0 OO OO OO OO'CO OO CO OO OO OO OO OO OO CO OO OO CO OO OO OO OO O 0 G 0 G 0 0 9 ' nă, Doţiu-baci, am deschis eu sar§ va participa la festivafu
noi contracte discuţia, după ce ne-atn aşe
O noua întovărăşire legumicola zat pe iarbă.
La sfîrşitul lunii mai, atunci Lada a contractat singur 700 In satul Târâtei din raionul la un loc o suprafaţă de teren — No, cum să nu. dragu La Bucureşti a avut loc marţi şe de persoane. Ei este alcătuit dintr-un
Brad, a avut loc zilele trecute de 5,24 hectare. baciului. La cei 35 de ani dinţa Comitetului Naţional pentru cor de 80 de persoane, 2 echipe de
cînd cerealele abia înspicaseră, kg. grîu. Cantităţi asemănătoa inaugurarea unei întovărăşiri vreau să mai adaug măcar pregătirea participării tineretului din dansuri, o orchestră populară, un
re au mai contractat şi întovă- legumicole. Printre primii cetă Adunarea generală a hotărît R.P.R. ta cel de-al Vl-lea Festival grup de solişti compus din 32 de per
întovărăşit ii din satul Toteşli, răşiţii Tiberiu Musa, Izidor La ţeni înscrişi în această întovă ca întovărăşirea legumicolă din .Mondial al Tineretului şi Studenţi soane, un grup de estradă alcătuit
raionul Haţeg, au încheiat con da, M. Şerban. răşire au fost tovarăşii Todor satul Ţarăţel, să poarte numele lor pentru Pace şi Prietenie de la dintr-o formaţie de muzică uşoară,
tracte cu statul pentru a vinde Nuţ, Traian Negru, N, Octa de „Crişul Alb”. Tot cu această Moscova. Cu acest prilej, Virgil Tro- acrobaţie, jonglerie, şi un colectiv al
o cantitate de 4.400 l'g. grîu şl Exemplul întovărăşirii din ocazie cetăţenii au ales ca pre îin, prim-secretar al C.C. al U.T.M., teatrului de păpuşi „Ţăndărică“.
secară şi 3.000 kg. porumb. Vă- satul Toteşti a fost urmat şi de vian, Ion Sicoe şi alţii. In to şedinte al întovărăşirii pe tova ton Florea, director general adjunct
zînd că culturile s-au dezvoltat celelalte întovărăşiri din comu tal în întovărăşire s-au înscris răşul Nicolae Golea, care s-a în Ministerul tnvăţămîntului şi Cul La concursurile internaţionale de
bine şi promit a da o recoltă nă. Astfel, întovărăşirea din sa 84 de familii, care au comasat dovedit a fi un bun gospodar. turii şi Manole Bodnăraş, au prezen interpretare din cadrul Festivalului
mai mare decît cea evaluată de tul Reia a contractat 2.050 kg. tat expuneri în legătură cu acţiunile vor participa corul, solişti vocali, in
ei la acea dată, de curînd au cereale, cea din Cîrneşti 2.700 5... tineretului romîn în întîmpinarea strumentişti, de balet clasic, dans
hotărît să mai contracteze încă kg., Pîclişa 2.500 kg. şi cea din Festivalului de la Aloscova şi despre de caracter, popular şi o formaţie de
2.170 kg cereale. In total ei au Nălaţ-Vad 1.200 kg. Deci, nu Prin muncă voluntară — 35 de a n i! O jumătate pregătirile delegaţiei romîne care va muzică uşoară. Un grup de artişti
de viaţă de om... Doţiu-baci, participa la marea sărbătoare a ti de circ- din Bucureşti va participa la
neretului lumii. concursul internaţional al artiştilor
contractat o cantitate de 9.570 mai întovărăşirile de pe raza In dimineaţa zilei de 9 iulie, în sonal tehnico-administrativ — s-a n-ai vrea să-mi povesteşti şi de circ organizat ta Moscova în ca
kg cereale. Intovăr-ăşitul Ţpn comunei Toteşti au contractat tr-o scurtă consfătuire, conducerea prezentat la lucru. In această ac mie cîteva crimpeie din aceşti Pentru selecţionarea celor mai buni drul Festivalului.
cu statul peste 18.000 kg. ce- T.R.C.L. Hunedoara—Deva, a fcotă- ţiune, în mod deosebit s-au eviden ani ? tineri artişti care vor face parte din
rît organizarea unei munci volunta ţiat tovarăşii Iancu Tudoroni, Pro lotul cultural artistic, au fost orga La invitaţia Comitetului Internaţio
¦? reale şi oho—«--o—-c—C--S—e—&*€—c—i> 9 c -o c - g-c—-o—g-o-e.-* mare cantitate de re în scopul stivuirii cărămizilor fira Ioan, Petru Cherter, Mihai Mar — Cu plăcere, dragu ba- nizate 5 concursuri: ai tinerilor so nal de pregătire a Festivalului, re
descărcate lîngă blocul Trustulu şi lişti, de creaţie muzicală, al tinerilor prezentanţi de frunte ai vieţii poli
GH. TAUTAN artişti din teatrele dramatice, de crea tice a Romîniei vor face parte din
ţie plastică şi de literatură la care juriile diferitelor concursuri.
cartofi. dormitoarele comune ale Trustulu. fa, Teodor Chira şi alţii. au participat peste 1800 tineri artişti
şi creatori. Pregătirile sportivilor roinîni pen
IOSIF IOVAN La ora 17,30, în aceeaşi zi, un NICOLAE RAŢIU tru Festival au început încă din luna
număr de peste 60 tovarăşi — per corespondent Lotul artistic a! delegaţiei tinere martie sub conducerea şi îndruma
corespondent tului din R.P.R., cuprinde peste 300 rea unui grup de peste 100 de an
trenori şi tehnicieni. In atenţia aces
ASPECTE DE LA FESTIVALUL tora au stat peste 6t)0 sportivi.
REGIO N AL AL TINERETULUI
Delegaţia R.P.R. la cea de-a IIl-a
ediţie a jocurilor sportive internaţio
nale prieteneşti de la Moscova va fi
alcătuită din peste 350 de persoane,
sportivi, antrenori, arbiiri internaţio
nali, medici şi tehnicieni.
Sportivii roinîni vor fi prezenţi In
startul întrecerilor în următoarele
discipline sportive: atletism, bas
chet, ciclism, canotaj academic, caiac
— canoe, gimnastică, înot, handbal,
volei, scrimă, rugby, box, haltere,
fotbal şi lupte clasice de cîmp. Aceas
ta este cea mai mare delegaţie spor
tivă romînă care a participat vreo
dată la vreo competiţie internaţio
nală peste hotare.