Page 33 - 1957-07

Pag. 2
Confribufla cetăfenilor
.a mirumusefarea
O n rol im portant în a tra g e ­
rea m aselor la activitatea obş­
tească, revine deputaţilor, ca­
re prin n u m ă ru l şi com ponenţa
lor, ca şi prin activitatea ce o
desfăşoară în mijlocul alegăto­
rilor, constituie veriga princi­
pală de legătură dintre sfatul
p o p u la r şi m a se le de o am en i ai
m uncii. C om itetul executiv al
Sfatului popular din com una
Cut. a pus în centrul preocupă­
rii lui, a n tre n a re a d e p u ta ţilo r în
munca gospodărească a comu­
nei, spre a o face m ai fru m o a­
să, mai curată. In acest scop.
Com itetul executiv al sfatului
popular com unal a întocm it un
plan de m uncă cu sarcinile ce
revin fiecărei circum scripţii.
S-au form at echipe din depu­
taţi, la care s-au m ai a d ă u g a t
cîte un sala ria t al sfatului, o
m em bră a com isiei de temei şi
cîte un utem ist. Aceştia au for­
m at nucleul de activitate gospo­
dărească din fiecare circum s­
cripţie, care a pornit cu elan
la executarea lucrărilor de în­
frum useţare a comunei, pre­
cum şi la a lte lucrări g o sp o d ă ­
reşti strict necesare satisfacerii
interesului obştesc.
Cu o m uncă astfel o rganiza­
tă, s-a pornit la am enaiarea p ar­
cului verde de pomi şi stratu ri
de flori din fata clădirii sfatu ­
lui popular şi a căm inului cul­
tural construit, prin autoim pu-
nere. Clădirile acestea sînt una
lingă alta, iar parcul este făcut
pe toată lungim ea faţadei. 0 -
chiul trecătorilor, la in trarea în
comună, este plăcut im presionat
de vedera care i se oferă.
Pentru a nu stînjeni lucrările
agricole, m unca voluntară (con­
form înţelegerii cetăţenilor) se
efectuează în zile de sărbători.
N um ai în prim a p arte a anului
1957, s-au tr a n s p o rta t prin
m uncă v oluntară, 750 m.c. pie-
I n t r e 12— 16 iu lie 1957, p e
ecranul cinem atografului „Fi-
limon Sîrbti“ din Deva va rula
filmul „In toiul luptei“.
A c e a s t ă n o u ă p r o d u c ţ i e <a c i­
nem atografiei sovietice, izbu­
teşte, prin mijloace artistice de
prima mină, să evoce o pagină
im portantă din istoria marii
ţări de la R ăsărit.
A cţiunea se petrece în prim ii
ani ai S tatului Sovietic, în epo­
ca zbucium ată a începutului de
existenţă a puterii poporului, a-
tunci cînd un vînt ostil sufla
asupra Rusiei revoluţionare,
cînd d u şm an i d in ă u n tru l şi din
afară căutau din răsputeri să
distrugă tînăra republică.
Reacţionarii de toată mina,
care îşi pierd u seră privilegiile,
foştii exploatatori ai oam enilor
muncii, în strînsă cîrdăşie cu
elem entele adverse de dincolo
de fro n tieră, în c e rc a u în fel şi
chip să subm ineze regim ul in­
staurat de proletariat, condus
de partid.
Pentru o conducere concretă şi eficientă
a acfivifăfii economice
în «!ploaiirile carbonifere din Yalea Jiului
In scopul sprijinirii exploata
rilor carbonifere din V alea Jiu ­
lui d e a-şi în d e p l i n i i m p o r t a n ­
tele sarcini p riv in d creşterea
eonlinuă a productivităţii mun-
;ii şi reducerii p reţu lu i de cost
al c ă r b u n e l u i i n d u s t r i a l , r e c e n t,
Biroul com itetului reg io n al de
partid a an alizat activitatea de
producţie a acestora.
Pentru cunoaşterea obiectivă
a posibilităţilor existente în
Valea Jiului, în prealabil, Bi­
roul com itetului regional a ini­
ţiat o serie de studii, în lunile
m ai şi iunie, p riv in d factorii de
b ază ai p ro d u cţiei şi e le m e n ­
tele cauzale determ inante a su ­
pra creşterii productivităţii
m uncii şi reducerii cheltuielilor
de producţie. Cu ocazia acestor
studii de o înaltă exigenţă, au
fost scoase la iveală lipsurile
cele mai caracteristice a căror
i n f l u e n ţ ă n e g a t i v ă a p u t u t fi
concretizată, ajutînd biroul re ­
gional în o rie n ta re a sa, să a-
dopte m ăsuri eficiente pentru
continua îm bunătăţire a activi­
tăţii economice a exploatărilor
carbonifere, prin lim itarea in­
fluenţei d ă u n ă to a re a unor lip
suri sau în lă tu ra re a lor corn
plectă.
Din analiza efectuată s-a con­
s ta ta t' că în ultim a perioadă
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 802
La Odesa a m \ Sos
premiera
localităţilor noastre operatei romîneşti s a ue s a ani
„Lăsaţi-mă să cîni u
PERICLE BLAGA portat 25 m.c. păm înt. C ir­ La Teatrul de comedie m uzi­ — Nene moşule, nene amîi două miinile şi, cu putut afla pe cel căutat. meni. Aici, noi am pri­
preşedintele Sfatului popular al c u m s c rip ţiile 14, 15 şi 16 a u r e ­ cală din O desa a avut loc pre­ moşule, dacă ştii In ce ţoală puterea, l-am. smuls Fără multe ocolişuri am mit răspunsul: fiţi liniş­
p arat un drum de hotar făcînd m iera operetei româneşti „Lăsa- pom m-am urcai iţi dau şi l-am aruncat în apele început să vorbim des­ tiţi, au fost luate toate
comunei Cut, raionul Sebeş şanţuri pe ambele părţi pe o ţi-mă să cîni” de com pozitorul porţia mea de ciocolată /... Mureşului. Mai departe, pre lucruri, aşa, ca oa­ măsurile, aşteptaţi. După
distanţă de 500 m. liniari. Ace­ Gherase Dendrino. orin cartofi. Nu fac nir.i menii gospodari. cum se vede am aşteptat,
triş, care s-a aşezat pe cărările leaşi circum scripţii la care s a — Ei, iaca-na, zic eu, doi paşi, şi dau de niş­ dar n-au aşteptat buru­
parcului, în curtea căm inului mai a d ă u g a t şi circu m scrip ţia Spectacolul s-a bucurat de să stau acum să ie caut, te. !.ălumizi, care zia că- — Şi cum merge trea­ ienile, care aşa cum ai
cultural a sfatului şi la re p a ra ­ nr. 13, a u m a i r e p a r a t u n d ru m m are succes. M aiştrii artei so­ cînd fierbe lumea de atîia mi ajungeau pină la sub- ba? zic eu. văzut, au năpădit cultu­
tul unui drum care a devenit pe o distanţă de 1 km. făcîn- vietice au fost ajutaţi la pune­ treabă siori. Mergînd aşa cind rile. Acum spune şi dum­
inaccesibil. Tot prin m uncă vo­ du-se şi şan ţ pentru scurgerea rea în scenă a operetei de co­ prin rapiţă, cind prin pă- — Aşa cum se vede — neata, ce mai pot face eu
luntară s-a făcut şi reparatul apei. C ir c u m s c r ip ţiile .17, ’ 8 şi legii lor romîni din colectivul — Nene, moş Drume­ lămidă, cind prin lobodă zice tov. Weisler. de unul singur.
fîntînilor din păşunea com u­ 19 a u r e p a r a t u n p o d c e s t e o Teatrului de stat de operetă din ţii, hai ghiceşte mima un ajung cu chiu cu vai, la
nală. altă vale, care era foarte nece­ Bucureşti care a fost în turneu pic, uni zise un ţine, ca- locul unde (incul se pră­ — Păi se cam vede Intr-adevăr, ce ar mai
sar accesului de atelaje la la Odesa. ' re după vorbă, nu trecea pădea de ris, cu buruieni prin cartofii. putea face tov. Weisler,
Ca exem plu, am in tim că în muncile agricole. Tot aceste mai mult de-o şchioapă dacă tovarăşii din condu­
zorii unei zile a lunii trecute, circumscripţii, într-o dim ineaţă A fost o colaborare deosebit înălţime. Uite, sini urca: — Tiil.... bată-te noro­ — Asta nu-i nimic — cerea gospodăriei anexe
p u t e a u fi v ă z u ţ i n u m e r o ş i c e ­ de sărbătoare, au plivit în co­ de rodnică a spus într-o convor­ intr-un pom din mijlocul cul, da in ce bălării te-ai zice tov. Weisler. Să ve­ din Mintia se mulţumesc
tăţeni cu zeci de atelaje sau cu lectiv 2,50 ha. ovăz de pe lotul b ire cu u n c o re s p o n d e n t al a- cartofilor“. mai ascuns. zi ce-i prin cele 9 hec­ să sprijine secţiile respec­
unelte, m ergînd spre loturile de zootehnic. genţiei TASS regizorul princi­ tare de soia, sau prin cele tive numai cu referate,
m uncă volunară, dinainte re­ pal a! teatru lu i de com edie m u ­ Schimbul acesta l-am — N-ai ghicii moş Dru- 6 hectare cu fasole. Ce-ai răspunsuri in scris, făgă­
partizate — conform planului Am insistat mai mult asupra avut cu ţincui, in ziua meţu. nu sini bălării, sini văzut prin cartofi, este
fiecărei circum scripţii electora­ muncii voluntare, organizată de zicală din Odesa, G rinspun. în cind mergeam pe malu! cartofi. duieli, amînări. Astea nu
le. B in e în ţe le s că în a in te de î n ­ activele pe circumscripţii (pen­ prezent, după cum am aflat, Mureşului, cu gindul să „floare la ureche fac „nici două parale
ceperea acţiunii, în seara zilei tru înfrum useţarea com unei sau prietenii noştri romîni se pregă trec in comuna Hărău. L-am întrebat dacă nu Buruienile nu se smulg şi
precedente, s-a prelucrai planul centru executarea ailor lucrări tesc să p rezin te pe scen a lor o- ştie ale cui sini pămin- — Bună ireabă — zic
com itetului executiv cu activul de ordin gospodăresc) pentru perete de autori sovietici — — Hai să fac bucu­ .(urile astea, atit de im- nu se prăşesc singure,
fiecărei circum scripţii. că din experienţa noastră, am „M esteacănul alb” de Dunaev- ria copilului şi să-l caut buruienate. eu. Da cum aţi ajuns
văzut că prin această form ă se ¦t de teama referatelor. Pen­
La term in area acţiunii toţi pot realiza m ulte lucruri fru­ ski şi „D ăruiţi celor dragi la­ Drept să vă spun mai — Ştii moş Drumeţii, tru asta trebuie şi simţ
responsab ilii erau ad u n a ţi la moase. bine mă lăsam păgubaş. eu iţi spun, da’ să nu aici ? gospodăresc şi mai mul­
sfat. Intr-o scurtă şedinţă, s-au lele” . de Sandlor. Colectivul le zici celor care le au, tă preocupare, (pe care
a n a liz a t re alizările şi unele In faţa mea se afla de unde ai aflat: sini ale — Este uşor de ghicii. nu le intîlneşti la tova­
neajunsuri. A ceasta, pentru că teatrului nostru acordă ajutorul o cultură întinsă de car­ gospodăriei anexe din
în a c ţiu n ile viitoare să nu se tofi. Piuă ia locul unde se Mintia (director iov N-avem mină de lucru. răşii din conducerea gos­
mai repete aceleaşi greşeli. necesar prietenilor romîni. află puştiul nu e mult, Gheorghe Ştefan, iar şe­ podăriei anexe din Min­
— îmi zic eu ~ ii gă­ ful secţiei Deva, iov. Nouă ne-ar trebui, aici, tia).
Del c u r în d , s-a u r e p a r a t p rin . »-O»--5» sesc, şi apoi îmi văd de \Veister)
muncă voluntară două adăpă­ drum. Da' pină să-l afin doi oameni şi jumătate Pentru a le găsi, eu
tori în p ă şu n e a c o m u n a lă , lu- CRONICA pe el, mi-am găsit eu Dacă aşa slă treaba, pentru un hectar teren şi
c r în c ţ aici c i r c u m s c r i p ţ i i l e 6 , 7, beleaua. Imediat ce am apoi renunţ la planul de avem doar un om şi trei ca unul mai bătrin, zic
8 şi 9, ia r c i r c u m s c r i p ţ i i l e 2 şi !I u n e d o p e s i i â a mai merge la Hărău şi sferturi...
3 au reparat un drum comunal intrat printre cuiburile mă opresc direct la sec­ să-i facem un „referai"
la oare s-au făcut baraje din Produse peste plan ce o economie antecalculată de ţia din Deva, — Da ceilalţi unde-s tov. Gheorghe Ştefan şi,
lemn. transportînd cca. 350 că­ 44.194 lei. de cartofi, m-am şi potic­
ruţe de păm înt. Oţelarii hunedoreni au elaborat Să vedem — Ca să-i putem avea dacă nici atunci nu va
în prima jumătate a anului 1957, k nit. Am ingenunchiat, şi ce ne spune şt pe ceilalţi am făcut,
C i r c u m s c r i p ţ i i l e 1, 2 , 10 şi 11 peste plan, 398 vagoane oţel, ceea tov. Weisler conform dispoziţiunilor, lua măsuri, să i se dea
a u t r a n s p o r t a t 60 m . c. p ie triş ce revine mai mult de două vagoa­ in cadrul. Trustului 4 construcţii nu mică mi-a fost mi­ un... referai la conducerea
n e c e sa r p en tru unele lucrări la ne zilnic. s-a aplicat în primul semestru 4 Era în timpul, primu­ gospodăriei din Mintia. să mînince referate in
căm inul cultural. iar circum ­ inovaţii care aduc o economie an­ rarea cind am văzut că lui. Numai bine că am
s c r i p ţ i i l e 12 şi 13 a u r e p a r a i k tecalculată de 526.480 lei. — Şi în urma refera­ loc de cartofi sau fasole.
p o d u l care trece peste v alea ce Cea mai importantă inovaţie este „ma­ m-ern împiedicai de un tului s-au luat ceva mă­
face legătura satului, cu p ăşu ­ suri ? Să auzim de bine.
nea com unală. Aici, s-a făcui Laminatorii combinatului au dat caraua — sonetă cu săgeată suspen­ lujer gras de rapjţă. Aha
şi re p a ra re a tu b u rilo r prin care — Sigu ri Tov. Gheor­ fyyiofi SdKwvejÎZtj
se scurge a p a şi s-au tra n s ­ psste prevederile planului semestrial dată“ pentru ridicarea fermelor la de acum nu mai trăieşti ghe Ştefan a luai refe­
ratele — care nu-s puţine
„IN TOIUL 710 vagoane laminate, ceea ce în­ halele laminorului Biuming’ şi care a tu aici. L-am prins cu la număr — şi s-a dus
LUPTEI" la Hunedoara după... oa­
seamnă că ei au produs zilnic, redus timpul de montaj al acestora
T roţkiştii, a n a rh iştii şi tot
felul de pescuitori in ape tul­ peste plan, aproape 4 vagoane la­ cu 5 luni. Autorul inovaţiei este
buri, desfăşurau o acţiune sub­
versivă îm potriva Puterii So­ minate de oţel. tehnicianul K. Emeric de la şantie­ ALA
v i e t e l o r . !. de aşteptareP
k rul 5 montaj-Bluming. Lucrurile s-au îndreptat
Duşm anii interni, stipendiaţi Acum vreo doi ani, fostul I.L.L.
şi m a n e v ra ţi de im perialiştii Furnaiiştii nu s-au lăsat nici ei Se înfrumuseţează Este b i n e c u n o s c u t c ă u n r e ­ din oraşul Deva a începui in staţia
străini, puneau la cale acte de mai prejos. Ei au produs peste pre­ de autobuze Şoimuş, construirea
sa b o ta i şi, cău tîn d să inducă în vederile planului semestrial 174 va­ oraşul siderufgişiilor producător de rasă superioară, loturile zootehnice din Sîntan- unei săli de aşteptare pentru călă­
eroare masele populare, sem ă­ cu cît este m ai bine întreţinut drei şi S im eria, care în anii tori. Din lipsa de interes a con­
n au p re tu tin d e n i p an ica şi d e­ goane fontă, ceea ce înseamnă că In pădurea de pe dealul Chizidu- şi în g rijit, cu atît va da u rm aşi trecuţi nu era u lu crate la timp, ducerii I.L.L. lucrările lu această
zordinea. au dat în fiecare zi peste plan, a- lui se amenajează un parc. Aci, au valoroşi. Staţiunilor de m ontă acum sîn t bine în g rijite şi p ro ­ sală de aşteptare au fost tărăgă­
proape un vagon de fontă. d in r e g i u n e a n o a s t r ă , li s - a u a- m it recolte sp o rite la hectar. nate, nejiind terminate nici in mo­
Geniul m arelui Lenin a izbu­ fost făcute 4 km. alee, s-au cons­ tribuit suprafeţe destul de mari Lucerna de pe lotul zootehnic mentul de faţă, deşi nu mat tre­
tit să dejoace m îrşavele plani? p e n t r u a fi c u l t i v a t e cu p l a n t e din S im e ria a fost co sită şi a buie decît instalate ferestrele şi
ri, iar co lab o rato ru l său, Dzer- Creşte numărul truit scările principale de urcare, care să satisfacă necesarul de doua oară, iar recolta de la p ri­ uşile.
jinski, a pus la contribuţie toa­ Inovaţiilor s-au montat 56 de bănci, s-a exe­ furaje al reproducătorilor. Cu m a c o a s ă , a f o s t d e p o z i t a t ă îri
te resursele inteligenţii, en erg i­ cutat instalaţia pentru iluminatul toate acestea, datorită proastei condiţiuni bune. Dar, pentru că nimeni nu se mai
ei şi c a p a c ită ţilo r sa le s p re a şi al inovatorilor aleilor şi s-a construit un rondou adm inistrări a loturilor zooteh­ . E drept că la R om os, raionul interesează de soarta acestei săli,
d em asca şi a d istru g e bandiţii nice, ch iar si in anii cu recolte O răştie, ovăzul de pe tarlaua ea a fost transformată în... grajd :
contra-revoluţionari. indiferent Inovatorii combinatului au adus pentru dans. ,/ , bogate, se înm agazinau canti­ din m arginea satului nu a fost
s u b ce fo r m ă s - a r fi a s c u n s . tăţi mici de fu ra je fib ro a s e şi plivit, şi astăzi p ălăm id a este -O -
k' concentrate, lucru ce a dus la
Toate tentativele de subm ina­ un aport preţios la creşterea pro­ Tot în oraşul siderurgiştilor s-a o proastă îngrijire a lor. Au fost mai m are decît plantele de ovăz raroae r
re a S tatului Sovietic s-au pră ductivităţii muncii şi reducerea pre­ început construcţia parcului spor­ cazuri cînd cuburile de porum b dar celelalte culturi, spre deose­
buşit în ch ip -lam en tab il. ţului de cost al producţiei. In pe­ tiv din apropierea şcolii medii de s-au p răşit cu întîrzîere, cele de bire de alţi ani, sînt bine între­ La dispensarul ¦T.B.C. din oraşi
rioada primului semestru s-au apli­ 10 ani din O.M. Au fost amenaja­ ovăz nu s-au plivit deloc, iar ţinute. L ucerna şi trifoiul s-au Brad, orarul de serviciu este de.
Filmul de care ne ocupăm cat în combinat 64 de inovaţii, care te zone verzi pe strada 23 August l u c e r n a şi tr if o iu l s e r e c o l t a u a- cosit la vrem e (chiar în ain tea trei ore zilnic, în afară de marţi
prezintă o oglindă a acestor aduc o economie antecalculată de şi pînă la O.M. De asemenea, a tu n c i c în d p l a n t e l e e r a u 1ig n i f i - ţăranilor m uncitori individuali), şi sîmbăia, cind acest dispensar es,
tim puri, cînd asupra Ţării So-, 3.615.978 lei. Pentru inovaţiile apli­ fost montat un stop automat la cate, obţinîndu-se furaje de ca­ iar fînul de pe fîneţele natu rale închis toată ziua, sub pretextul aşt
vietelor s-ati abătut vînturi duş­ cate, Inovatorilor li s-au plătit re­ intersecţia străzilor K. Alarx, 23 Au­ litate slabă. — în suprafaţă de peste 30 de zisei munci de teren, care, in mi
m ănoase. compense în sumă de 111.659 lei. gust şi A Vlaicu, pentru reglemen­ hectare — s-a cosit aproape în foritatea cazurilor s-a dovedit că i
Se pare că odată cu noile m ă­ întregim e. face... acasă. Din această cauzi
tarea circulaţiei, iar prin muncă bolnavii sînt purtaţi pe drumui
suri luate pentru adm inistrarea Toate acestea sînt fapte dem ­ aşa cum a fost cazul in ziua c
' Printre inovaţiile cele mai impor­ voluntară s-a amenajat la stadio­ ne de laudă pentru cei ce ad 26 iunie cu cetăţenii Sabina Iuţ
loturilor zootehnice, nrin aplica­ m inistrează în prezent loturile din Vaţa de los, 1. Furdiii din Bri
tante aplicate în prima jumătate a nul sportiv un teren de volei şi zootehnice. Este necesar însă, şi alţii, Tov. dr. Ecaterina Girlea i
rea Decretului 303. lucrurile ca în p e rio a d a reco ltării şi de­ face oare datoria ?
anului în combinat s în t: „perfecţio­ unul de baschet. pozitării furajelor să se ia toa­
s-au îndreptat. In acest an, pe te m ăsurile pentru a îm piedica
narea constructivă a complexului ilr risipa şi în stră in a re a lor.
m ajoritatea loturilor zootehnice
„model tub -(- model mufă“, a tubu­ In primul semestru constructorii
din regiunea noastră, lucrările
rilor de 100 mm.“, care aparţine de la Trustul 4 au construit şi dat
de i n s ă m î n ţ a r c şi î n t r e ţ i n e r e a
tov. Gheorghe Cadariu şi aduce o în folosinţa muncitorilor combina­ cu ltu rilo r s-au e x e c u ta t la tim p.
economie antecalculată de 124.597 tului 108 apartamente, iar mineri­ Aşa de exem plu, cu b u rile de pe
lei şi „instalaţie de încălzire la lor de la Ghelar şi Teliuc 12 apar­
turnarea valţurilor pentru laminoa­ tamente. Fiecare apartament se
re“, ce aparţine tov. Nicolae Pop- compun? din 2 sau 3 camere, baie.
kola şi (acob Ladislau şi carp adu­ bucătărie şi cămară.
9, fl. . . . o. «. . . . « . . « • .< •. •• -o* *«••€•• j.. »..
oare indiferent faptul câ în tri­ peste plan. Diferenţa de pro-' 5e desprinde clar că pondc
m estrul I ap ro ap e 30.000 de ducţie de la 13.283 pînă la rea cea mai m are în creştere
posturi n-au fost p re sta te în 17.195 tone, a fost obţinută p r e ţ u i ui d e c o s t o d e ţ i n e el<
producţie din cauza absenţelor ¦m entul „salarii" cu 85,16 la si
care au răp it a p ro a p e 20.000 pe seam a depăşirii num ărului tă ca o consecinţă a m ajorări
s-iau obţin u t re­ se a ju n g e la lumului de producţie de cărb u ­ planificat de m uncitori, cu 245 efectivelor de m uncitori de 1
ne cu 15.478 tone. A ceastă ne- tone cărb u n e, m ai ales că şi în oam eni. an la an şi scăderii productiv
realizare a randam entelor se da- lunile aprilie şi m ai au ex istat lăţii muncii.
toreşte unor defecţiuni organiza­ un n u m ăr m are de absenţe ne- Rezultă deci că depăşirea pla­
torice care au ex istat a tît în a- m olivate şi învoiri ? nului pe luna aprilie se dato- Faţă de trim estrul I îns;
p ro v izio n arca cu m a te ria le cît reşte, 77,2 la sută pe seam a c h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e p e fi«
şi în d esfăşu rarea tra n s p o rtu ­ Analizînd contribuţia fiecărei creşterii productivităţii’ muncii, c a re ele m e n t de calcu laţie di
lui su b te ra n . exploatări în m icşorarea produc­ şi, n u m ai 22,8 la su tă pe s e a ­ structura preţului de cost a
ţiei de cărbune pe trim estrul I m a c r e ş te r ii n u m ă r u l u i ele m u n ­ fost reduse sim ţitor.
Cît priveşte num ărul de pos­ prin n e re a liz are a productiv :tăţii citori
turi p re sta te de un m uncitor în muicii, reies u rm ă to a re le : Este cunoscut că asupra che
trim e s tru l I, şi acesiea au r ă ­ Cînd există preocupare tuielilor cu m aterialele influer
zultate m ai bu­ Ing. FILIP COMAN concluzia: că de­ m a s su b p la n cu 2,8 la su tă , re- faţă de creşterea pro­ ţează doi fa c to ri: depăşire,
zultînd un m inus de 38.211 pos consum urilor specifice şi varii
ne, faţă de tri­ adjunct al comisiei economice păşirea faţă de turi, pe seam a cărora producti­ Exploatarea Nerealizînd A influenţat ductivităţii muncii ţia preţurilor de achiziţie, I
m e s t r u l I ia. c., a Comitetului regional P.M.R. plan cu 7,2 la vitatea muncii a influenţat scă productivi­ cu o pierde­ şi reducerea preţului luna aprilie, datorită sporii
în qe priveşte sută a efective­ derea producţiei cu 26.862 tone tatea cu : re de: volumului producţiei aproape d
cărbune — ca o consecinţă a de cosi posibilităţile reale, determ inat
stporirea volu­ lor de m uncitori indisciplinei în m uncă care. a de creşterea productivităţ
e x ista t — o g lin d ită , prin cele muncii s-a realizat o reducere
m ului producţiei, creşterea p ro ­ trebuia să ducă la o re a liz a re a 9.733 posturi absenţe nem otiva c o n su m u rilo r specifice pe Ion
te şi 19.619 posturi învoiri sau
ductivităţii m uncii şi reducerea producţiei de 107,2 la su tă, d a ­ concedii fără plată, care rapor­ ! Anaiizînd activitatea exploa­ de c ă r b u n e la 3 m a t e r i a l e p rir
tate la n u m ă ru l total de m un tărilor rnhriere din V alea Jiului
cheltuielilor de producţie, ca u r ­ că în acelaşi tim p indicele pro citori ne a ra tă că d a to rită lor. Lu?eni 7,6% 18.703 tone şi sub asp ectu l econom ico-fi- c ip a le : — lemn de mină răş
în tr im e s tr u l I. fiecare m unci Aninoasa 4,6% 7.735 „ n o s f< m a r g i n i r ă ş i n o a s e şi e>
m a r e m a i a l e s a a p l i c ă r i i s i s ­ d u c t i v i t ă ţ i i m u n c i i a r fi fo st r e s ­ tor a prestat cu 2 zile mai pu ! Petrila 4,2% 6.158 „ plosivi — rezultînd o diminua
ţin în producţie decît tim pu’ Vuban 3,7% 4.130 „ re a cheltuielilor pe total pre
t e m u lu i î m b u n ă t ă ţ i t d e s a l a r i ­ p e c ta t şi n - a r fi r ă m a s s u b p l a r nlanificat de lucru. Dritanî 3,2% 1.643 „ nanciar, a reieşit că pe în tre­ ducţie faţă de trim estrul I e
Lonea 1, 1 % 1.172 „ gul com binat carbonifer, în lu­ 238.236 lei.
z a re de la 1 ap rilie, c a re s-a cu 5,1 la s u tă . P e s e a m a aces De aici rezultă că din porter na aprilie, preţul de cost pe to­
conducerii ex p lo a tă rilo r nu s-a na de cărbune industrial a în­ In acelaşi timp, deşi p re ţu r
d o v e d it a fi o p îrg b ie p u te rn ic ă tei n e r e a liz ă r i s-a p ie rd u t c an privit cu toi simţul răspunderii le de ach iziţie la aceste mate
problem a ab sen ţelo r şi în v o iri­ riale au fost aceleaşi ca şi î
în co in te re sa rea m u n cito rilo r în litatea de 42.341 tone cărb u n e. lor, că s-a -privit cu uşurinţa trim e stru l I, tot d a to r ită spori
pfoM em a disciplinei in m uncă rii volu m u lu i producţiei pe see
lupta pentru sporirea cîştiguri- C um a fost posibil ca în tri chiar de org an izaţiile de p a r­ ma creşterii productivităţi
tid, s in d ic a le şi U.T.A'i. E ste m uncii s-a obţinut o scădere
lor proprii pe seam a depăşirii m estrul I să se piardă aceasta re g is tra i o cre şte re de 159,34 influenţei preţurilor realizîndu
la sută faţă de anul 1951. se o reducere a cheltuielilo
p lanului de ex tracţie al c ă rb u ­ c a n tita te de c ă rb u n e ? Ce ele In luna aprilie — prim a lu n i Cel mai ridicat preţ de cu 122.095 lei.
de experimentare a sistem ului cost pe to n ă l-a o b ţin u t ex p lo a ­
nelui. N um ai în lunile aprilie m ente au determ inat nerealiza îmbunătăţit de salarizare — toc­ tarea P etrila, iar cel m ai Cheltuielile cu energia elec
mai iele două elem ente com po­ scăzut, exploatarea Aninoasa, irică care au m arcat o creşteri
şi m ai s-au d a t p e ste plan rea p ro d u c tiv ită ţii m uncii, cum nente ale productivităţii muncii c a re e ste cu 20,69 lei su b n iv e ­ e x a g e ra tă în ultim ii ani, au fos
au influenţat pozitiv, realizîndu- lul preţu lu i m ediu pe com binat. d e a s e m e n e a s i m ţ i t o r r e d u s e îi
21.757 tone de c ă rb u n e în tim p ce au a c ţio n at acestea şi d ato rită ?e o producţie peste olan de luna aprilie atît în^ ce priveşti
17.195 to n e c ă r b u n e , cu 2.646 Din totalul creşterii preţului con su m u rile cît şi, în ce priveş
in în tre g trim estru l I d ep ăşirea cărui factor ? tone m ai m ult decît în întreg de c o r( de 159,34 la s u tă , pe te preţul de achiziţie, obţinîn
trim estrul I, ca u rm a re a coin luna aprilie, fiecărui articol de du-se pe lu n a aprilie faţă de tri
a fost de num ai 14.549 tone. A Elementele care acţionează a teresării m uncitorilor în spori calculaţie, din structura preţului
rea câştigurilor pe seam a eres de cost i-a revenit u rm ă to a re a
ceasta depăşire a fost obţinută supra productivităţii m uncii, în terii p-oducţiei, orecum şi a mă cotă parte :
suriloi operative de aprovizio
mai ales pe seam a creşterii pro Ir-o perioadă dată sînt produc n a r e ;i î n l ă t u r a r e a d e f e c ţ i u n
lor ce s-au ivit în procesul d
ductivităţii muncii. tivitatea muncii zilnică pe car producţie, determ inînd o depă
şire ? productivităţii m unc
In t r i m e s t r u l I, p l a n u l d e p ro de m u n c i t o r şi n u m ă r u l d< care e x p rim ată în producţie
reprezntă 13.283 tone cărbune
ducţie pe exploatările carbon! om/zile prestate de un munci
fere a fost depăşit cu 14.549 tone tor, respectiv în cazul exploata
şi s - a r p ă r e a , l-a p r i m a v e d e r ilo r c a r b o n i f e r e , r a n d a m e n t e l e . '
re, că a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă îi n o s t şi n u m ă r u l d e p o s t u r i p r e ş m ateriale 10,77%
a c e a s t ă p e r i o a d ă a r fi s a t i s f ă ­ t a t e e fe c tiv . 4- 20,73%
energie .... + 85,16%
cătoare. R a n d a m e n tu l/p o st în trim es s a la rii şi c o n trib u ţii + 28,61%
A nalizînd însă cu ce num ăr trul 1 nu a fost realizai rămi 14,07%
cheltuieli g e n e ra le şi
+159,34%
de forţe de m uncă au fost ob­ nînd sub plan pe sea secţii . . . .
ţ i n u t e r e a l i z ă r i l e , pe s e a m a cui mia c ă r u i a productivitatea am ortizări
a crescut producţia de cărbune muncii a influenţat scăderea vo­ Total . . .