Page 34 - 1957-07

Nr. 802 D R ifM üB w m m m m i Pag. 3

TREI DECENII Şl JUMĂTATE Telegrame externe
g»?4 %' « v A
r ¦w Lucrările staţiilor ştiinţifice sovietice
în cadrul Anului Geofizic internaţional
(U rm are din pag. I-a) — Şi d-tale ce ţi s-a intim- de Doţiu-baci au extras din

plat, — am întrebat eu ne­ adîncurile nesfîrşite mii şi Minunaţi în mă­ M OSCOVA (Agerpres) — A p a d ţia în atm osferă a unui
TASS a n u n ţă : Staţiile sovie­ m are n um ăr de meteori favori­
ciulul, — a răspuns bătrînul răbdător. mii de tone peste plan, că Do­ reţia lor, munţii tice care efectuează observaţii zează, printre altele, aplicarea
— Din miner am ajuns cu- Sebeşului parcă te asupra m eteorilor în cadrul metodei de radiocomunicuţii ra ­
miner. de­ plător la puţuri, cu ziua, la ţiu-baci a calificat în ultimul cheamă în aceste p ro g ra m u lu i A nului Gea(fizic pide dirijate, recent elaborată,
A privit apoi departe, un mina „Praga" din Petroşani. deceniu cca. 100 de mineri, zile însorite de va­ International au înregistrat o în oare sîn t folosite urm ele m e­
m ărire sim ţitoare a num ăru­ teorice.
parte, gînditor, şi parcă lui m eteoriţilor în atm osfera
nor negru ii întunecase frun­ Şi aş mai fi stat mult acolo, că Doţiu-baci ajută pe oricine terestră. Acest fenomen se ex­ A paratele sovietice pentru fo­
tea. S-a întors din nou spre dacă nu era nevastă-mea. cu sfatul şi priceperea sa, cîş­ ră pe cărările lor plică prin faptul că la 4 iulie tografierea meteorilor permit
roiul de m eteori oare se rotesc să se obţină date precise cu
mine, şi-a aprins o ţigară şi Pe vremea aceea a fost bucă­ tigată de-a lungul anilor. In umbrite şi pe plaiu­ în jurul soarelui cu o viteză de privire la înălţim ile la care a-
vor­ tăreasă la un inginer, un om rile lor pitoreşti, 30 km p e secundă a întâlnit în p a r a c e ştia şi la vitezele lor
a început să depene cu zbu­ care avea un pic de suflet, în zilele de sărbătoare, Doţiu- pentru a gusta din drumul său pămîntul. de mişcare. Pe baza acestor
be clare şi apăsate, firul baci îşi pune la reverul hai­ .bucuriile unui con­ date se calculează presiunea,
ciumatei sale vieţi. comparaţie cu celelalte slugi cediu de odihnă. La observaţiile asupra fluxu­ d e n sita te a şi a lte p ro p rie tă ţi
rilor m eteorice se utilizează pe ale aerului la altitudini cu­
— Grea a fost odinioară plecate, care făceau mendrele nei medaliile şi insignele pri­ In clişeu: Stînca scară largă instalaţiile de ra ­ prinse în tre 70 şi 110 km.
viaţa de miner. Voi, ăştia patronului. La rugămintea mite : Ordinul Muncii clasa Lola din munţii Se­ diólo ca ţie. Im pulsiile radiolo­
mai tineri,* n-aveţi de unde soţiei mele inginerul a inter­ III-a, Medalia Muncii, 5 in­ beşului. catoarelor oare funcţionează pe La 27 iulie şi la 2 a u g u st
venit şi am fost angajat, cu unde cu o lungim e cuprinsă vor avea loc din nou „zile m e­
să ştiţi, dar noi am simţit-o mare greutate, la mina ,,Ilea­ signe de miner fruntaş, care î n tr e 4 şi 10 m , s în t t r i m i s e în teorice“. Atunci, păm întul va
pe pielea noastră. Ca nişte na" din Lupeni. De cîştigat, de fapt vorbesc de la sine de atm osfera înaltă la o distanţă întâlni încăodiată un m are n u ­
cîrtiţe amărîte, ne tîram în v a riin d în tre 100 şi 1000 km. m ăr de meteori.
fundul pămîntului, pentru o însă, nu cîştigam mai bine munca asiduă a unui om ca­ întâlnind în drum ul lor coloa­
bucată amară de pită. Iaca, ca la ceilalţi patroni. Munca re, în urmă cu 35 de ani, a ne de gaze ionizate (electriza­ -jir
noi am fost la părinţi 14 era la fel de grea, iar dacă păşit pentru prima dată în a- te) oare se form ează în tim pul
prunci, aşa că n-am avut în­ aveam de lucru de 15—16 dîncuri. zborului prin atm osferă a p ar­ B E R L I N 10 (A g e rp re s ) A D N
cotro. A trebuit să învăţ o ori pe lună, eram mulţumit. ticulelor de sillcaţi sau de fier,, an u n ţă : La 8 iulie, oficiul teh-
meserie. Pînă să ajung însă Trebuia să scoatem atîta căr­ radio-im pulsiile se reflectă în nioo-ştiinţific pentru construc­
miner, am fost nu mai puţin bune, cît credea patronul că m od regulat de la aceste urm e ţia de ap arate din Berlin a ex­
de 7 ani vagonetar la mina poate să vîtidă. Ce-l durea pe g a z o a se ale m eteo rilo r şi se în ­ pediat în U niunea Sovietică un
Vulcan. îmi amintesc şi azi el dacă n-avem un dulap, sau registrează pe ecranul unui tub teodolit electrom agnetic abso­
cum căram cu roaba cărbu­ un pat cumsecade în casă ? cu fascicul electronic. lut pentru m ăsu rarea oîmpuri-
nele prin bezna abatajelor şi Ce-i păsa lui că ne scînceau lor m agnetice, oare a fost rea­
galeriilor (pentru că atunci copiii de foame ? Cînd noi nu N um ărul m eteorilor sau ra- lizat în urm a unor lucrări ca­
nu era curent electric în mi­ mai puteam răbda, azmuţea dioecourilor înreg istrate de un re au durat 5 ani. Teodolitul
nă, nici măcar la puţuri), cum copoii de jandarmi asupra rad io lo cato r v ariază în tre cî- v a fi f o l o s i t î n U n i u n e a S o v i e ­
mai pîrîiau armăturile, gata noastră, care ne băieau cu teva unităţi şi cîteva sute de tică pentru lucrările ştiinţifice
gata să se huluie pe noi, de bastoanele de cauciuc, ca pe ecouri pe oră. în cadrul anului geofizic inter-
,,bine" ce erau întreţinute, nişte vite. Dacă fugeam în A tunci cînd s-a a flat că şi pro d u cţie n-ar m ai fi îm piedi­ printr-un nou sistem de îmbi­ iaţiional, care a început la 1 iu­
cum mai curgea apa după noi munţi de frica lor, ne schin­ la otelăria Siem ens M artin din cat. A poi, v o r p u te a fi ev itate, nare a dopurilor. Ca orice pro­ lie a.c.
din cauza focurilor prost a- giuiau copiii, ne maltratau com binat se va experim enta in s p a rg e re a z g u rii din h a lă şi p u n e re , şi a c e a s ta a r a v e a a-
sanate. Şi totuşi, ne părea soţiile. Dar nici noi n-am stat curînd sistem ul de salarizare tem peratura ridicată. M uncito­ v a n ta je le ei. P rin pun erea în
bine că avem de lucru, chiar cu mîinile în sîn, ci am luptat, îm bunătăţit, întreg colectivul de rul a r fi scu tit de eforturi fi­ aplicare, se vor înlătura pier­
aci şi-a pus problem a pregătirii zice, pe care le depune în plus. derile de otel, se vor evita blo­

de ne plăteau prost patronii. chiar dacă unii dintre noi au condiţiunilor necesare bunei reu­ Trebuie să spun că propune­ cările ansam blelor dp turnare. Noile avioane sovietice de călători
In ţaţa lor, niciodată nu pu­ căzut. Aşa a fost, draga ba­ şite a experim entării. rea încă nu este pusă în apli­ Este adevărat că pentru pu­
team spune nimic. Ştiu că ciului, pe vremuri, înValea care, cu to a te că ar fi condiţii
Printre conditiunile de sea­ nerea în aplicare a acestei pro­

intr-o zi, cam prin '29, cînd Jiului! Nu întîmplăior or bo­ m ă , s e n u m ă r ă m ă s u r i l e telrni- p e n t r u a c e a s t a . P e n t r u c ă ne- p u n e r i, t r e b u i e lu a t e m ă s u r i de

am devenit şi eu ajutor-mi- tezat-o oamenii „Valea pUn­ co -o rg an izato rice p ro p u se în aplicarea este cauzată din m o­ ord in tehnic cum ar fi, m o d i­ M O S C O V A 10 ( A g e rp re s ). m în c ă ru ri aald e şi reci. P e n tr u
ner, ne-am dus vreo cîţiva gerii". Dar vezi, făta’ meu, a cadrul consfătuirilor de produc­
la patron, şi l-am rugat să ne venit 1944... ţie. U na dintre aceste propu­ tive interne de organizare, ar ficări în sistem ul de m ontare Ziarul „Pnavda“ a publicat o finisarea pereţilor oabinei de
mărească un pic lefurile, că — Şi cum ai adus-o de-a- neri a fost form ulată a s tfe l: fi b i n e c a la c o n d u c e r e a o ţe lă - ai oalelor. D ar tot atît de ade­
tare ne era greu. Acesta ne-a tunci încoace, Doţiu-baci ? „Să fie com plect captată zgura riei să existe o m ai m a re preo­ vărat e că dacă direcţia tehni­ convorbire a unui corespon­ călători se foloseşte pavinol —
privit cu un zîmbet de bună­ — Ţi-oi spune mai pe scurt, în tim pul d eşarjării” . cupare în această direcţie.
voinţă, şi-a pus în falcă mi­ draga' baciului, că uite, tre­ că a co m b in a tu lu i şi c o n d u c e ­ dent al său cu P.V. D em entiev, un m aterial roşu neinflam abil,
D eocam dată, zgura nefiind O altă p ro p u n ere făcută în rea otelăriei vor accelera apli­
complect captată, sînt provoca­ consfătuire a fo s t: „să se re­ carea propunerilor dificultăţile m inistrul Industriei de avioane cu strat acoperitor din m asă
te dificultăţi în procesul de p ro ­ zolve închiderea perfectă a o a­
vor fi în lă tu ra te . al U.R.S.S. M inistrul a vorbit plastică.

despre noile avioane sovietice „Tu 110«.
pentru călători, oare se află în

na încărcată de inele, apoi a buie să plec la o şedinţă. Eu ducţie, dificultăţi care ar pu­ lelor de tu rn are la toate şar­ Ing. AUREL B1RSAN m om entul de faţă în faza de Sub în d ru m a re a lui A. N. T u ­
tea fi re m e d ia te . In tim p u l u m ­ jele“ . şef adjunct al oţelăriei noi —
zis sarcastic: sînt secretarul organizaţiei de plerii oalei, precum şi după de la Combinatul siderurgic încercare. polev a fost realizat de asem e­
evacuarea şarjei, o parte din A ceasta s-ar p utea face fie
— Ce umblaţi voi cu flea­ sector, aşa că nu pot lipsi zgură curge în hală, pe jos. prin aplicarea de m ateriale re­ Hunedoara „Tu 104 —A“ nea avionul pentru călători „Tu
fractare co resp u n zăto are, fie 110“ ou 4 turboreactoare, a căror
curi din astea ? Nu vă con­ nici un minut. Acum, în mi­
A vionul „Tu 104-A“ , proiec­ construcţie a p a rţin e lui A. M.

vine ? Poftim, dacă vreţi vă nă ţi-e mai mare dragu să lu- Z g u r a a j u n g î n d jo s , s e î n t ă r e ş ­ 1 OOOOOO00OOOO00 00-00OOOOOOOO00 OOOO00 OOOO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 Oi 00 00 c ta t de A. N. Tupolev, este p re­ Liulko. A ceastă m a şin ă rep re­

fac discontarea. Afară aşteap­ cri. Avem craţere, tot felul te. D e a c e e a , p e n t r u a p u t e a fi grădina de legume văzut cu două turboreactoare, zintă un avion catilever în în ­

tă o sută care sînt gata să de scule, avem curent elec­ ! Ine v a c u a tă , z g u r a tre b u ie s p a r t ă . el se p rezin tă ca un m onoplan tregim e din m etal ou a rip a
Din această cauză, în hală,
lucreze mai ieftin ca voi. tric, galeriile îs bine armate. oantilever fabricat în în tregi­ joasă în form ă de săgeată.
tem peratura fiind mare, proce­
m e din m etal, avînd aripa în „Tu 110“ este un avion des­
Tot în 29, la Lupeni, a Scoatem cărbune pentru noi, sul de p r o d u c ţie e s t e î m p ie d i­
Cînd am ajuns la Bîrcea M a­ zarzavaturi — mi-a spus tov. form ă de săgeată. El consti­ tinat liniilor principale de tra n ­

fost măcelul acela mare. Mulţi pentru industria noastră so­ cat. re, A ugustin Bondoc, m aistru Bondoc. N um ai pînă acum am tuie o m odificare a cunoscutur sporturi aeriene. El poate ser­

lintre ortacii noştri or căzut cialistă. De cîştigat, cîştig şi Aplicîndu-se propunerea, m er­ de c u ltu ră de la g o s p o d ă r ia a- livrat produse, încît am realizat lui av io n cu 50 locuri „Tu 104“ . vi la tra n s p o rtu l călătorilor,
sau or înfundat închisorile. acum că-s destul de în vîrstă, sul norm al al procesului de gricolă de stat Sim eria, secţia planul în proporţie de 209,5 la
Voi, cei de la Vulcan, ne-am 2.500— 2.800 lei, lunar. Am Bîrcea M are, tocmai pornise că­ su tă la sp an ac, 105 la su tă la Noua m aşină este destinată - bagajelor şi coteţelor poştale
solidarizat cu greviştii, că mobilă în casă, dulapurile mi-s CĂRŢI APARUTE tre grăd in a de legum e. M ai lîr- ceapă slufat, 100,9 la su tă la
ziu am aliat că se ducea să salată — pe lingă faptul că am pentru .transportul a 70 de că­ atît pe liniile aeriene principala

l ă t o r i . E a p o a t e fi fo lo sită , pe d in U n i u n e a S o v i e t i c ă , cît şi

doar ceruseră aceleaşi drep­ pline de haine, masa-i întot­ predea ceva zarzavaturi delega­ valorificat peste un vagon de linii de transporturi aeriene pe pe liniile internaţiionale de
tului de la „A P R O Z A R ” . D upă varză de v a ră şi peste un v a ­
„ Probleme internaţionale“ ce i-am sp u s cine sîn t şi de gon şi ju m ă ta te de gulioare. mari distanţe. transporturi aeriene. Proiec­
nr. 2 unde vin, am plecat îm preună Din rărirea m orcovilor şi a p ă ­
turi pentru care, de fapt, lup­ deauna încărcată, aşa cum spre grădină. tru n je ilo r iam liv ra t a p ro a p e o P rin c ip a le le d a te tehnice şi tanţii au prevăzut livrarea a-
Cititorii pot găsi în broşura de zbor ale noului avion sînt vionul ui sub două variante.
tam şi noi. Aşa că, la ăndul n-am putut avea niciodată pe de fată răsp u n su ri la o serie De la început trebuie să spun ju m ă ta te v a g o n . In zilele a- u rm ă to a re le : viteza m axim ă R espectiv p en tru 78 şi 100 de
de întrebări de acută im por­ că am răm as m ulţum it. La in ­ cestea începem să irigăm o par­ 950— 1000 km pe oră, viteza călători. Avionul dezvoltă o vi­
nostru, vreo 2 zile, am decla­ vremea lui alde Bujoiu. îm­ tantă privind actuala situaţie trarea în g răd in ă — în dreapta te din culturi. Uite, chiar acum, de croazieră — 800 km pe teză m ax im ă de 1000 km pe
internaţională. Din cuprinsul canalului de irigat — cultura cîţiva m uncitori au început să-i oră, raza de zbor — 3000 km. oră, viteza de croazieră este de
rat şi noi grevă. preună cu ginerele meu, dul­ 800 km. Raza de zbor a noului
Cabina pentru călători cu­ avion este 3450 km.
Un an mai fîrziu, mina gher la mină, îmi fac o casă prinde 3 saloane. In primele
două saloane sînt aşezate cîte C abina pentru călători se
noastră a fost declarată de nouă, cu două apartamente. 8 fotolii pentru călători. Cel de com pune din patru saloane se­
al IlI-lea salon constituie o ca­ parate. Ea este p revăzută ou
patroni ,.cuib de roşii" şi în­ De fapt, casa-i ridicată, doar ei d e s p r i n d e m a r t i c o l e l e : U n i ­ de p ă t l ă g e l e ro şii îţi dă a î n ţ e ­ d ea d r u m u l la a p ă p e c a n a l e bină comună, unde sînt insta­ un bufet — bucătărie. In spa­
late 54 de fotolii de tip turistic. tele cabinei sînt aşezate g ard e­
chisă, chipurile, că nu-i ren­ s-o mai tencuim şi să-i pu­ tatea lagărului socialist, des­ lege că aci au lu crat m îini în- pentru a verifica starea lor. roba şi co m p artim en tele p e n ­
demînatice. Aracite, legate, p ră­ In vestibul din spate este a- tru bagaje de m ină. încăperea
tabilă. Astfel, 3.000 de oameni nem geamurile. pre transform area socialistă a şite şi stro p ite la tim p contra Am v izitat şi alte culturi. şezată garderoba. Avionul este principală pentru păstrarea ba­
satului chinez. în oe constă manei, plantele apar viguroase Atît cu ltu ra de ardei cît şi ce­ prevăzut cu un bufet — bucă­ gajelor se află în partea de jos
s-au văzut peste noapte puşi Despre meritele sale, din colonialism ul am erican ? Ce şi cu fructe cît oul, de m ari. Ba, lelalte de varză de vară, varză tărie, unde călătorii pot primi a fuselajului,
este „Eunatom ul“ ? Statul ca­ p e a lo c u ri, au în c e p u t s ă s e şi
pe drumuri. modestie, Doţiu-baci mi-a vor­ pitalist deasupra oraşelor ? coacă. de to a m n ă , ceap ă, co n o p id ă şi
fasole, toate sînt bine îngrijite.
Aici Doţu-baci întrerupse bit puţin sau aproape deloc. Cred că în acest an, o să
depăşim producţiile planificate Şi cu culturile de grîu şi orz
povestirea şi trase cu sete Ştie însă oricine că de cîţiva Guvern com unist în Kerula, la to a te cu ltu rile de le g u m e şi stau mai bine ca în alţi ani.

din ţigare. ani încoace brigăzile concluse etc. s. B.
72 pagini
1,30 lei

bot/:

m estrul I, econom ii pe to ta l p ro ­ lerminînd o reducere a cheltu­ D im inuarea sarcinilor de plan Aşa se explică faptul că deşi cu prioritate a productivităţii lor de partid şi conducerilor ad ­ activităţii sectoarelor sau ex­
ducţie la articolul energie de ielilor de producţie faţă de con din luna mai faţă de luna ap ri­ coeficientul de utilizare a forţei muncii. m inistrative a exploatărilor car­ ploatărilor.
881.473 lei. diţiile trim estru lu i I, cu lie - - m ă su ră n e fu n d a m e n ta tă de m uncă planificat a fost de­ bonifere, concluziile biroului co­
3.335.302 lei. din punct de vedere tehnico-e- p ă ş it pe lu n a m ai cu 1,8 la su Nu în a realiza planul pro­ mitetului regional asupra acti­ O rganizaţiile de partid nu
Este extrem de sem nificativă conom ic şi care are la b ază c a u ­ tă — depăşire oglindită şi prin ductivităţii muncii dintr-o peri­ vităţii econom ice d e sfă şu ra te în trebuie să răm înă indiferente
m fltenţa salariilor pe tona de A ceastă analiză a Biroului ze subiective — nu a solicitat num ărul de posturi realizate oadă dată, constituie succesul bazinul carbonifer în perioada faţă de lipsurile serioase care
..amine pe luna aprilie — pri­ comitetului regional care a con­ eforturi deosebite din partea con­ p e s te p l a n — to tu ş i în v o ir ile şi. activităţii de p ro d u cţie, ci în a e s-a scurs, precum şi h o tă rî­ mai există în planificarea ope­
ma \ună de aplicare a sistem u­ c r e t i z a t ce i n f l u e n ţ ă p o z i t i v ă j- ducerilor exploatărilor pentru absenţele nem otivate reprezintă obţine o dinamică progresivă rea privind îm bunătăţirea aces­ rativă, în o rg an izarea aprovi­
lui îm bunătăţit de salarizare. mensă exercită creşterea pro­ organizarea mai temeinică a 2,9 la s u tă din to ta lu l de omi­ ascendentă a acesteia. tei activităţi, trebuie să m obili­ zionării tehnice-materiale. Se
ductivităţii muncii nu numai a procesului de producţie şi lichi­ zile efectiv lucrate. zeze toate organizaţiile de par­ obişnuieşte ca în cadrul com bi­
In timp ce cîştigurile m unci­ supra sporirii volumului pro­ darea indisciplinei în m uncă. Intr-adevăr în cadrul exploa- tid în a co n d u ce m ai co n cret şi natului carbonifer (aceasta cu
torilor în această lună m a rc h e a ­ ducţiei, d a r şi a su p ra d im in u ă ­ Aşa se explică de ce şi în luna Dacă orientarea conducerii ărilor carbonifere din Valea mai^ calificat activitatea econo­ acordul m inisterului) — ca pla­
ză o ceştere de 39,7 la sută fa ­ rii influenţei n e g a tiv e a tu tu ro r mai s-a în re g istra t un m are n u ­ c o m b i n a t u l u i a r fi f o s t s ă se Jiului a e x istat şi m ai există o mică a exploatărilor, să ab o r­ n u r i l e s ă fie m o d i f i c a t e în fie-'
ţă de una m artie 1957, în ace­ elem entelor din structura preţu­ m ă r d e a b s e n ţe n e m o tiv a te şi traseze prin plan exploatărilor m are fluctuaţie a forţelor de deze cu mai m ult curaj proble­ care lună, cu cîteva zile înainte
laşi linp influenţa salariilo r pe lui de cost, trebuie să mobilize învoiri fără plată, revenind pe sarcina ca fiecare m uncitor să m uncă şi ace a sta explică într-o m ele tehnice şi de planificare, ca acestea să fie în m în ate ex­
tona de c ărb u n e scad e de la ¦ze t o a t e o r g a n i z a ţ i i l e de p a r t i d com binat 11.227 om zile absen­ presteze în producţie, num ai, o m ăsură prudenţa care s-a m a ­ să folosească în acest scop pe ploatărilor sau uneori chiar du­
12,38 le cît s-a în re g is tra t în din bazinul carb o n ifer al Văii te ceea ce ech iv alează cu c pier­ z i ‘ în plus' (22,8 zile în l o c ' de nifestat în planificare, m ai ales cei m ai buni ingineri şi teh n i­ pă expirarea perioadelor. Poate
trim I, la 9,73 lei, e c h iv a lîn d Jiului, pentru o conducere con­ dere de 8A65 tone cărbune. 21,8 ) şi s - a r fi lu p ta t p e n tru a indicelui productivităţii m un­ cieni. să mobilizeze astfel de practici
cu o redeere a cheltuielilor pe cretă, co m p eten tă şi eficientă a realizarea acestor sarcini, era cii, c a re aşa cum a fost stabi- defectuoase colectivele de m u n ­
Iota! proflicţie din luna aprilie activităţii economice, îm bunătă­ Coeficientul de prezenţă (de posibilă obţinerea - încă a unei fit de la o perio ad ă la alta, nu C unoscîndu-se că în V alea că ale exploatărilor ? Nu duce
cu 789.15' lei ca o e x p re sie a ţind conducerea de către par­ utilizare al forţei de m uncă), p r o d u c ţ i i i d& p e s t e 13.-000 t o n e num ai că a b ă tu t p asu l pe loc, Jiului sînt m ari posibilităţi de
creşterii roduclivităţii muncii constituie un elem ent im portant, cărbune. d ar a m ers în reg res. creştere a productivităţii m un­ aceasta la încălcarea ritm icită­
care a deteminat un volum spo­ tid, a sindicatu lu i şi U.T.M.-u- in creşterea p ro d u ctiv ităţii m u n ­ cii, e n ecesar ca o rg an izaţiile ţii şi a le g ă tu rii d in tre diver*'
rit âl procicţiei. lui la nivelul cerinţelor, precum cii şi el p o a te d e te rm in a o co­ In cadru! exploatărilor carbo­ Inlrucît structura de vechime de partid să vegheze asupra în­ sele sectoare ale exploatărilor,
interesare într-o m ăsură mai nifere din V alea Jiului, cu toa-. a efectivelor de muncitori a în­ tăririi disciplinei în m uncă pen­
V olum ul sporit al producţiei şi controlul a su p ra a d m in is tra ­ mare, o m obilizare a factorilor te m ăsurile luate de redistribu­ ceput să se îm bunătăţească fa­ t r u ca p o s tu r ile p l a n if ic a te u- la creşterea cheltuielilor m a te ­
pe seama coterii productivită­ ire a forţei - de m uncă, există ţă de 1954, este tim pul să se nui m uncitor să fie în în treg im e riale pentru producţie, la s u b ­
ţii m uncii s- re f'e c ta t şi a s u ­ ţiei. de conducere pentru întărirea
încă un num ăr exagerat de pos­ treacă cu tot curajul la o plani­ realizate. De asemenea, să nu minarea îndeplinirii planului ?
pra diminuaţi influenţei chel­ Unde duce lipsa unei disciplinei în m uncă, pentru li­ A se sconta realizări de core­
planificări judicioase tu ri 1n e p r o d u c t i v e a t î t în s u b t e ­ ficaré ştiinţifică a indicilor de se tolereze nerezolvarea opera­
tuielilor geneale, precum şi a a indicilor de plan chidarea sistem ului de învoiri plan exploatărilor, şi m ai ales laţii juste din arn a ja m e n te
am ortizărilor e tona de cărbu­ ran, dar mai , ales la'suprafaţă. tivă a deficientelor în ap ro v i­
D acă pentru luna aprilie a.c. fără p la tă şi m icşo rarea n u m ă ­ a prbductivităţii muncii care să scriptice nu este o metodă re­
ne c a re au sd ţu t de la 6,34 lei li s-a a c o r d a t e x p l o a t ă r i l o r de Aşa -se explică' de ce ra n d a m e n ­ ţină seam a de condiţiile speci­ zionare şi în tra n sp o rtu l s u b ­ co m a n d a b ilă ; ea este g re şită şi
rului de absenţe nem otivate. teran. profund dăunătoare.
în trim estrul H a 4,01 lei p e n ­ către conducerea combinatului tul în subteran se realizează iar fice obiective ale fiecărei ex­
Or, conducerea combinatului, ploatări, pentru ca acestea la Cît priveşte reducerea cheltu­ îndeplinirea hotărîrii Birou­
tru cheltu ielile g enerale şi r e s ­ un plan de producţie a cărui pe total exploatare nu, ielilor de producţie, să se a n a ­ lui com itetului regional de p a r­
r e a l i z a r e a c o n s t i t u i t p e n t r u a- pentru luna mai a.c. a stabilit Ţinînd seam a de acest fapt. rîndul lor, să repartizeze s a r­ tid, care este axată tocm ai p e n ­
pectiv de la 4,6.1ei/tonă la 2,60 cestea o mobilizare, nu acelaşi cinile pe sectoare, manifestând lizeze periodic de către o rg an i­
un coeficient de utilizare al for­ în h o tărîrea a d o p ta tă , Biroul tru elim inarea acestor deficien-
lei/lonă pentru !nortizări, echi­ lucru se poate spune despre lu­ g rijă ca planul să fie m o b iliza­ zaţiile de partid problemele im ­ ţe.isă stea în centrul preocupă"
na m ai cînd s-a stab ilit un v o ­ ţei de m u n că prea mic (86,2 la comitetului regional de partid rii o rg an izaţiilo r de partid; iar
v alen t cu reduci) a cheltuieli­ tor şi ţin în d seam a de p osibi­ portante ca : reducerea consu­
lum mai mic de producţie ex­ sută din timpul de lucru posi­ a trasat ca sarcină conducerii colectivul sectorului exploatării
lor faţă de triestru! I de p lo atărilo r cu 2,6 la su tă faţă lităţile obiective pentru realiza m urilor specifice la materiale,
693.862 iei şi reiectiv 610.479 bil), revenind pe cap de munci com binatului ca în decurs de o rea lui. m iniere al comisiei econom ice
de aprilie şi un n u m ă r de m u n ­ to r 3-4 z iie a b s e n ţ e —¦ in c l u s i v energie, reducerea posturilor ne­ egionale care se g ă se şte în
lei. citori cu 0,9 la su tă mai m are, lună să studieze posibilitatea Sarcini ce vor trebui i,alea Jiu lu i să a c o rd e tot s p r i­
Creşterea produlvităţii m un­ 1-2 zile c o n c e d iu de o d ih n ă — rezolvate în ceî mai p r o d u c t i v e cu c a l c u l e a s u p r a e- jinul aplicării acestor m ăsuri
ceea ce a d e te rm in a t ca şi sar reducerii posturilor neproducti­ conomiilor realizabile, iar con­ în vederea elim inării lipsurilor
cii în luna aprilie, p ro p iată de cina planificată privind produc­ din totalul de 25 zile lucrătoa scurt timp
t i v i t a t e a m u n c ii pe. c a p d e m u n ve, cu to a tă o b iectiv itatea şi să cluziile să le su p u n ă dezbaterii existente, pentru a se da patriei
posibilităţile exploărilor car­ c ito r să s c a d ă cu 3,1 la su tă re; deci un tim p de lucru pla­ M ăsura luată de secretariatul m aselor de m uncitori în co n sfă­ mai m ult cărb u n e şi mai ieftin.
ia m ă s u rile n ecesare, av în d în c o m ite tu lu i r e g io n a l d e a fi a
bonifere, a exercita o outerni- nificat ntaî re d u s cu 2,2 zile duse la cunoştinţa organizaţii tuirile de producţie, unde cu si­
pentru fiecare m uncitor, crein vedere în prim ul rînd interesele guranţă se vor face propuneri
că inrîurire pozitivăjrin spori­
rea volumului prodţiei, asu­ iu-se premize artificiale pentru economiei naţionale de creştere preţioase privind îm bunătăţirea

pra tuturor elementer com po­ depăşirea cu u şu rin ţă a indici a volumului producţiei de că r­

n e n te ale p re ţu lu i d<cost, de- 'or de plan. bune şi a scăderii cheltuielilor

de producţie pe seam a creşterii