Page 35 - 1957-07
P. 35
'Pa? i m u .:U ü h S'óCÍA! ISMULUI 1 Nr. 802
*•........... V IZITA LUI Partizanii picii aprobi hotăririle
sesiunii de ia Colombe
H O ŞIM IN
a Consiliului H oniai al Păcii
în R. P. D. C oreeană
P H E N I A N 11 ( A g e r p r e s ) . — V A R Ş O V I A 11 ( A g e r p r e s ) . — tului vietnam ez pentru apărarea
A genţia telegrafică coreeană păcii se arată că hotăririle de
t r a n s m i t e : In s e a r a zilei dc 10 La V arşovia a avut toc o şe la Colom bo vor crea condiţii
iulie, preşedintele R. D. V iet mai favorabile pentru lupta po
nam , Ho Şi M in, a oferit o re dinţă a Prezidiului comitetului porului vietnam ez pentru unifi
cepţie cu prilejul vizitei sale de care.
prietenie în R.P.D . C oreeană. din în tre a g a Polonie al p a rti
La recepţie au participat Kim Ir A
Sen, preşedintele cabinetului de zanilor păcii. i
m iniştri al R.P.D. Coreene, Kim
Sosirea delegaţiei guvernai Du Bon, preşedintele Prezidiu In rezoluţia care a fost adop
lui A dunării P o p u lare Suprem e
şi de partid sovietice la a R. P . D. C oreene, şi alţi con tată, Prezidiul sprijină hotărî-
ducători ai g u v ern u lu i şi P a r ti
PRAGA (A gerpres). — TASS dului M uncii din Coreea, pre rile cu privire la interzicerea B E R L 1.N 11 ( A g e r p r e s ) . —
a n u n ţ ă : L a 10 iu lie a s o s it cu cum şi rep rezen tan ţi ai o r g a n i La 9 iulie a avut toc la Berlin
un tren special în capitala Ce z a ţ i i l o r o b ş t e ş t i , tai a r m a t e i experienţelor cu arm a nucleară o şedinţă lărgită a Prezidiului
hoslovaciei, P rag a, delegaţia populare coreene, reprezentanţi com itetului germ an al lu p tăto
de partid şi guv ern am en tală a diplom atici din ţările frăţeşti, a d o p tate la sesiu n ea C o nsiliu rilor pentru pace. Prezidiul a
Uniunii Sovietice. reprezentanţi ai presei. a sc u lta t şi discutat raportul
lui M o n d ial al P ăcii de la C o m em brilor delegaţiei m işcării
Din delegaţie iac parte Ni In tim pul recepţiei Ho Şi M in g erm an e a partizanilor păcii ca
kita H ru şcio v , p rim -se c re ta r al şi Kim Ir Sen au ro stit cu v în lom bo. re a participat la sesiunea de
C.C. al P.C .U .S.. Nikolai B ul tări. Recepţia s-a desfăşurat in la C olom bo a C onsiliului M o n
ganin, preşedintele Consiliului tr-o atm osferă de caldă priete Salutăm fierbinte noile pro dial al Păcii. Prezidiul a subli
de .Miniştri al U .R .S.S., N iko nie. niat im portanţa hotărîrilor luate
lai Patolicev, prim locţiitor al prim secretar al C.C. al P.C.C., vietic, care sint anim ate de vo a păşit, de a-i slăbi unitatea, de puneri sovietice p rezen tate în la C o lom bo în ved erea in te n si
m inistrului Afacerilor Externe V aclav Kopechi, vicepreşedinte inţa com ună de a construi o a -1 f a c e s ă s e a b a t ă d e l a p o l i Procesul a două ficării luptei pentru încetarea
al U .R.S.S., O lga Ivaşcenko, a! g u v e rn u lu i, R udolf B arak , societate nouă, socialistă şi co tica sa leninistă. subcom itetul Comisiei O .N .u. experienţelor cu arm a nucleară,
secretar al C.C. al P.C. din U- m inistru al Afacerilor Interne, m unistă. A ceastă prietenie se grupuri îm potriva stocării de arm e ato
craina, V iktor Grişin, preşedin Jiri H endrich secretar al C.C. bazează pe devotam entul ne In domeniul relaţiilor inter pentru dezarm are — se spune m ice în G e rm a n ia o ccidentală,
tele C.C.S. din U.R.S.S., Ivan al P.C.C., Vaclav. D avid, m i clini it faţă de în v ă ţă tu ră m a r naţionale, a spus preşedintele de confrarevolujionari pentru înţelegere între cele do
G rişin, a m b asad o ru l U .R .S.S. în n istru al A facerilor E xterne, xist-leninistă. Republicii Cehoslovace, U niu în rezoluţie. O pinia publică din
C eh o slo v acia. Piavol D avid, secretar al C.C. nea Sovietică prom ovează cu în Ungaria uă state germ ane.
al P.C. din Slovacia, Rudolf Preşedintele a subliniat suc succes politica coexistenţei p aş Polonia consideră că aceste
Cu acelaşi tren a sosit la Strechaj, preşedintele corpului cesele obţinute în ultimii ani de nice a ţărilor cu orînduiri so HruşciovB U D A P E S T A 11 (A g e rp re s)
P ra g a d eleg aţia C.C. al P.C . şi a îm nuterniciţilor al Slovaciei. poporul sovietic sub conduce ciale diferite. Toporul nostru, Procurorul din Budapesta a propuneri constituie o bază rea
guvernului Cehoslovaciei care a rea P .C .U S . P len ara din iunie care trăieşte la frontiera cea p reg ătit actul de acuzare în
întim pinat la frontiera soyietp- Locuitorii capitalei Republicii mai apuseană a lagărului so procesul a două grupuri de listă p e n tru în ch eierea unui a-
cehoslovacă pe oaspeţii din U- Cehoslovace au făcut o prim ire a Com itetului Central al cialist, sprijină necondiţionat contrarevoluţionari oare au p ar
niunea Sovietică. Din delega festivă, prietenească oaspeţilor P.C.U.S., a declarat Zapotocky, eforturile Uniunii Sovietice care cord.
ţie fac parte A ntonin Novotny, sovietici. La g ară delegaţia de a a ră ta t cit de consecvent în urm ăresc să preîntîm pine peri
p artid şi g u v e rn a m e n ta lă sovie făptuieşte partidul sovietic fră colul care am eninţă popoarele kr
tică a fost întîm pinată J e An- ţesc hotăririle C ongresului al europene datorită rem ilitarizării
tonin Zapotocky, preşedintele • Germ aniei occidentale, datorita H A N O I 11 ( A g e r p r e s ) . —
Republicii C ehos'ovace, V iliam XX-lea, cit de ab su rd e şi d isp e înarm ării arm atei vest-germ ane C H IN A NOUA anunţă : In ca
Siroky, preşedintele guvernului. r a t e s i n t t o a t e î n c e r c ă r i l e d e a -1 cu arm a atomică. p itala R. D. V ie tn a m a a v u t loc
întoarce de pe drumul pe care
In piaţa din faţa gării, în luiN. S. o şedinţă a Com itetului vietna
c a d ru l m itin g u lu i c a r e s-a des-' Cuvînfarea
făşu rat cu un u riaş avînt, în nici un fel de uneltiri ale d u ş m ez p en tru a p ă ra re a păcii, la Prezidiul a chem at să se
faţa a mii de oam eni ai m uncii PRAGA (A gerpres). — TASS m anilor socialism ului, ale d u ş
din P ra g a au rostit cuvîntări tra n sm ite : Luînd cuvîntul la m anilor păcii. care au fost salutate rezultatele sărb ăto rească pe larg în acest
Zapotocky şi H ruşciov. m itingul care a avut loc în faţa an la 1 septem brie — Ziua lup
sesiunii de la Colom bo a C o n tei p e n tru pace şi ca în ace a stă
siliului M ondial al Păcii. P a rti
cipanţii la şe d in ţă au su b lin ia t zi populaţia să-şi dem onstreze
faptul că în rezoluţia C o n siliu voinţa de pace.
lui M ondial al Păcii se accen- La şedinţă s-a adoptat hotărî-
tuiază necesitatea reunificării rea de a o rg an iza în noiem brie
Coreei şi V ietnam ului, în intere-'
a. c. la B erlin u n C o n g r e s al
sul consolidării păcii. In rezolu partizanilor păc:i din G erm a
nia.
ţia a d o p t a t ă 1a ş e d i n ţ a c o m i t e
Cuvîntarea lui A. Zapotocky gării din P rag a cu prilejul so Im perialiştii, a declarat N. S. ticipat activ la rebeliunea din
sirii delegaţiei de partid şi g u H ruşciov, se o rie n te a z ă sp re a-
v e rn a m e n ta le sovietice. N. S. dîncirea scindării Europei, spre octom brie—n o iem b rie 1956. Greva funcţionarilor bancari din Franţa
Hruşciov a arătat că oamenii g ru p ă ri m ilitare, p e n tru a im-
PRAGA (Agerpres). — TASS dintele Republicii Cehoslovace, muncii din Cehoslovacia, uniţi Un grup, condus de agentul
t r a n s m i t e : L u î n d c u v î n t u l l a 10 a declarat că prietenia dintre în Frontul N aţional, al cărui epica în făp tu irea ideii colabo
iulie la m itingul consacrat so C ehoslovacia şi U niunea So forţă conducătoare şi suflet este rării în tre to ate statele şi s ta Lacski, a participat la atacurile P A R I S 10 (A g e rp re s ) T A S S G e n e r a lă a M u n c ii, „ F o r c e O u
sirii la P ra g a a delegaţiei de vielică are rădăcini adinei în bilirea unei păci trainice. Po din 23 octom brie îm potriva stu
partid şi g u v ern am en tale sovie masele de m ilioane de oameni "'liRlul C om unist, au obţinut poarele iubitoare de pace sînt dioului de rad io din B udapesta, !anunţă: i u l i e !a î n c e p u t v r i e r e “ şi C o n f e d e r a ţ i a f r a n c e
tice, A ntonin Zapotocky, preşe ale pbp o arelo r cehoslovac şi so- victorii rem arcabile în construc deosebii de neliniştite din cau a uneia din d irecţiile poliţiei şi
ţia socialistă, în în tărirea orîn- za eforturilor im perialiştilor de a Comitetului orăşenesc de la P a ris g re v a funcţionarilor ză a m u n cito rilo r creştini. G re
duîrii dem ocrat populare. a reînvia şi de a pune din nou partid B udapesta. In fotografii
pe picioare pe imperialiştii le publicate la tim pul său în b a n c a r i , o a r e !a f o s t d e c l a r a t ă v i ş tii c e r m ă r i r e a s a l a r i i l o r , r e
Succesele voastre, a declarat v e st-g e rm a n i c ă ro ra li se re revista am ericană „Life“ şeful
H ruşciov, ca şi succesele celor zerv ă rolul de forţă de şoc în la c h e m a r e a o r g a n i z a ţ i i l o r !sin d u c e r e a s ă p t ă m i n i i d e 1-uoru, şi
lalte ţări din lagărul socialist pregătirea unui nou război.
nu pot să nu provoace furia dicale afiliate la C onfederaţia m ărirea d uratei concediilor.
turbată a reacţiuniî im perialis Noi trebuie, a spus Hruşciov,
Militarii americani care părăsesc Japonia să intensificăm lupta pentru în —r--------—----—------------------- V—--------------------------------------------------------------------- -
„uita“ să-şi plătească datoriile te. Evenim entele din U n g aria cetarea cursei înarm ărilor, pen oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
tru în cetarea producţiei şi a fo
au arătat clar adevăratul carac losirii antici term o-nucleare, grupului, Lacski, este prezentat
pentru încetarea experienţelor
T O K I O 11 ( A g e r p r e s ) C H I ţioneze în n u m ele lor şi s ă cea ter al uneltii ilor im perialiste. printre acei oare au supus u- 3 Jliscarea
NA NOUA anunţă : D upă cum ră soldaţilor am ericani să în a cu această arm ă. nor terori bestiale pe !apărăto
relatează un ziar din Tokio, poieze su m a de 600.000 yeni Adversarii noştri, a spus H ruş rii C o m itetu lu i o răşen esc.
populaţia japoneză se plinge de pe care o datorează. In aces kr
faptul că soldaţii !americani p ă te datorii intră chiriile, taxele ciov, a r fi v r u t f o a r te m u lt s ă M em brii unui alt grup con
răsesc Japonia fără să-şi plă pentru electricitate, plata ali In s e a r a zilei de 10 iulie B P
tească datoriile. m entelor etc. subm ineze uniiatea ţărilor so roul Politic al C.C. al P.C. din trarevoluţionar condus de La- din S . Zi.
Cehoslovacia, guvernul cehoslo szlo S chm idt, sînt a c u z a ţi de
C om pania de energie elec cialiste, să le scindeze, iar apoi vac şl preşedintele C eh o slo v a asasin area lui Im re M czo, se
trică din n ord-est a declarat că
Unii soldaţi am ericani, scrie un n u m ăr de 107 soldaţi a m e s ă ie d istru g ă u n a cîte u n a, să ciei a u o ferit un p rîn z în cin-' cretar al C om itetului orăşenesc N E W Y O R K 11 ( A g e r p r e s ) . com plect. In urmia grevei în su
ziarul; creează im presia eă plă ricani au plecat fără să plă răstoarne orinduirea democrat de partid B u d ap esta, şi a alto r In S.U.A. continuă greva m u n dul şi estul S ta te lo r U n ite p r o
ti rea d a to riilo r în a in te de p le tească taxele pentru consumul p o p u la ră . Ai it tim p cit ne sim stea d eleg aţiei de p a rtid şi g u activişti ai comitetului orăşe citorilor din industria cim entu d u c ţia d e c im e n t s-ia r e d u s cu
care este un lucru cu totul ex de electricitate. ţim alături, atît tim p cît în tre lui. La g rev ă iau p arte pînă în o treim e. In !acelaşi tim p sînt
cepţional. gul lag ăr socialist acţionează vernam entale sovietice care vi nesc. . . .. în grevă constructorii din m ai
Autorul articolului propune strîn s u n it şi so lid ar p en tru prezent circa 15.000 de m u n ci m ulte regiuni din S.U.A. Au in
ca a c e a stă p ro b lem ă să fie p re noi nu constituie un pericol zitează R. C ehoslovacă. Peste scurt timp va începe tr a t în cea de-a_ d o u a s ă p ă trn in ă
zentată în faţa comisiei m ixte tori. In 60 de fabrici de cim ent d e g r e v a 7.6*00 de m u n c i t o r i
ja p o n o -am er icane. •fr. *0 • V.0 . J In ca d ru l p rîn zu lu i N. A. procesul celor două g rupuri de din ţară, activitatea a încetat
Citind ca exem plu, oraşul Bulganin preşedintele Consiliu contrarevoluţionari.
B endai, autorul articolului a- lui de M in iştri al U .R .S .S . şi
-rată că p o p u laţia din o ra ş a OOOOOOOO00-00.00 oo cot» OOOOOOOOCO00 00-00 OOOOOOOOOOOOOOOO00~00OOO O00 coco c o n s t r u c t o r i d in N e w Y o rk . in
urma grevei a fost sistată con
cerut tribunalului local să a c strucţia m ultor clădiri din New
*»• •*>•-B• . -B -& • -o. • •*-. .©. •*-..©• -f •«. .*« - « o ..« . Y ork. P e n t r u 10 iu lie a fost fi
x ată g re v a a 1.100 de şoferi de
O nesocotire a intereselor auto cam io an e !pentru tra n sp o r
tul m aterialelor de construcţii.
V. S iro k y p reşed in tele g u v e rn u Potrivit declaraţiei mai m ultor
POPORULUI FRANCEZ lui c e h o s l o v a c !au r o s t i t c u v î n in porturile Ros- r e p re z e n ta n ţi ai- firm e lo r de
toclc, Wiemar şi construcţii din New York, din
N esocotindu-se cerinţele le o coaliţie m ilita ră şi politică, to a re pe p lan politic şi econo tări. Stralsund din R.D. cauza grevei m uncitorilor con
Germană, ancorea stru c to ri şi a m u n cito rilo r din
gitim e ale opiniei publice în care G erm an ia va avea ro m ic". Sporirea volumului ză în fiecare an industria cimentului, construc
schimburilor comerciale circa şase mii de ţii l e în o r a ş v o r fi s i s t a t e !a-
franceze şi lupta consecventă lul preponderent, controlată Aşa după cum sublinia pre dinlre U.R.S.S, şi Japonia vase din diferite pronpe în în treg im e către sfîr-
ţări. In foto: In şitul acestei săptăm îni.
pe c a re m a se le la rg i ale po de cap italiştii şi cercu rile m i sa fra n c e z ă în cu rsu l d e z b a te P E K I N 11 ( A g e r p r e s ) . — portul modernizat
După cum anunţă agenţia Chi Wiemar. La stînga In stalul C alifornia sîn t în
porului francez au dus-o pen litariste am ericane, îndreptată rilor din A dunarea N aţională na Nouă, potrivit datelor ofi vasul din R.F. Ger cea de-a doua săptăm înă de
ciale, Ja p o n ia a încheiat în mană „Gliicksburg“. grevă 30.000 de m uncitori con
i tru p ăstrarea independenţei îm potriva ţărilor lagărului so Franceză, în cazul cînd tra ta prim ele 6 luni ale anului cu Dreapta: Vasul po structori.
ţ ţării, în seara zilei de 9 iulie cialism ului. rent contracte com erciale cu lonez „Marceli No-
t te le v o r fi r a tif ic a te , F r a n ţ a U .R.S.S. în valoare de 8.690.000 wotko“. La 9 iulie la Ea st Saint
f dolari, ceea ce reprezintă o ci Louis (statul Illinois) au de
în A dunarea N aţio n ală Fran P rin i n t r a r e a în v ig o a r e a v a fi p r i m a ţ a r ă s a c r if ic a tă fră aproape de 2 ori m ai m are clarai grevă 500 de muncitori
d e c ît a c e e a clin p e r i o a d a c o r e s d e la m a re a ra fin ă rie de pe
4 ceză — după dezbateri care prevederilor din tratatul cu intereselor Statelor U nite ale punzătoare a anului trecut. J a trol a com paniei „Socony Mo
ponia va im porta din U .R.S.S. bil O ii“ . D in c a u z a g rev ei, r a
4 au d u rat ap ro ap e o săptăm i- privire la E uratom , G erm ania Am ericii (deoarece ele vor ch erestea şi c ă rb u n e şi va ex finăria şi-a în c e ta t com plect ic-
4t perta produse chimice, produse tivibataa. R eprezentanţii la g re
4 nă — au fost ratificate trata occidentală va avea posibili controla E uratom ul) şi intere sintetice, instalaţii pentru şan vele m enţionate cer m a jo a re a
tiere !navale, etc. salariilor în legătură cu m eş
* tele cu privire la „piaţa co tatea să fabrice bom be ato m i selor Germ aniei occidentale. terea costului vieţii în S atele
U nite.
4 m u n ă " şi E u rato m cu 341 ce cu m aterii p rim e (u ra n iu ) A stăzi, a c e a sta a devenit re a
4
4 (co n tra 235) şi respectiv 337 din subsolurile Franţei. O m e litate. Aşa după cum prevede
(contra 243) voturi. Ziua de nirea se în treab ă, şi pe bu n ă tratatul „pieţii com une", pro
t
4 9 iulie va intra, fără îndoială, dreptate, ce g aran ţii există în ducţia in d u strială vest-germ a-
4
4 în istoria Franţei ca o zi de acest caz că, îndem naţi de se nă va putea pătrunde în mod
tristă am intire. tea lor de răzbunare, milita- liber pe piaţa franceză. In a-
4
T ratatele privind „piaţa co riştii germ ani nu vor căuta Cest caz, foarte m ulte în tre
t m u n ă " şi Euratom ul — aşa să-şi - recucerească poziţiile prinderi industriale franceze
TA
U după cum au subliniat nu nu pierdute prin înfrîngerea în v o r fi n e v o ite s ă -ş i re d u c ă
? mai deputaţii com unişti în ca cel de-al H-lea război m o n producţia sau chiar să-şi în
drul dezbaterilor ce au avut dial ? Şi m ai m u lt în c ă . D-l chidă porţile. O d a tă cu a- il!l!!llll!lllllll!rl!lllll!lllllillilllllli!!l'ililllillllllllllll!llilill!!lll!lll!l||||l!llll!|llli!li|| MACAZ! N
t loc în A d u n area N aţională ceasta industria franceză va SIMBATÄ 13 IULIE 1957
Slrauss, m inistrul Apărării de genera o m are m asă de şo Noul ambasador al S. U. A. în U. R. S. S.
Ii F r a n c e z ă — n u r e p r e z i n t ă cu ia Bonn, nu se m ulţum eşte meri.
nimic interesele vitale ale oa M OSCOVA II (A gerpres).— o rd in ar si p lenipotenţiar al Sta-
M S S a n u n ţă : La l ° iulie a
TYi m e n i l o r muncii, ale poporului num ai cu uraniu francez. Cu toate pericolele care. de sosit la M o sco v a L lew ellyn E. W or a|c AmerlcU
D om nia sa solicită teritorii, Thom pson, am basadorul extra-
francez. D ar nu num ai atît. SPECTACOLE CINEMATO brării; l i,45 Muzică din o,ere; 16,1L
*! m ari teritorii franceze pentru curg din ratificarea de către U.R.S.S.
i parlam entul francez a tratate GRAFICE Vorbeşte Moscova; 16,45 Oîntece de
i Aceste două com binaţii „euro lor „pieţii co m u n e" şi E urato-
am enajarea de baze militare m ului, cu to a te că p o p o ru l şi DEVA: In toiul luptei î ci Vasile Popovici; 17,30 Iniră-te măr
f m asele largi ale opiniei p u
pene" cu iz am erican, in stru blice franceze s-au îm potrivit
4 m ente ale „războiului rece" germ ane. din răsputeri acestor com bina
Prin felul cum sînt o rg a ţii, cu toate că deputaţii con nema „Grădina de vară“ : Cîndva gărite : Dela'vrancea poestind co
ţ reprezintă un atentat la pacea ştienţi din A dunarea N aţio la Paris ’ ALBA IUL1A: Rîsefe în piilor; 18,00 Din muzica popoarelor;
ţ şi secu ritatea în m ult frămîn- n izate „p iaţa com ună" şi Eu- nală Franceză au arătat că
t ta ta E uropă şi ch iar în în tr e a rato m u l, F ra n ţa este p u să tratatele respective nu cores paradis: APOLDU DE SU S: In 19,03 Ciclul convorbiri economice;
pund intereselor poporului tr-un magazin universal: -BARU 19,10 Cunoaşteţi aria ? 19,45 Răs
4 ga Iunie. ch iar de Ia bun în cep u t in in MARE: Moara cu noroc: BRAD : pundem ascultătorilor; 19,55 Noapte
t D iriguitorii şi organizatorii ferioritate faţă de G erm ania BONN. — M inistrul de In m iercuri dim ineaţa în favoarea Ţar şi dulgher: HAŢEG: Don Juan; bună, copii: „Negusto/1 şi papaga
¦t te rn e al R. F. G e rm a n e a de încheierii unui acord interna
„pieţii c o m u n e " şi E u ra to m u - o ccid en tală. D at fiind faptul clarat m arţi în cadrul unui m i ţional In vederea încetării itne ILIA : Poemul pedagogic; L0NEA : lul", basm indian: 215 Emisiunea
lui s e b a t cu p u m n u l în p ie p t c ă R. F. G e r m a n ă p r o d u c e a s ting care a avut loc la Muel- diate a experienţelor nucleare
şi susţin că acestea a r favo tăzi ap ro ap e dc trei ori m ai heim că guvernul vest-germ an Grupul parlam entar laburis Cînd vine furtuna; ORAŞTIE: • „Tînărul scriitor": Ii Hobană şi
nu va mai tolera declaraţiile consideră că încetarea expc Unde nu zboară vulturii; PETRO Vasile M oldoveanu; (15 Muzică de
riza (n u vă m iraţi !)... echili m ult cărbune decît F ran ţa, a- francez şi au votat îm potriva partidului social dem ocrat în rienţelor nucleare trebuie să ŞANI : Stan şi Bran studenţi la d a n s; 22,30 Muzică / dans. Progra
brul în lu m e şi pacea, d eo a re p ro ap e de două ori m ai m ult lor. cu sp rijin u l m a jo rită ţii re dreptate îm potriva politicii de constituie o prim ă fază a unui
oţel, de două cri mai m ultă rem ilitarizarc. Asemenea decla acord asupra dezarm ării. Oxford ; SEBEŞ : Citadela sfărîma- mul II: 14,03 Cu ;ntecul şi jocul
ce prin înfiinţarea unei „co energie electrică, de trei ori acţionare. parlam entul francez r a ţii v o r fi s a n c ţ i o n a t e . t ă ; SIAtERIA: Cio-cio S a n ; TE- pe întinsul p atriei; 5,00 Melodii de
munităţi europene" formată m ai m ulte produse chimice, a votat în favoarea proiectelor k IUŞ: Misterul celor două oceane: muzică uşoară; 15) Program pen
d in : G erm ania occidentală, „pic-tii c o m u n e " si „ E u ra io m u - * „Avertizez opoziţia, a decla
r a t S c b r o e d e r , s ă f.ie m a i cu BONN. — C om entînd nota ZLATNA: Roşu şi negru seria l-a; tru iubitorii muzici rom îneşti; ÎR.20
Franţa, Italia, O landa, Belgia ea va putea să-şi sporească lui". î b ă g a r e d e s e a m ă c ăci v o m fi din 6 iulie a guvernului sovie HUNEDOARA: cinema „Bluming“: Tineri dirijori rom'! 17,15 Tribuna
şi Luxem burg, s-ar constitui considerabil potenţialul indus î m ai energici decît pînă în pre Circul S lavia; PETRILA: Sinha Radio; 19,00 A W de dans: 20,03
o „a treia forţă" independentă trial în d a u n a Franţei. In a- încă odată,, interesele şi ce ; zent. A tacurile partidului social tic a d re s a tă g u v e rn u lu i R. F. Concert de estradă 2 1,05 Jocuri popu
în tre S.U .A . şi U n iu n e a S o rinţele poporului francez au 1 G e rm a n e , b u le tin u l de p re să al Aîoqa.
ceste îm prejurări, nu e întîm- fost nesocotite. P o p o ru l fran'- dem ocrat . îm potriva lui A de
* nauer m erg prea departe. Nu a- partidului liber dem ocrat
vietică. D ar cum se îm pacă plăto r faptul, şi nici l i p s it. de i3 vem de g în d să m ai to lerăm a- SELECŢI UNI DIN lare romîneşti: (15 Radiomagazin;
oare această „a treia forţă", semnificaţie, că unele persoa cez nu va înceta însă lupta. c e a s t a în v i i t o r “ .' (R .F.G .) cere g u v e rn u lu i R. F.
? G erm ane să înceapă tratative 22.00 Aîuzică de ^ n s ; 22,30 La sfîr-
El îşi va uni şi m ai m u lt for ; it com erciale cu U niunea Sovieti
num ită „independentă", cu ne oficiale de la Bonn au de ; PROGRAMUL DE RADIO şit de săptămîn; cîntec, joc şi voie
faptul că toţi co m p o n e n ţii ci clarat fă ră ocol că „în E uro LONDRA. — Grupul parla că, fără să le co n d iţio n eze de
sint m em bri ai alianţei allan- pa E u ra tc m u lu i şi a „pieţii ţele pentru a Îm piedica trad u * m entar laburist s-a pronunţat Programul 1 : 5,20 Din activitatea b u n ă; 23,52—0, Muzică de dans.
tice, aflîndu-se deci sub con .comune" acţiunile Franţei vor cerea în viaţă a acestor trá i aşa num ita „problemă a repa
ducerea S.U.A. ? E lim pede scădea, iar Germ ania federală tate, străin e şi potrivnice in te G.A.S.; G,'15 Muzică populară romî- BULETlî DE ŞTIRI
reselor sale. k trierii“ .
b nească; 7,15 A sosit poştaşul; 9,30 5.00 : 6,00: .00: n ,o o : irj.no:
ţ Cutezătorii; 10,20 Concert de mu 15,00; 17,00 !19,00: 22,00: 23,52
b
pentru oricine că e vorba de se va dovedi forţa conducă- C. MACOVE1 zică populară romîneaseă; 11,03 Mu (programul 1ţ 14.00: 16,01): 18,0(1;
- o * o . -o. .-e- • o- ‘V- «o* • . .9. , , 1 zică uşoară: 11,30 Ce e nou în li 20,00: 21.09:3,00; (programul II),
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telcjon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligra jică „1 Alai" — DEVA.