Page 37 - 1957-07

Pag. 2
LITERATURA
Un mare scriitorprieten al Orăştiei
Legăturile valorosului romancier
realist Liviu Rebreanu c.u Orăştia, le­
gături puţin sau aproape necunos­
cute, vin să întregească datele bio­
grafice şi într-o anumită măsură să
precizeze conturul perioadei de înce­
put a creaţiei sale literare.
Orăştia îl leagă pe Rebreanu de a-
mintirea începuturilor sale scriitori­
ceşti, de publicarea aici al primului
său volum de nuvele. încă din 1911
cînd a început să apară revista „Co-
şinzeana“ pe care criticul I'arie Ghe-
ndi o aşeza alături de „Luceafărul",
Liviu Rebreanu se angajează a sus­
ţine această publicaţie literară din 0-
răştie. In numărul 1 al revistei este
repro'dus un fragment din răspunsul
scriitorului: „Primesc cu plăcere ini­
ţiativa dumitale de a colabora la re­
vista „Cosinzeana“, ,cu atît mai mult
cu cît sînt convins că sub îngrijirea
dumitale, revista o să iasă în con­
diţii bune şi o să-şi facă repede loc
tn dragostea cititorilor". De-a lungul
existenţei acestei reviste numele lui
Liviu Rebreanu a semnat de 7 ori.
Prima colaborare îi apare în numă­
rul 3, unde i se publică nuvela „Proş­
tii" (Nuvela „Proştii" era reprodusă
din volumul „Frămîntări“ şi a mai
fost publicată şi în „Almanahul scrii­
torilor de la noi” 1911 Orăştie), şi
Urmară apoi „Cîntec de dragoste",
„Ofilire”, .nuvele care vor fi strînse
în volumul „F.rămîntărl". Restul lu­
crărilor au fost publicate în diferite
numere şi le amintim: „Idilă de la
ţară", schiţa dramatizată „Taclale",
„Armeanul, armeanca şi clubul“ şi
„Vremuri războinice".
Tematica acestora este legată în
mare măsură de viaţa satului, iar
eroii sînt luaţi din lumea oamenilor
simpli şi necăjiţi. In paginile acestei
reviste găsim şi numele Llvia Re­
breanu. Era sora scriitorului care de'
asemenea şi-a publicat în aproape zece
numere unele poezii ale sale. Este
poate încă o dovadă a dragostei ce
o purta familia Rebreanu acestei re­
viste. Intr-un articol de mai tîrziu,
„Scrisul romînesc ardelean mai nou“,
Rebreanu reproşa redactorului revistei
faptul că „a renunţat la „Cosinzea­
na“ sa, spre a tipări lucrările alto­
ra".- Intr-adevăr, printre acei „altora"
se număra şi Liviu Rebreanu, căruia
îi apăru în 1912 volumul de debut
„Frămîntări“. Pe ultima pagină a tu­
turor numerelor „Cosinzenei“ din a-
nul apariţiei, se putea citi recoman­
darea : „Liviu Rebreanu — „Frămîn­
tări“ — un frumos volum de nuvele
în care tînărul scriitor ardelean do­
vedeşte. un bogat talent şi o fină pă­
trundere a sufletului omenesc, prin-
zînd în tablouri pline de viaţă carac­
tere care zguduie şi te mişcă adînc.
Fără îndoială, chiar din această pe­
rioadă Liviu Rebreanu s-a bucurat
din plin de atenţia publicului şi so­
cotesc util să reproduc unele date
biografice prin care „Almanahul Scrii­
torilor de la noi“, apărut în 1911 în
Orăştie, făcea prezentarea tînărului
scriitor.
Se spunea aici că Liviu Rebreanu
era născut la 27 noiembrie 1885, că
învăţase la Năsăud, Bistriţa, Odem-
R E P O R T A J DIN V EA C U L a! XXI-lea
IN LUPTA PENTRU VIAŢA7 i
P i ş ă cum a spus ilustrul s a ­
v a n t I. P . P a v lo v , m e d ic in a
viitorului este igiena. M ajori­
t a t e a b o lilo r d e o a r e s u f e r ă o-
mul sînt legate de condiţiile de
viaţă ale generaţiilor de azi
său de ieri. Se ştie, de pildă,
că pe vrem u ri în o ra şe n u e-
xistau in sta la ţii de apă şi c a ­
nalizare, condiţiile de m uncă
erau m ai grele, cauzele bolilor
n u e ra u c u n o s c u te şi atu n ci n u ­
m eroase boli aveau un caracter
de m asă. Astfel în perioada
1817— 1926 în E uropa a u bîn-
tuit şase m ari epidemii de ho­
leră care au secerat sute de
mii de vieţi. A stăzi acest fla­
gel a fost lichidat în m ajori­
tatea covîrşitoare a ţărilor da­
torită îm bunătăţirii condiţiilor
de viaţă.
A ctualm ente oamenii de şti­
inţă cunosc peste 700 de boli
provocate de bacterii, virusuri,
ciuperci, v ierm i, a n im a le şi p a ­
raziţi. N um ai bacteriile pot
provoca peste 200 de boli.
P en tru lichidarea unor boli
infecţioase, trebuie stîrpite fo­
c a re le u n d e e x istă g e rm e n i şi
burg, Budapesta, Viena şi că avea
ca lucrări: (aceste relatări erau făcute
înainte ca Liviu Rebreanu să-şi fi
publicat primul său volum de nuvele
„Cavalerii" după Mikszath (biblioteca
„Lumina“ 1911), „Tinereţea“, dramă
în trei acte de Max Halbe (traduce­
re Teatru Naţional) etc. Se amintea
apoi de colaborările sale la „Lucea­
fărul“ din Sibiu, „Revista politică şi
literară“ din Blaj, „Convorbiri cri­
tice“ şi „Falanga“ (fost secretar de
redacţie la amîndouă), „Ordinea“,
„Viaţa Romînească“, îngrijea revista
de teatru „Scena" etc. Sînt date care
se cer memorate tocmai pentru că
vorbesc de activitatea de început a
scriitorului. Se întîmplă însă că în
1915 revista „Cosinzeana“ să-şi înce­
teze apariţia şi în consecinţă urmea­
ză o perioadă cînd şi relaţiile lui Li­
viu Rebreanu cu Orăştia au fost oa­
recum întrerupte. Dar, iată că prin
bunăvoinţa fostului profesor al liceu­
lui „Aurel Vlaicu” din Orăştie — Va-
leriu Bora — pot constata că auto­
rul cunoscutelor romane „Răscoala“,
„Ion", „Pădurea spînzuraţilor“ etc., a
continuat a se arăta bucuros de în­
treţinerea unor legături cu această
localitate. Cele cîteva scrisori inedite
vin să dovedească această afir­
maţie. Cunoştinţă cu Rebreanu s-a
făcut în 1925 prin colaborarea tînă­
rului poet Valeriu Bora la revista lui
Liviu Rebreanu. Prima scrisoare din
29 III 1925 scrisă pe o coală cu an­
tetul tipărit al revistei sale „Miş­
carea literară“ era un răspuns dat
colaboratorului orăştian „Mi-a făcut
plăcerea să descopăr de la Orăştie un
poet nou“. In afară de rîndurile de
răspuns, Liviu Rebreanu se interesea­
ză într-un anumit fel şi de viaţa cultu­
Mînxul inovator
Un căluţ din herghelie
Minzişor deştepl vioi
Vine la potcovărie
Spunind plin de bucurie
Potcovarului vulpoi:
— Meştere, o veste bună I
Cred că am descoperit
Cum să meargă treaba strună
In sectorul potcovit t
— Ce vorbeşti, zice vulpoiul
Bravo ţie, minzişor /
N-ai mincat în van trifoiul,
Ialăute inovator l
Dacă nu vorbeşti braşoave
Fă un plan amănunţit
Arătind cite potcoave
Propui iu la potcovit —
Insfîrşit, economia
Ce putem realiza,
Ca să spună herghelia ¦
„Mînzule, eşti cineva /“... ,
Nechezînd cu frenezie,
de proţ. A. N. BAKULEV,
preşedintele Academiei de Ştiinţe
Medicale a U.R.S.S.
agenţi transiniţători ai acestor
boli- De exemplu asanarea
bălţilor a d us la lich id area a-
proape com pletă a m alariei în
U .R .S .S . U n rol im p o rta n t în
stîrp irsa diferitelor boli îl au
uriaşele lucrări de tran sfo rm a­
re ia n a t u r i i , c o n s t r u i r e a d e noi a v e a o in f lu e n ţă h o tă r U o a r e a-
oraşe, punerea în valoare de
noi terenuri etc. In felul aces­
ta, cea de-a doua jum ătate a
secolului nostru mi-o im aginez
ca o eră de slîrpire a tuturor
focarelor naiu rale ale bolilor.
U n a lt aspect al problem ei
constă în îm bunătăţirea condi­
ţiilor de trai ale omului. Fle­
care fam ilie va locui în oase
corespunzătoare condiţiilor igie­
nei. Se va organiza a lim e n ta ­
ţia publică, oare nu num ai că
va scuti femeia de m uncile
grele pe care le im plică p re­
p a r a r e a m î n c ă r u r i l o r , ci v a a -
sigura fiecărui om sortim entul
d e a l i m e n t e c a r e îi e s te n e c e ­
s a r în condiţiile ta care tră ­
rală de aici. El întreabă „Cum merge
„Mişcarea Literară“? Are vreun ecou?
Se citeşte ? Mi-ai face un bun ser­
viciu dacă odată cu noile poezii ce
le aşteptăm, mi-ai da şi oarecare in­
formaţii asupra mersului gazetei
noastre în regiunea dumitale“. In a-
celaşi an Liviu Rebreanu vine per­
sonal la Orăştie, acceptînd a fi naşul
{!cei profesorului Bora,
Valeriu Bora va cere mai tîrziu lui
Rebreanu o prefaţă la un volum de
poezii. Redăm răspunsul scriitorului
pentru a sublinia încă odată trăsătura
de adîncă înţelegere, încurajarea şi
îndrumarea pe care o dădea Liviu Re­
breanu scriitorilor mai tineri şi din
provincie. „Scriu foarte bucuros o
prefaţă la volumul dumitale", „Cînd
purtam cu mine soarele" (promiţător
titlu), dacăi crezi că aceasta îţi va trebui săfie „Cosinzeana", articol
putea aduce un folos cît de mic. In­ publicat în „Cosinzeana" nr. 5 anul
tr-adevăr persist, a avea toată încre­ I, pagina 53,
derea în talentul dumitale scriitori­ 2. Cosinzeana nr. I anul I, pag. 17.
cesc şi nu mi-ar displace deloc, ba
dimpotrivă să pot spune convingerea 30—32.
mea şl cu glas tare în faţa lumii, deşi
în ultimul timp n-am citit de 12—13.
dumneata, decît diverse note poienii- 5. Cosinzeana nr. 19, anul II, pagina
co-impresioniste, care îţi spun cu toa­ 243—245.
tă prietenia, nu prea mi-au plăcut“. 6. Cosinzeana nr. 14—15, anul II,
De altfel chiar de la prima scrisoare pagina 190—192.
L. Rebreanu spunea: „Dacă cumva 7. Cosinzeana nr. 42, anul II, pa­
nu te vor lua alte ape, mi-aş putea gina 507—508.
permite să-ţi prorocesc zile bune în 8. Cosinzeana nr. 4, anul III, pa­
arena literară“.
Spaţiul nu ne permite să stăruim
prea mult asupra conţinutului lucră­ gina 628—629.
rilor publicate în „Cosinzeana“ sau
asupra analizei informaţiilor închise şana 1918—1928, partea Il-a — cul­
în paginile scrisorilor am intite; am tura naţională, Bucureşti 1929, pagina
dori totuşi să subliniem cîteva as­ 1.151.
pecte ce se desprind din relatările fă­
cute mai sus. Mai întîi realismul crea­ Orăştie 1911, pagina 165.
Mimul tntocmeşte-un plan
Despre ce economie
S-ar realiza-ntr-un an
Şi cînd planul a fost gata,
Potcovarul i-a mai spus:
y-Bravo, bre, minca-te-ar tata,
Repede l-ai mai adus/
Chiar acum îl voi supune
La birou, celor în drept...
înţelegi ?
— Da• cum s-ar spune
Trebuie să... mai aştept t
Trece m im ul dup-o lună ;
— Noroc, meştere I
— Noroc /
— 'Ai ceva, ore-o veste bună ?
— încă nu, dar n-o fi fo c !
Inovaţia în sine
Cere studiu — aprofundat
Şt, precum o ştii prea bine,
Ici, colea, un... referat.
Şi apoi rai-ţi pară şagă
ieşte, îr funcţie de climă, vîrs-
tă, starea sănătăţii.
Totodată se va acorda o a-
tenţie m ai m a re culturii fizice,
care va cuprinde toate vîrstele
de la fra g e d a co p ilărie şi pînă
la adînca b ătrineţe. Vor d is ­
pare treptat obiceiurile d ău n ă­
toare cum s î n t : fum atul, con­
sum ul excesiv de băuturi spir­
toase etc. T oate acestea vor
supra îm bunătăţirii sănătăţii
g en eraţiei a c tu a le şi a g e n e r a ­
ţiilor viitoare.
V o r fi î n v i n s e şi a s e m e n e a
boli ca reum atism ul, cancerul,
tuberculoza, scleroza. Tubercu­
lo z a v a d i s p a r e c a b o a l ă de,
m a să încă în u rm ăto rii 10—
15 a n i . R e u m a t i s m u l v a p u t e a
ii c o m b ă t u t cu m a i m u l t ă e fi­
c a c i t a t e c în d v a fi c u n o s c u t cu
precizie germ enul lui, d ar d e pe
acum se ştie că această boală
p o a te ii p r e v e n i t ă ce! m a i b in e
prin călirea organism ului, prin
m ă r i r e a r e z i s t e n ţ e i lui. V o r fi
descoperite, fără îndoială, pre­
parate care vor permite nu n u ­
mai tratarea cazurilor grave de
r e u m a t i s m , ci şi p r e v e n i r e a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 803
VERSU RI
mmmm oi' » cJn. Din ciclul: *
lillBi: O<4 l •; ' > ; * O
?<4 mleetiaei u o
y\. * ¦
?* 4
¦
¦ *
ţiei. Chiar de la începuturile sale li­ ¦¦ Belşug Ivit în spicul galben ¦?
terare, Liviu Rebreanu, şe arată a fi ¦¦ Ce l-a crescut comuna! <44
un statornic şi consecvent realist atît ¦ <>
¦prin tematica legată de viaţă şi rea­ ¦ Pămîntu-a prins să geamă Ci ocîrlia O
litatea romînească, cît şi prin pre­ 4
zentarea printr-o aleasă limbă lite­ XŞi parcă se îndoaie o
rară de coloratură moldovenească u- o
neori, Această trăsătură este intim ¦ De o povară nouă Un boţ de humă sură 4
legată cu caracterul popular şi adînc 4?
umană scriitorilor şl implicit al o- ¦ Cu sclipăt de aramă... Părea, zvîrlit în slavă,
perei sale, lucru ce reiese chiar şi din «4
corespondenţa intimă. Insfîrşit, sub­ XE-o holdă! Boabe are Pînă-ncepu să cînte,
4
liniem în concluzie interesul ce l-a tC a un pustiu nisipuri Să umple zarea pură... 4>
O
arătat marele nostru scriitor Rebrea­ ¦
nu, acestui orăşel cu veche tradiţie ¦ev
culturală — Orăştia. *
Prof. I0AN ILIESCU ¦44*
Orăştie
|PŞI§§|j! ¦ Şi-ntinsă-i, făr'de haturi; Apoi — de soare plină 4
%Un blond ocean îţi pare. 0 veselă minune ; 44
+De roada-i fără seamăn, Menită să desfate, 4
XVorbesc uimiţi ,,răsleţii", Sâ-ndemne spre lumină! *44
Ot Pămintul îl îndoaie, 44
?O^Ia-auzi că stă să geamă. Prăşitorii 4
O<' Popas Cu sapele pe umăr 4
In revărsatul zilei 4
44
44
?
*
v Pe v'întul cald de iunie Trec fără de zăbavă...
ANEXA TRIMITERII %Plutesc spre zări petale, Şi par fără de număr...
1. Uarie Chendi „Ce cred că ar
&I De flori înmiresmate Iar ţarina-nfrăţitâ
* Vii albăstrele, nalbe, O fac mai roditoare,
%0 gingaşă petunie... Prin rîs şi voie bună
„SPRE CASĂ“. — Gravură executată de t0l n umbra deasă, multă, Sub vremea însorită.
ÎGSIP TELLMAN din Valea Jiulii, Lucra­ ţA holdei pîrguite
rea a obţinut premiul UI la concursul na­ %Stau tolăniţi cosaşii Şi cînd sape arfintâ
ţional al tinerilor artişti plastici, organizat %Ei glasu-i stau şi-ascultă:
3. Cosinzeana nr. 3, anul I, pag- în cinstea Festivalului AAondial de la Mos­ 1 Pricep, se pare, acuma Să frîngă buruiana,
cova. %De ce-i mai mare bobul
O fac de zici că-n duşman %
4. Cosinzeana nr. 1 anul I, pagina Tăişul îl împlîntâ. t
IRIMIE STRAIÎŢ t
4 ¦
oo PE CIMP 4<4V
¦4? ŢARA ?
¦ In pragul zării iese lîndrul soare MOŢ I LOR 4
<> Inveşmîntat în albă fră lucire, De pe limanul vechilor răscoalef OooO-’
o Se-nalţă azi semeţ, al muncii cînt ooo
o Cu faţa radiind de iricire, Şi fumegă în zărif crescînd jurnale, ooo
o¦ Ca un flăcău cînd p:a că să se-nsoare. lor viaţa ciocoieşte cu avînt.
¦o Pornind la drum înc^e să-şi resfire
44 Lumina peste ţarini rdi toare,
O
gina 52—54. ¦ Ca pe o ploaie binefăctoare oo
O /.. Ţara Moţilor, ce oameni falnici, ?
9. Cosinzeana nr. 45, anul IV, pa­ 4o De raze, ce inundă îi reaga fire.
A dat poporul tău) în curs de ani,
44 Zefirul iscă-n holde VIurele,
Şi ce viteji s-cui ridicat năvalnici,
o
10. Transilvania, Banatul şi Cri- 4 Iar soarele le-adapă culumină, Din rîndurile celor mai sărmani.
4
o Dar nu le-ar fi de-ajum dacă prin ele
o
o Ţăranii n-ar fi fost să!e grijească, Pe cerul larg, răsare mîndrul soare, +
4 Un soare nou. de viată vestitor* o+
Pe dmpu-ntins grăbesc şirag tractoare *
4 Ferindu-le, de pir şi d»neghină, Arînd cu hărnicie pe ogor.
4
11. Almanahul scriitorilor de la noi.
44 Ca soarele, grlu mîndrtsă rodească.
4
4
ii
4
44 Abia se zvlntă holdelele rouă, VI... Ţară minunată, legendară,,, L
4 Cuprinsul tău, mie-a-tît de scump *
O
Pe cîmpul aburind a proeţime, şi drag X
4 9 !... Ţară minunată, scumpă ţară,
Pâmird al moţilor, străvechi meleag / 1
4 Cînd iată vin, de oamei o mulţime’:
Sătenii mei din colecti) nouă. MIRCEA VA1DA
4O Membru al Cenaclului litera;
•o •
„Georgd Coşbuc"
Da-n sectorul cabalin 4 Şi parcă rîde soarele-n -ilţlme, Brad
Nu-i aşa cum crezi tu. dragă: t Cîr.d feţele, glumind, se-rart în două,
Pune viţă şi bea vin / o4
— Bine, sper că nu-mi spui snoave 4
Sau cu vorbe să mă porţi ¦
Să umblu după potcoave — O Să se măsoare cetele-a adouă
Cum s-ar spune... de cai morţi!
Mersul vremii nu se-opreşte — *<> In hrănicie şi la isteţ
Timpul trece... trece-un an, ?? Cum e! îşi cată-n lume »mireasă,
Iar inovatorul creşte <*
Şi din m im . iaiă-l cirlan — O* Pe plac şi pe ales, de b f seamă,
Şi de fiecare dată,
Trecînd după rezultat 4 Că cea mai harnică va ialeasă. Secerişul
Află că totul e gata,
Da’.,, mat trebuie-un referai! Oo Şi-acum cînd griul de parimp s-adună,
Şi atunci calul a z is : o
„De-aş fi ştiut ce mi-e scris, o l-om împleti din spice, p,năframă, In grădina ţării mele
După atîtea referate Au pornit combinele
Să alerg, să-mi rup ficaţii, <> Ca nimb al hărniciei, o cuqă. Gu-a lor zumzet de albină
.4ş fi făcut aparate, De vuiesc colinele.
De potcovit., birocraţii/•• ?
*<> III Spicul plin îşi pleacă fruntea
V. F1L1MON <O> Sub tăişul argintiu,
o* Cerescul Făt-Frumos e pafinfite, - Ciocîrlia cerne trilul
oo Iar norul care-n calea luşe-aşează, Peste rodul auriu.
<> Se-aseamănă cu-n zmeu, ce'ngerează
4<>» Străpuns de raze — sul iţi Icuţite.
4? Cum piere-n zare rază duprază,
<•
O Ca din pămînt, răsar pe nesţite, Rîde floarea de cicoare
o4* Alunecînd prin holdele-nfrăţ In cosiţa fetelor,
¦O Răzleţe umbre ce se-mbrăţişiă. Munca este sărbătoare O
<? Pe 'întinsul holdelor.
O Din cîmpul larg, pe-aceleaşiăi înguste, 4
4 Rîurind peste vîlcele,
O Vin oameni iar, în pilcuri rbăreţe, Cu cravata lor de mac, <4
?O Odihna la cămine să şi-o gusl Pionieri în stoluri dese,
?oo Spic cu spic adună-n sac. <>
& Dormind, se vor gîndi, prin ţ, că mîine <<O4>
o Ca soarele, c-o nouă tinereţi ION MARINESCU O
A (4
o Vor năpădi pe cîmpul plin grîne. ?
o O
T. FILIMON
com plicaţiilor acestei boii, în giei este încă foarte tînăr. Se g ra d a faţă, pe locul v ătăm at nerea săn ătăţii lui pînă la <
special leziunilor inimii. prevede că îrdr-un viitor apro­ nu creşte un ţesut cicatrici- vîrstă înaintată.
piat se vor efectua intervenţii al cţ se o b s e r v ă i m e d i a t ce
In ceea ce priveşte tratam en ­ cu scoaterea din circuit a sis­ piele va avea acelaşi aspect M edicina s-a sprijinit totdea
tul sclerozei vaselor, cercetările temului circulator natural. Ini­ ca in fe rio r arsurii. una în dezvoltarea sa pe succe­
s î n t o r i e n t a t e s p r e s t a b ilir e a a- m a v a fi d e a s e m e n e a s c o a s ă sele diferitelor ştiinţe tehnice
lim en taţiei ra ţio n a le şi e la b o ra ­ vrem elnic din circuit. .A parate Inie a ce priveşte problem a Astfel, fluxurile de u ltrasu n e
rea unor m ijloace ou ajutorul speciale — plăm în i şi inim i a r­ iongjăţii, aici m ă su rile tr e ­ ajută chirurgilor în diagnosti­
cărora s-ar putea preveni depu­ tificiale — vor asigura circu­ buie ile nu alunei cînd omul carea diferitelor b o li; cu aju­
nerea colesterinei pe pereţii v a­ laţia sîngelui. C hirurgul va p u ­ a dejit vîrsta de 60 de ani, torul ultrasunetelor se va putea
selo r şi re sta b ilire a elasticităţii tea îndrepta toate defectele din ci ch de la n aştere. U n rol secţiona ţe su tu rile la fel ca ş
acestora. inimă, pţintre altele va putea im poţit în p r e lu n g ir e a v ie ­ cu bisturiul chirurgului, fără
să vindece leziunile congenitale. ţii o m i î! a r e s t î r p i r e a d ife- însă să curgă nici o picătură
Ştiinţa se apropie de asem e­ De pe acum se folosesc diferi­ riteioioli infantile, care lasă de sînge. A p a ra te sp eciale de
nea de dezlegarea enigmei can­ te ap arate pentru circulaţia a r ­ adese: urm e în în treag a v ia­
cerului. Se studiază originea tificială a. sîngelui. V a veni ţă. D aceste boli fac p arte m are sensibilitate vor permite
tu m o rilo r m alig n e. S -a şi s t a ­ timpul cînd chirurgul va putea
bilit că b o a la p o a te fi p ro v o ­ transplanta inim a sau plăm inu1 saariajt, tuşea convulsivă, să se capteze curenţii electrici
cată de unele substanţe chimi­ de la un m o rt la altul viu. p o ja ru d ifte ria . p o lio m ielita şi nu num ai ai întregului organ
ce şi v iru su ri , pe de altă p a r ­ altele.
M edicina m odernă a făcut ci şi de ta d ife rite g r u p u r i de c e ­
te se cercetează transform ările Un aspect al problemei lule, ceea ce ne va furniza in ­
paşi .im portanţi pe calea rezol­ constă dirijarea funcţiilor form aţii asu p ra stării tor. Va
chimice din celulele atinse. unor gde cu secreţie internă.
v ă r ii ¦p r o b le m e i t r a n s p l a n t ă r i i De peum medicii au învăţat exista posibilitatea deplină nu
S-a stabilit că transform ări­ s ă d i r !e a c e s t e f u n c ţ i i , a u
ţe s u tu r ilo r ’şi a o rg a n e lo r. Pro- fosi crţ horm oni sintetici c a ­ n u m a i d e a fi c o n s u l t a t b o ln a ­
le chim ice d e c u rg în a c e ste ce­ blem a 'se reduce astăzi la c o m ­ vul de la d ista n ţă , ci şi de e-
p atib ilitatea” biologică dintre re p o t Dcui o f u n c ţ i e a a c e s - xemplu, de a urm ări pe ecran
lule altfel decît în cele săn ă­ tor gtaţ pierdută sau pe cale
organe. Cînd această problem ă funcţionarea inim ii lui. Televi­
toase. Se caută substanţe care de a s e i g e p rin dezvoltarea ziunea va ocupa un loc din ce
v a fi d e fin itiv r e z o lv a ta , în lo ­ continui acestei ştiinţe m edi­
să acţioneze în sensul dorit de cuirea diferitelor organe bol­ cii vor ju n e de o a rm ă efica­ în ce m ai m are în ştiinţa m e­
dicală.
noi asupra acestor transform ări. nave ca rinichii, tubul digestiv, ce pont com baterea îm bătrî-
inima, un deget, o extrem itate nirii orgprntrlui. T otodată vor T o a te a c e s t e a v o r fi r e a l i z a ­
Există de pe acum preparate ele. prin altele, nu va m ai p re­ ii elaboi m ai m u lte m ijlo a ­ te în u rm ă to a re le decenii. D ar
nu num ai oam enii născuţi în
care a u un efect d istructiv a- zenta vreo dificultate. ce de an are asu p ra siste ­
Cînd medicii vor învăţa sa mului nţs, care este hotărî- 1957 se vor bucura de aceste
supra cîtorva tipuri de tumori. binefaceri, ci m u lţi o a m e n i c a re
dirijeze creşterea ţesuturilor, să lor în rjirea p ro c e se lo r me- au astăzi 20— 30 de ani sau
Aşa dar, este în afară de orice regleze aceasta în c o n fo rm ita ­ tabolismij in felul acesta se chiar m ai m ult vor vedea cu
te cu nevoile o rg a n ism u lu i, vor vor dese: perspective n eb ă­ ochii lor proprii cele descrise
îndoială că în a doua ju m ă­ nuite în |a ce p riv eşte pre- aici.
p u t e a fi e l i m i n a t e d e f e c t e l e p r o iy r ig ir e a ii o m u l u i şi m e n ţ i ­
tate a secolului al XX-lea om e­ vocale de boli, reu m atism e sau (Text prescurtat după un ar­
i n t e r v e n ţ i i c h i r u r g i c a l e . D e e- ticol apărut în „Konisomolskaia
n i r e a v a fi i z b ă v i t ă de f l a g e l u l xemplu, în cazul unei arsuri Pravda“.
cancerului şi altor tum ori m a ­
ligne.
Succese de seam ă s-au obţi­
nut în dom eniul com isurotom i-
ei deşi a c e st d o m e n iu al c h iru i-