Page 38 - 1957-07
P. 38
Nr. 803 DRUMUL "W & A LÎSM U W I Pag. 3
Cresc Fineturile Flăcăul de pe Mureş 4
' Organizaţia de bază a Secţiei nr. 1 Montaj ¦din cadrul Atelierelor (Urmare din pag, l-a) Cît să fie de-atunci? Cu două taloane. Se spune că ş
Centrale C.F.R. din Simeria se ocu pă cu simţ de răspundere de munca f
de primire în partid. Încă în anul trecut, cînd adunarea generală a a- aproximare, un an de zile. de-atunci Morufan n-a mai |
nalizat această muncă, 15 dintre cei mai pregătiţi membri de partid au
primit sarcina să se ocupe de educarea politică a tinerilor montori din : ar fi bine să înveţe şi sofe- Viorel Moruţan poate fi văzut fost văzut !în circiumă. ^
secţie. Tovarăşii Vasiu llie, Oarcea Novac, propagandist, Irinca Dumitru,
Filip Alexandru şi alţi membri de partid şi-au ales cîte 2—3 utemişti I ria, meserie care-l obseda¦ de- acum pe şantierul uzinei coc- V A R Ş O V I A 11 C o r e s p o n d e n Horia Lovinescu s-au întreţi
şi au vorbit cu ei de mai multe ori despre trecutul de luptă al parti tul Agerpres a n u n ţă : In ca nut cu cîţiva redactori ai ziare
dului, despre scopurile sale măreţe, despre drepturile şi îndatoririle mem t acum, cu toate că nici cea so-chimice, coducînd cu price- drul planului cultural romîno- lor din V arşovia în cadrul unei
brilor de partid, despre marea cinste de a purta titlul de membru al polon pe anul 1957, scriitorii scurte conferinţe de presă asu
Partidului Muncitoresc Romîn. Cuvîntul acestor membri de partid a mers t{ idee tractorist nu era rea Pere emrarşeina.a bascul^antă^„Ziss ^ Tim^pul liber^ şi-l pe^trece fru M aria B an u ş şi H oria Lovi-
la inima tinerilor. In acest an 20 inontori au cerut primirea lor în nescu se află într-o vizită de pra problem elor literaturii ro-
rîndul candidaţilor de partid. Printre aceştia se num ără: Zamfir Cărpini- ţ . . . Şe?te planul de transport cu sarjt. E Interul drept al echi- ţ prietenie în R. P. Polonă. Ei mîne. Ei au vorbit de asem e
şan, responsabilul brigăzii utemiste, Petru Muntean, Gh. Serafinean, Ni- $ S-au găsit- imediat mulţi cca $q de ton# hm. Maşina Pei Energia 115. E drept nu ţ au vizitat V arşovia, Cracovia, nea despre propriile lor pro
colae Benkd şi alţi tineri fruntaşi în producţie. Printre cei primiţi în Novahuta, staţiunea climaterică bleme de creaţie.
acest an se află şi tînărul loan Vasiu, fiu! secretarului organizaţiei tI Wşofrfierip™prinr°trecZcaere* aAodi'olfinN~i-lu^i înînccăă nn-a-a ccuunnooscscuut t vvrerieo re- se Prea omoară el să maree - Z akopane şi ţărm ul Balticei
de bază şi prietenul lui, loan Varga, proaspeţi absolvenţi ai şcolii profe poloneze. Scriitorii rom îni au In aceeaşi zi în s a la cercului
sionale din Simeria, care îndată ce au împlinit vîrsta de 18 ani au şi ţ? chnlfuoifr-,nrPaDvnenl ntMagmdnar,rrtr, carner,*nparaţ[e accidentală. F-elu-l cum goluri, dar caută întotdeauna i avut num eroase întîlniri cu scri
itorii polonezi care s-au in tere cultural cehoslovac din V ar
cerut primirea în partid. i l-au luat sub oblăduirea lor, sPo îngrijeşte, poate fi luai să Pund în poziţie de şut pe r sat îndeaproape de problemele şovia a fost pro g ram at filmul
r p, entru a-l.....i..n..i.ţ.i..a......ş..i.....î.n.......t.a...i.n...ellee ddrreppntt pni,l1drJăg şi ddep anlWţi şcoferi ooechipieiti sal. De un lucru j actuaie ale literaturii rotnîne.
L a 11 iu l i e M a r i a B a n u ş şi romînesc „Citadela sfărîrmată“
| meseriei de şofer, mai ales că kunedoreni. Seara,, cînd vine e cam necăjit. echipa n-are ; la a cărui vizionare au fost in
t t°ţi îl cunoşteau din garaj pe de pg şantier, în loc să mear- a,ţ! ren° r Cum s-ar zice, ei ţ vitaţi oameni de cultură, zia
rişti cineaşti polonezi.
¦ puştiul de ieri. Pentru nimic gă la un pahar de ţuică, cum sin* cdf n& e "Pui părăsiţi de ^
: în lume nu l-ar fi luat cineva jac und şoferi, verifică minu- Coşea . 1
¦ peste picior. De, se convinse- ţios SUSpensia, frînele şi mai Cînd nu joacă fotbal, mer-
t seră oamenii! a[es m0ţ0rul. In eventualitatea ge la club unde preferă o par- f
; Ca să fii un şofer bun, cazurilor că are ' vreo pană,Udă de table sau de şah, ori î
Corespondenţii voluntari f \ băiete, trebuie să cunoşti mo- repară pe loc, pentru ca o carte frumoasă. Nu de mult ¦ depăşit norma de parcurs între două
au cuvîntul: • t torul, să cunoşti regulile cir- a doua zi sd nu.şi mai piardă o. citit „Tînăra gardă", „Dru- {
¦ culaţiei şi să îngrijeşti maşina timpul cu ea. Tot cu acest pri- mul de aur" şi poeziile lui E-
i — i-a spus şoferul Nichifor. !ej curdţâ maşina şi o degre- minescu. Dar pe lingă acestea Prin îngrijirea atentă şi ex- laj şi fochiştii A m arandei
ploatarea raţională a maşinii G h eo rg h e şi M ibai, cît şi me-
] — Chiar aşa am să fac, sează. Cît priveşte graficul de el mai are şi o altă preocu- încredinţaţi., m ecanicii şi fo- serioşii din atelierul depoului,
chiştii de pe locomotiva cu se- care au contribuit la buna în-
însemnate economii ia preţul de cost tovarăşe Nichifor, nu vreau întreţinere, acesta este respec- pare şi anume de natură sen- nia 30.106, de la D epoul Si- treţinere a locomotivei, au fost
rneriia, au d e p ă şit n o rm a de p rem iaţi cu 6.750 lei M ecanicii
să vă fac de rîs. tat întocmai. timentală. E vorba de priete- p a rc u rs în tre două rep araţii ge- au p rim it 2.958 lei, fochiştii
n erale cu 26 la su tă. 2.002 iei, iar m e se ria şii 1.780
M uncitorii, întregul colectiv, $ Şi Moruţan s-a ţinut de cu- Ca urmare a acestor fapte, nia ce-l leagă de o fetişcană lei.
de la Atelierele C.F.R. Sim eria, Nu de m ult această locomo
au reuşit, înlocuind m aterialele goane, să facă o econom ie la t vînt. Dacă era nevoie, pîtiă cu toate drumurile proaste de simpatică din combinat. Nu tivă a fost retrasă, iar m eca A. AUGUSTIN
nefieroase ou m a te ria le fioroase preţul de cost al producţiei, pe nicii N icolae Popa, Pavel Ba- corespondent
şi p rin reoondiţiom area a diferite prim ele cinci luni ale anului l seara tîrziu trebăluia la mo- pe şantierele Iţunedorene, el a rareori îi puteţi întîlni Im-
piese pentru locom otive şi va- 1957, în valoare de 1.209.321
} toiul maşinii, la întreţinerea reuşit pînă în prezent să pre- preună la cinema, teatru sau
lei.
M1RCEA PROTOPOPESCU 1 ei şi adeseori fără să i-o cea- lungească durata de parcurs plimUndu-se gînditorl undeva
ră nimeni. Cînd ieşea de sub a maşinei între două repara- Pe străzile oraşului,
rmtorul reparat', mînjit pe ţa generale, cu cca. 18.000 - - »¦ --3..-JvhK''
fdă de ulei, inima-i creştea hm., cifră care reprezintă a- J
Economisesc combustibilul
di bucurie că a reuşit să mai proape jumătate din ocolul * ^ ^A
M ecanicii şi fochiştii D epou In economisirea com bustibi itveţe încă ceva. De cîteva pămîntului. Şi încă maşina se
lui Sim eria, printr-o exploatare lului se evidenţiază echipele de oi pe' săptămînă se ducea la prezintă în stare foarte bună.
ra ţio n a lă a lo co m o tiv elo r şi locomotive conduse de m ecani arsurile teoretice din cadrul d ş ţi neprincipial dacă aş
prin rem orcarea trenurilor cu cii P a u l E rd ei, C ornel P o p a, orcului A.V.S.A.P. unde îşi trece cu vederea o mică aba-
tonaj sporit, au reuşit să eco Pavel M oga, Iosif B laga, V io îisuşea noţiuni teoretice ele- tere a şoferului Moruţan. In
nom isească, în prim ul sem es
tentare de conducere, precum tr-o zi, pe cînd era de servi
rel Pîrîu şi loan S usan.
tru , combustibil convenţional T. MIRCEA li legile circulaţiei. Astfel ciu, s-a întîlnit cu un prieten Buna organizare a ariilor are sau m lăştinos şi să perm ită cereale, baraca în care coope-
în v alo are de 546.920 lei. 1 dlnd lucrurile, se înţelege că vechi. Cum în asemenea pri o im p o rtan tă deosebită'-'-deoarece scurgerea cu uşurinţă a apelor naţia şi I.C.S. „ R e c o lta “ p reia
it la timpul cuvenit, Moruţan a lefuri se bea cîte ceva, Moru- de aceasta depinde întreaga provenite din ploi. Terenul pe cerealele contractate sau unde
Vagoane reparate pesfe plan d e s f ă ş u r a r e a m u n c ii .p re c u m şi c u m p ă r ă c e r e a l e La a c h i z i ţ i i ,
f primit mult rîvnitul carnet de ţan în loc să-şi calce pe ini- prevenirea recoltei îm potriva c a re va li fix ată aria va trebui pichetul de incendiu, gazeta a-
Colectivul Atelierelor C.F.R. C o n sta n tin N iţă şi P etru B ozan j şofer pe care şi-l dorea din mă, a călcat pe... regulament. incediilor. De aceea sfaturile n e a p ă r a t s ă aib ă d ru m u ri co- riei, ştan d u ri cu cărţi şi r e
Sim eria a reparat peste preve- cit şi echipa de m ontatori ma- | toată inima. Deci flăcăul de Din nefericire pentru el, orga-
derile planului sem estrial, 45 şini-unelte a lui Va si le P ietra- t pe Mureş cunoştea a treia tne- nele în drept l-au „mirosit"
de v ag o an e şi o locom otivă, ru de la secţia m ecanic şef. j serie. şi drept consecinţă i-au luat ^ R I E M T R I E R A T (.JDccieţ) viste, baraca cu răcoritoare.
Planul producţiei globale se- iacob şiNCU Tot În a fa ra ariei la o d ista n
•*•**•»* 8 -C-* **• .L».*•, . | . ^ . * . «o * ţă mai m are de 30— 40 m. se
m estriale a fost realizai în pro am plasează depozitul de car
p o rţie de 105,41 la su tă, far Bogată activiste turistică păţi a organizat excursii în Uniunea b u ran ţi acoperii ou p ă m în t şi
productivitatea muncii a cres Sovietică, R. P. Bulgaria, R. Ceho groapa pentru fumători. Bine
cut în această perioadă cu 5,53 slovacă. ' Excursiile în Uniunea So înţeles groapa pentru fum ători
la su tă faţă de plan. nu p o a te fi n icid ecu m în a p r o
In cel de-al U-lea semestru- al a- .i!a Ada Kaleh şi Turnu Severin. vietică se vor face cu trenul, sau în JSklisXLE . s E^SsJLM- -SlAa A jL ,. pierea depozitului de carbu
Acest succes se datoreşte ranţi. P e un loc m ai înalt se
unei mai bune organizări a nului acesta ţara noastră va găzdui Din iniţiativa O.N.T.-Carpaţi, anul croaziere pe mare cu motonava sA îîA si aJSOkaAS&a. a u c J h a i.,. instalează observatorul prevă
zut cu m ijloacele necesare de
m uncii pe şa n tie re şi a sig u ră rii un număr dublu de turişti sovietici cesta au fost amenajate la Ma- .Transilvania" cu escale în porturile g! alarm ă. In jurul ariei, în cele
aprovizionării locurilor de m u n mai vizibile locuri, se aşează
că cu m aterialele necesare. Se faţă de anul trecut. Aceştia vor vi- naia, pe litoralul Mării Negre 5 Odesa, Yalta, Soci, Suhumi şi Ba- t tăbliţe pe oare s c rie : „F um a
evidenţiază de la sectorul de zita Valea Prahovei şi eîteva din o- .orturi în care vor fi găzduiţi peste tumi. I tul o p r i t !“.
vagoane echipa de lăcătuşi con raşele ţării, printre care Sibiu, Oro- J.000 de tineri şi studenţi din R. Pentru a da posibilitate unui nu sAeJÎIH g jaA fiA g - In interiorul ariei, aşa după
dusă de lo an VLad, echipa de şui Stalin, Victoria etc. In înţelegere Cehoslovacă. măr tot mai mare de turişti romîni k AaA jîa hA sA el oum se indică în schiţa ală tu
tîm plari a lui C o n stan tin Cîn- rată, se aşază grăm ezi m ari de
dea şi b rig a d a de tineri a lui cu organizaţia de turism din R. P De asemenea în acest semestru vor să participe la cel de-al Vl-lea Fes
C o n stan tin Nedelcu. D e la sec
t o r u l d e l o c o m o t i v e Ge . e v i d e n Bulgaria. O.N.T.-Carpaţi organizează continua să sosească grupuri de tu- tival Mondial al Tineretului şi Stu
un schimb de cîteva sute de tu- rişti polonezi, austrieci, francezi, pre-
rişti din ambele ţări. Din R. P. Un- cum şl un grup de turişti americani, denţilor de la Moscova, O.N.T.-Car
gară vor sosi turişti care vor face alcătuit din studenţi. Aceste grupuri
paţi a organizat plecarea între 22
‘!ujje 5 august a 10 grupuri de
excursii pe litoralul Mării Negre, iai vor face vizite pe Valea Prahovei şlr cîte 40de turiştifiecare“ " O ~ parte’
ţ i a z ă m o n ta Y o riL ; l l i e V a s i u , alţii, care vp- veni cu vapoare pe în .regiunea Stalin, Bucureşti şi unii- d6ltreaceste ' grupuri vor vizita si .n isip şi butoaie ou a p ă d in loc
loan U ieţ, Za fiu C ărpinişan, Dunăre, vor vizita băile Herculane, dintre ei pe litoralul Mării Negre. Leningradul populare au datoria să ia m ă- resp u n zăto are de acces, să ai- în loc între şirurile de stoguri
s u d o r iţa M a rfa Al-bu, c a z a n g ii Orşova, Porţile de Fier, Cazane, in Pentru turiştii romîni O.N.T-Gar-' suri pentru a organiza ariile bă în apropiere o sursă cu debit şi g răm ezi m a i m ici de nisip
Intre 25 august şi 10 septembrie, dJ u—p ă* i n d i c a ţ i i l e s t a b i l i t e . SCc~hUi :ţJa- m a re de ap ă, să fie s itu a t la şi víase cu a p ă în tre stoguri,
Oficiin Naţional de Turism Carpaţi alăturată înfăţişează o arie bine cel puţin 200 m. distanţă de
organizează o nouă croazieră pe Ma organizată. sat, cel puţin 300 m de calea Aşezarea recoltei
rea Neagră cu motonava „Transilva ferată, cel puţin 30 m. de şosea pe arie
Alegerea locului şi cel puţin 100 m. de m a rg i
nia". Turiştii participanţi la această pentru arii nea pădurilor. Recolta se clădeşte pe griţps
croazieră se vor opri o zi la Vama, de stoguri aşezate în rînduri
trei zile la Yalta şi cîte 2 zile la
Odesa şi Soci, Suhumi şi Batumi. Locul pentru arii va trebui Cum trebuie p aralele şi d ista n ţa te în tre ele
Costul unui loc este de la 2.450 lei ales în acea tarla oare cuprin amenajată aria după cum u rm e a z ă : în cadrul
la 3.300 lei, în funcţie de clasă şi de cele m ai m ari suprafeţe cul
cabină. înscrierile vor începe la 15 tivate cu păioase sau pe tere S u p ra fa ţa !ariei se sta b ile şte unui g ru p de 4 sto g u ri se Lasă
iulie 1957. nuri aşezate în apropierea d ru de o comisie com unală ţinto-
iu-mlo Ia ti şi i se — Se poate, dar eu m urilor ce duc înspre sat. La du-se seam a d e su p rafeţele o- d i s t a n ţ a d e 2 m . d e lia s t o g I.a
prescrie o rep, cu care nu-i dau trei sulfamide Pentru prima croazieră pe bordul fixarea ariei trebuie avut grijă cupate de păioase. Se reco-
Intr-o vineri (5 iulie torul Dirlea O., care-i şi dau fuga chi.eu la far la zi copilului, care are aceleiaşi motonave înscrierile continuă ca terenul să nu fie inundabil in an d ă oa in acele sate unde s to g şi 4 m etri în tre cele două
mi se pare), am călcat pe şeful secţiei sănătate a macia spitahl. Aici era doar 6 luni... iar de pi- pînă sîmbătă 13 iulie. paioasele ocupa suprafeţe in-
pămlntul Haţegului, oraş sfatului popular raional, de serviciu )v. Crişan, ramidoane ştiu cît tre tinse, să se facă arii mai mul- rînduri apropiate unde va intna
cu faimă veche, prin iir- zicea la telefon — că a dar aflu dinurmătoarea buie, de 0,10... însem te şi ouai m ici.
gurile lui de lunea şi vorbit sora cu el — să discuţie teleică că lip nează să-l omor, dacă-i batoza şi va treiera întregul
crenvurşiii ce se vînd cu mai aşteptăm că poate dau ce-i aici... Locul care a fost ales pentru
acest prilej. Mă atrăsese o să vină el să-l înlo seşte • arie trebuie arat îm prejur pe ri f M m
spre acest oraş o veste cuiască... dar acum e o- — Alo, irog nr. 36. Stai, stal... ce-ai
plăcută: fată-mea cea cupat... —• Alo, i iov. Băla- zis ? Astea nu-s pentru ^
mică, Fioriţa, inii adu
— Ş i n-a venii ? OOOOOOOOOOOO00-00-00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 Oo 00 OO00 deplasare.
Intre două !grupe a cîte 4
stoguri se lasă o distanţă de
io — 15 m etri. I n tr e d o u ă rîn-
sese pe lume un nepot — Nu şi iaca-i ora 12. şa, de la fnacia spita dumneata? H m / Se poa i n d i c a dî *e a ltf e l m • s*c,h i.ţSa . " ,I n* duri duble de stoguri se task
lului... Tov.ocior, pot fi te... da, trebuie să ţi le trările şi ieşirile de pe arie tre ţa de 30— 50 m.
(să-mi trăiască/), un — E... poate vine de- scutită de ?minorul de schimb... Sulfamideie ră- buie stabilite înainte de a se
după-amiaz trebuie să-l mîn. Dai copilului de 4 depoziţia cerealele. M arcarea terenului se face
flăcău dolofan şi ştren acu înainte; fugi după înlocuiesc iov. Crişan ori din una, ia două zi- de către responsabilul de arie
care a pH... le,' piramidoanele ţi le In afara ariei, adică în a fa avîndu-se în vedere faptul că
gar cum nu se mai află. copil acasă şi adă-l la schimb, iar siropul... ra fîşii a ra te dar în im ediata ţăranii m uncitori se asociază
— ?i? „Hm! şi ăsta-i cam ta ap ro p iere a ei se a m p la se a z ă : în tre ei p e n tr u a s e a j u t a re c i
„Ehei Ia să-mi fac drum , policlinică, pînă atunci — Nu f unde / Mi-a re, — mormăi ea pentru SERIA I postul de prim ajutor, baraca proc la treieriş.
spus in imb că nu sine, — ar trebui să fac pen tru a d ă p o s tire a sacilo r cu
pe la fată-mea” — mi-am merg eu să ţin rîndul. trebuie sie afle că-i o infuzie pentru tuse, aşa Rezultate înregistrate în etapa din 7 iulie 1957
plecat! Cez pe discre scrie şi aici de fapt...
zis, să mă învrednicesc — No bine, iacă fu g ! ţia d v s .. Mulţumesc... dar e prea multă bătaie
Care vai zică, după- de cap. aşa că...’ „Siro
a-mi vedea nepotul, că Şi eu mă duc, cum masă pdpsi de la se pul rărnlne’ , îmi zice a- seria I-a
poi cu voce tare
tare mi-s curios să-i văd mi-a fost vorba. P e' cînd minar. D insm o O răştie — Recolta Sebeş 3— 4
— Hi tuşii eu să-i Ii mulţumii şi grăbii Progresul Z latna — Loc. Teiuş 2— 0
ochii, care se pare că-s ajung la policlinica de pasul spre casa fiicei FI. roşie Deva — E n erg ia 30 Dec. C ugir 1 -1
atrag al-a. mele, dar pe drum glo
taman ca ai m ei: vineţi copii se făcuse 12,20 şi — D(Ce doriţi? durile nu-mi mai dădeau
îm i iteţe/a, se uită pace. Gîndeam cîte din
' ea ‘ cerul şi vioi ca ar doctorul iot nu venise, toate acestea nu ni s-ar
in fugăjsie ea şi con- fi intîmplai. dacă în ria
gintul viu. Zis şi făcui. iar aici aşteptau dupăel de tinuînd discuţie între dul celor care se ocupă CLASAMENTUL
ruptă (O prietenă, ca cu sănătatea în oraşul
Aici aflu eu una şi al două-irei ore, o droaie de re-i ţir de urii, se a- Haţeg ar domni mai mult 1. E n e r g i a A lb a 8 6 1 1 17: 6 13
pucă icaute medica- spirit de răspundere şi 2. Locomotiva Teiuş 9 5 2 2 21:14 12
ta, cele mai multe de bi părinţi îngrijoraţi, cu co. menielierute. Intr-un dacă unii dintre ei nu 3. P r o g r e s u l Z la tn a 9 5 0 4 2 1 :1 1 10
pacheţpune piramidoa- şi.ar uita nobila menire 4; E n e rg ia 30 Dec. C u g ir 8 4 1 3 18:15 8
ne, cînd deodată îmi văd piii. Unii erau chiar de ne, intui sulfamide şi pe care o au şi ar pune 5. R e c o lta S e b e ş 9 4 0 5 19:24 S
o stiecu sirop de pa- interesele bolnavilor îna 9 1 3 5 7:18 O
fata ieşindu-mi înainte prin satele din jur. Aşa, tlaginPeodată, uitîndu- intea celor personale 6. FI. roşie D eva 8 1 2 5 9:24 4
mă pachetul cu sul- Cred că în privinţa asta 7. D in atn o O ră ştie
cu bărbatu-sâu. muncitorul Rusuloi Ion, famidfăd că scrie: 3 secţia sănătate a sfatului
la zi, drăcie, îmi zic, popular regional n-ar
— Da’ nepotu-mi-o un- venise tocmai din Nalafi doar> să-mi ia copilul strica să-mi calce pe ur
aceei doză de sulfa- mă, venind la Haţeg, şi
de-i? dau să-ntreb. cu !aia sa, Vlasiu Maria midă şi mine şi dau să facă ordine in munca
să 1b. sanitară din oraşul şi ra
Fata mi se smiorcăie: din Toteşţit Voinesc Au ionul Haţeg. care după ETAPA VIITOARE (14 iulie 1957)
-ovarăşă..'. cit se vede şchioapătă,
— Ce să vezi taiă nă rora din Covragi, iar cei - lemnează, colo pe începînd cu cea a şefului Energia 30 Dec. C ugir — Progresul Zlatna
reţt că doctorul n-a secţiei raionale, iov dr Locomotiva Teiuş — Dina mo O răştie
pastă, s-o betefit chiar lalţi — ca Ursu ileana puşrafa, — mi-o luă Dirlea. Recolta Sebeş — E nergia Alba
înai farmacista.
ieri şi acu tuşeşte de nu şi Drăgoi Profira — toc tiez şi iar încerc.:' In aşteptare.
Iov. farmacistă, mi
mai ştiu ce.i cu el! mai din. capătul, celălalt se'e că aţi greşit! SERIA II
Eu nu greşesc nici.
— Hm, asia nu-i a al Haţegului.
bine, — zic, — da’ lasă Vine fata cu copilul, Rezultate înregistrate în etapa din 7 iulie 1957
seria IÎ-a
că grijim de el, îl du da’ de doctor nici ur
cem la doftor, mintenaş mă. Se făcuse aproape E n e rg ia 115 H u n e d o a ra — E n e rg ia Lonea
E nergia G helar — E nergia Gălari
l-om pune pe picioare şi ora 13, cînd sora de o- Locomotiva Sim eria — Progresul Deva 1 -6
2— 1
să vezi ce-o să-l mai crotire, care aştepta şi ea 3-*4
joace moşul pe genunchi în rînd ca bolnavii (fără
şi ce-o să mă mai smo- a se îngriji de cele de CLASAMENTUL
căie de mustăţi... trebuinţă — să pregă 1. E n e rg ia L onea S0
2. E n e r g i a G h e la r 9432
— Da’ l-am dus chiar tească soluţii dezinfec 3. L ocom otiva S im eria 8404 27: 9 16
4. P r o g r e s u l D e v a 27:19 îl
azi la policlinica de co tante, să încălzească apă, 5. E n e rg ia C ălan 9324 15:13
6. Energia Aninoasa 18:24 8
pii (fiindcă la domiciliu să facă fişe bolnavilor 7. E n e rg ia 115 H u n e d o a ra 3 15 17:21
233 15:20
nu-ţi vine nimeni, deşi ar etc.) se gîndi să dea te I 16
7:20
trebui). Era pe la ora 11 lefon să vadă care-i si
şi 10, da’ nici urmă de tuaţia. La aceasia Dr.
doctor pe • acolo (deşi Dîrlea dădu răspuns că o ETAPA X-a — 14 iulie 1957
program are de la ora să vină el să consulte
11); doctorul Frankfurt, copiii, dacă dr. Frankfuri Energia Aninoasa — Energia U 5 Hunedoara
Joi (18 iulie 1957)
care e de serviciu, n-a n-a venii.
dat nici un semn dacă Insfîrşit iacă vine şi
vine azi sau nu, iar doc doctorul. Ajunge şi nepo- oa MOŞ DRUMEŢU Energia Călan Locom otiva Simeria i _______
v - - V '-n rv -v i s\ Energia Lonea Energia Ghelar