Page 40 - 1957-07

ui# no» •u

Ni c i o zi p i e r d u t ă ,PROLETAPI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VA t

nici un bob r i s i p i t

P r i m a zi la seceri© -*••»• *o «•

V ! Secerişul frebuSe

Anul IX. Nr. 804 Duminică 14 iulie 1957 4 pagini 20 bani Ornicul nopţii a scuturat de clteva rli, apoi au irns o duşcă de apă rece grăbit tn ioate
ori aripile, apoi a anunţat cu glas şl din nou la treabă. Cînd soarele a
RĂSFOIND de trîmbiţă sosirea zorilor. Din- ajuns în „cruci", griul de pe 2 hec­ ra io a n e le
REGISTRELE tr-un turn un ceas i-a ţinui isonul. tare era deja rînduit tn clăi. S-au
Membrii de partid aprobă NOR MAIORILOR Era ora 4. S-a împrăştiat îniuneri- întors cu faţa colectiviştii, să vadă In ultimele zile a fost strînsă rc- •>
în unanimitate hotărîrile cui şi razele de lumină care abia au rodul muncii de o jumătate de zi. A-
Plenarei C C al P. M. R. „Registrul“ mijit, au invadat deodată satul liniate pe cîmpul rămas de-acam colta de pe stiprafeţe însemnate de j,
tovarăşului Scrisu Oiejdea, aşezat pe marginea stingă a got, clăile de grîu păreau şiruri de
drumului care merge spre Teiuş, soldaţi tn rîndurl perfecte. teren, in raionul Orăştie şi Hune- *
La secţia laminoare din Combina­
tul siderurgic Hunedoara, registrul U S-au trezii oamenii, au dai cu apă O masă bogaiă aştepta pe colec­ doara au fost recoltate cele mai i>
ţine tov. Scrisu. De fapt nu-i un re­ rece pe faţă şi după ce au îmbucat tivişti. Pui fripţi şi tăvăliţi în lapte
gistru, ci doar ciieva file liniate cu site ceva în grabă, au plecai spre amestecat cu făină albă, o mămăli- f mari suprafeţe. Suprafeţele recoltate. i
mina, pe care se înscriu zilnic io­ lanurile de grîu. Frumoase şt bogate, guţă de lingă care nu lipsea brlnza ^ în aceste raioane ar putea fi însă
nele de laminate produse în ziua mai bogate decît ale individualilor, şi laptele dulce, au înlocuit pentru
respectivă, în procent şi In cifre ab­ se întind lanurile colectiviştilor din totdeauna mujdeiul şi mămăliga cu ţ mult mai mari dacă organizaţiile de
solute. Bineînţeles, evidenţa se ţine Oiejdea. Lin se Legăna, în adieri de oţet şi cu ceapă. Au mincai cu poftă
cumulai de la începutul lunii. vînt, galbenul auriu al holdelor, stră­ şi apoi şi-au ales umbra deasă unde. f partid şi sfaturile populare s-ar ocu
juite de verdele mai al porumbului. au rămas două ceasuri la odihnă.
Politica partidului — propria noastră politică Din fila care ţine evidenţa produc­ Pînă departe se zăresc marginile ce­ i pa mai temeinic de mobilizarea ţă-
ţiei pe luna iulie, reiese că pînă la lor 24 hectare de grîu care aşieap- Cînd s-au ridicat, munca a fosi
dala de 10, planul pe secţie a fost (ă seccrătorii. si mai cu spor. Cădeau spicele, $e * rănilor muncitori la seceriş şi dacă
îndeplinit în proporţie de 108,6 la legau snopii, se ridicau rînduri noi
sută. Pe primul loc, după procentul Elena Kiss, colectivistă, s-a deş­ de clăi. Pînă seara, colectiviştii din * S.M.T. Orăştie s-ar îngriji ca sece-
îndeplinirii planului, se situează teptat odată cu ivirea zorilor. A tre­ Oiejdea au tăiai griul de pe 6 hcc-
J o i 11 iu lie, la s f î r ş i t u l p r i ­ m ult creşte autoritatea partidu­ bază cu m asele de m uncitori. schimbul condus de maistrul Gheor­ băluit ceva prin casă, a pregătii tare. O recoltă cum de mult n-a fost f rătorile-legălori să funcţioneze fără
m ului schim b, m em brii şi c a n ­ lui prin luarea unor astfel de Av«m încă m em bri de partid ghe Andrăşescu cu 112,3 la sută, ur­ mîncarea pentru cei patru copii, apoi obţinută, încununează munca undă a
d id aţii de p a r tid din se cţia II-ia m ăsuri. Fiecare om cinstit din care nu a u sarcini conorete, mat de schimbul' lui Ioan Trifu cu s-a pregătii şi ea pentru a pleca colectiviştilor. Pămlnlul care a fost i întrerupere.
furnale a Com binatului siderur­ H u n e d o a ra îşi dă s e a m a cit de oaie nu se stră d u ie sc să d esfă­ 111,2 la sulă. lucrat ca sîrg, după foaie regulile a-
gic „Gh. G heorghiu-D ej“ din m ăreţe sînt realizările înfăptui­ şoare o susţinută m uncă politi­ la clmp. O aştepta o muncă nouă: | Cu totul nesatisfăcător decurg iu-
H unedoara, s-au .adunat pentru te sub conducerea partidului că. Există la noi o situ aţie ne- Cuptorul 5 în frunte
a dezbate Rezoluţia plenarei n o stru drag. Acesteia desigur peimisă : secretarul organizaţiei secerişul. înainte de a pleca a irezii * crările de recoltare în raioanele Se-
C.C. al P.M .R. din 28 iunie— n -a r fi fost posibile d acă în UX.M., C onstantin D ănescu La oţelăria Siemens Martin, în- copilul cel mai mare şl i-a dat în
3 iu lie a. c. p a r t i d u l n o s t r u a r fi f o s t t o ­ ese chiulangiu în producţie. tr-adevăr e registru. Tipărit, şi îm­ * beş şi Haţeg şi într-o oarecare
lerat fnacţionismul, acţiunile C< fel d e e x e m p l u p o a t e c o n s - părţit pe schimburi şi cuptoare, îţi grijă conducerea gospodăriei. ^ măsură şi în raioanele Al-
S ecretarul o rgan izaţiei de antipartinice îndreptate îm po­ tiui un astfel de to v arăş pen- oferă la zi situaţia realizării planu­ La sediul colectivei s-au sirius i
bază, tov. A rcadie Schw artz, a triva unităţii partidului. De a- tu tineret ? Rău este că biroul lui. Am luat doar două cuptoare: 4 t: ba, Ilia şi Brad. In raionul Sebeş
deschis adunarea generală, a- ceea, P len ara C.C. al P.M .R. a oganizaţiei de bază a răm as şi 5. mulţi colectivişti. Aci Elena Kiss —
ră tîn d pe s c u r t s c o p u l ei. condam nat cu toată asprim ea psiv faţă de această chestiune. * nu s_au reco,tat Pînă în ziua de 12
activitatea fracţioniistă a to v a­ La cuptorul 4, în prima decadă colectivista deputată în Sfaiul popu­
S-a dat citire Rezoluţiei. r ă ş ilo r I. C h i ş i n e v s c h i ' şi M . Alţi to varăşi, p rintre oare s-au elaborat peste plan 45 de tone * iulie decît 97 ha orz şi 90 ha grîu,
M em brii şi can d id aţii de partid C o n stan tin escu . Monisie Oanceia, N icolae M ăr- oţel. Din acestea, 31 revin bine cu­ lar comunal — s-a miîlnii cu Geza
au ascu ltat cu m ult interes. ulescu şi G heorghe H aid a, au noscutului topitor Aurel Stanciu. Vasz, cu Francisc Kiss, cu Sigis- groiehnicii înaintate, şl.a desfăcut i deşi aproape în toate comunele
A ş vrea să spun cîtevia cu­ răbat justeţea m ăsurilor luate
Au început apoi discuţiile. v inte şi d e sp re a c tiv ita te a o r ­ ie p le n a ră şi s-au a n g a ja t să Spre deosebire de trecut, cînd cup­ mund Nagy, şi cu alţi colectivişti. larg sinul bogăţiilor După toate i griul se află în stare de coacere ?
Prim ul înscris a fost m aistrul ganizaţiei noastre de 'bază. n u n te a sc ă neobosit pentru a- torul 4 era fruntaş pe oţelărie, acum, i*
C onstantin Mosiu. C red că şi la noi ex istă m u lte p licarea în v iaţă a sa rc in ilo r ce balanţa titlului de fruntaş înclină Unii cu coasele, alţii cu secerile, au
lipsuri, mai ales în privinţa le­ se desprind din Rezoluţia ple­ spre cuptorul 5. Aici, echipele con­ calculele probabile, recolta la hectar ţ deplină. Suprafeţe destul de neîn- *
— A m a s c u l t a t la r a d io şi g ătu rii biroului organizaţiei de n a r e i C .C . .al P . M . R . duse de prim topitorii Dumitru Şer- plecat spre lanuri. Cită bucurie I Cită
am citit în ziare textul R ezo­ ban, Avram Opriş şi Ioan Miculic, va fi in jurul a 2W 0 kg grîu. j semnate s-au recoltat şi în raioa- ?
luţiei. Am stu d iat-o cu ate n ­ au elaborat în prima decadă 113 to­ măreţie pe faţa omului care-n lupta
ţie şi m i-am d at se a m a cit de ne oţel peste plan. cu natura, a reuşii să smulgă pă- Seara a sirius din nou colecfiviş- i nele Haţeg, Alba, ilia şi Brad. *

J In lipsa normatorilor mlniului roade bogaie. tii pe la casele tor. Discutau soţi şi j Strînsul recoltei infr-un timp scurt ;

Cu cită dragoste au pornit colec­ soţii despre munca rodnică pe care ţ şi fără pierderi, este principala sar- ?

tiviştii la secerat / Se plecau in faţa ,. * .„ ,. *
au depus-o in ziua aceea: prima zi | cina care trebuie să preocupe orga- ă
lor spice grele de grîu, Prindea adine
de seceră din acest an. Cu gîndul la f nizaţiile de partid, sfaturile populare *
tăişul .coasei în pai inaii, şi lungi o nouă zi de muncă toi atît de ţt şi conducerile S.ALT. în această pe- »*

Sprijinim cu fermitate îotărîrile se-nlindeau la pămîni poloage de spornică, oamenii au jacul noi pla- $ rioadă. Datoria lor este de a inobl- t
rod, pe care femeile şi legăiorii le f9

făceau snopi, îi legau şi apoi îi a- nuri de viitor: vor avea de unde da * liza colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă- j
şezau în clăi. Munca era cu spor.
statului muii mai mult grîu decît au * rănii muncitori individuali, pentru
in primele ore ale zilei, a fost tăiai
Plenarei C. C. al P.M. R. contractat, vor avea mai multă piin,e ^ a folosi din plin fiecare clipă, în
griul de pe o suprafaţă de 1 hectar.
Oamenii au luat un scurt răgaz, ei şi fraţii lor, muncitorii. ^ scopul grăbirii secerişului. S.M.T.-

P ub lio area în p re să şi tr a n ­ D isc u ţiile p u rta te în a- nice ale to v a ră şilo r I. C h işi­ cînd au gustat cîie ceva de-ale gu- Un şuierat prelung de locomotivă, t urile trebuie să se tngrijească. ca
s m i t e r e a 1a s t a ţ i i l e d e r a d i o a
Rezoluţiei plenarei C.C. al duniarea g e n e ra lă a u co n stiiu it nevschi şi M. C o n sta n tin e sc u , venit dinspre gara Coşiar, a adus î toate secerâtorile-legători să func-
P.M .R. din 28 iunie— 3 iulie
1957 au av u t un p uternic eoou o m anifestare puternică a în ­ folosirea m etodelor de grup, salutul feroviarilor care şi ei tn a- ţioneze din plin.
în rîndul m em b rilo r şi c a n d id a ­
ţilor de partid de la term o cen ­ cred erii rp p m b rilo r şi c a n d id a ­ fracţio n iste, d e n a tu r a r e a de c ă ­ ceastă zi au muncit neobosit pentru
trala din H unedoara. In di­
m in e a ţa şi în d u p ă -a m ia z a zi­ ţilor de partid în politica ge­ tre aceştia a activităţii partidu­ a asigura transporturile şi viaţa că­
lei d e 11 iu l i e p u t e a u fi v ă ­
zute grupuri de m uncitori ci­ nerală a partidului no stru , ex lui, încălcarea regulilor ele­ PE ESTRADAlătorilor. -
tind cu atenţie R ezoluţia plena­ In armonie şl înţelegere, colectiviş­
rei. prim îndu-şi hotărîrea de a lupt; m entare ale vieţii de partid,

In ac e e aşi zi, d u p ă ieşirea din pentru întărirea continuă a u îndreptate îm potriva unităţii
schim b, a av u t loc a d u n a re a
generală a organizaţiei de ba­ nităţii şi coeziunii rîn d u rilc p a rtid u lu i şi conducerii sale. tii din Oiejdea, vor obţine tot mal
ză, în care, după citirea Re­ bune, toi mat multe produse pentru
zoluţiei plenarei C.C. al P.M .R., partidului. , , Cei care au discutat şi-au ei, pentru toţi cei ce muncesc. FESTIVALULUi
membrii de pşrtid şi-au spus
cuvîntul. U n ioc im portant în d isc i, exprim at hotărîrea fermă de a N. CAZAN
ţii- l-au o c u p a t p r o b le m e le de lupta pentru traducerea în via­
bătute de plenara Comitetul ţă a sarcinilor trasate de ple­ La secţiile de furnale nu i-am pu­ Un colectiv harnic
C entral în leg ătu ră cu a titu ţ nară. Ei s-au ang ajat să dea iuţ găsi pe normatori. Erau plecaţi
nea antipartinică m anifestată 2 d o v a d ă de v ig ile n ţă şi i n t r a n ­ în secţii, M-am adresai atunci ingi­
¦tovarăşii Iosif C hişinevschi i sigenţă faţă de orice m anifesta­
M iron Constantinescu. re străină liniei politice a p a r­

T o v a r ă ş i i P e t r u A v r a m , Icn tidului, să lupte pentru întări­ nerilor economişti Floca şi Achim. C olectivul m orii, ,,N icolae De asem enea, preţul de cost
Puşcaş, inginer Pădureanuji rea disciplinei de partid, să ac­ Tovarăşul Floca de la secţia fur­ B ăicescu“ din Alba Iulia a ob­ a fost re d u s cu 0,63 la s u tă în
alţii, au co n d am n at cu ţie ţioneze cu ferm itate pentru a ţinut lună de lună realizări cu loc de 0,53 cît e ra p lan ificat,
trad u ce în viaţă sarcinile tra- nale noi, tocmai încheia situaţia de- care se poate m îndri. Astfel, în ridieîndu-se totodată producti­
cadală. La întrebarea „Cum staţi cu primul sem estru producţia glo­ vitatea m uncii cu 10,32 la sută.
g rav ele m anifestări arctipri- ' sate d e partid. planul omul întoarse filele unui
carnet şi-mi spuse: bală a fost d epăşită cu 3,53 la La obţinerea realizărilor a-
Vom lupta ci hotărîre pentru sută. La sortim entele făină albă m intite în m od deosebit s-au
— Furnalul 5 e sub pian. Furna­ şi fă in ă in te g ra lă , p la n u l a fost
O secţie întărirea uiităţii partidului lul 6 în schimb, a elaborai 152 io- depăşit cu 4,67 şi respectiv 6,73 evidenţiat echipele de m orărit
de polivilin ne fontă peste plan in cele 10 zile. la sută, iar la so rtim en tu l griş c o n d u se de F ra n c isc V o rody şi
I n z ile le d e 10 şi 11 iul a u pînă la data de 23 A ugust să cu 2,46 la sută. A ugustin Albu. Solista MARIA
In prim ele luni ale acestui a v u t loc adu n ări genera în confecţioneze peste plan ioate La furnalele vechi, tovarăşul A- ţNESCU din comuna S ă -tI
an, Ia fabrica „Sim ion Răr- piesele necesare reparării unei chlm, laconic, nu mi-a spus decît Colectivul morii „Nicolae B ăi­
tiuţiu" din Sebeş s-a deschis toate cele 8 organizaţii dează locom otive. procentul îndeplinirii planului: 104,09 c e sc u “ c o n tin u ă să o b ţin ă şi în
o nouă s e c ţie : polivilin — la sută.
d o rit. Aici se confecţionea­ de la Atelierele C.F.R. Seria. E x e m p lu l lo r a fost u rm a t şi tlaşu superior a cintaî\
ză m ape cu ferm oar, poşe­ de com uniştii de la secţia V-a
te şi cord o an e. M a te ria p ri­ Cu acest prilej m em ii şi vagoane, oare tot pînă la a ceas­ aceste zile succese însem nate. ţ „Spune-mi bade adevă-i
m ă , le este liv ra tă de unele tă dată s-au a n g a ja t că vor
fabrici din ţara noastră. candidaţii de partid şi-i ex­ da peste plan două vagoane In îîitîmpinarea Festivalului de la Moscova Realizarea sarcinilor de plan ru“, cîntec care s-a bu­
din prim a decadă a acestei luni
Din luna aprilie, noua sec­ p r im a t h o tă r îr e a fe rm ă je a R.C. şi două v a g o a n e R.P.
ţie a început să livreze în­ curat de mult succes. <
sem nate cantităţi din produ­ traduce în viaţă sarciniipuse In m oţiunile a d re sa te C.C. al H xpoziţia darurilor (în p ro p o rţie de 105— 120 la
sele am intite. P.M .R., com uniştii s-au a n g a ­ sulă) confirm ă acest lucru.
de plenară. —V'*:, -5. ^ "’?i-
J \___/ « i \__t >— I <— f \___f jat să lupte cu ho tărîre pentru
Tovarăşii Ioan ' işan, traducerea în viaţă a hotărî- Festivalului

Ioan Drăgoi, Ioan Coma Lăs- rilor partidului, pentru în tări­ OAMENI Şl FAPTE DIN VALEA JIU LU I

cuţ Vlad, Rudolf V ereş alţii rea unităţii de nezdruncinat a Misiunea a fost
îndeplinită
din o rg an izaţia de b azn r. 3 rindurilor sale. Vineri la amiază bru al C.C, al U.T.M. F.M.T.D., miniaturi
F.xpoziţia cuprinde simbolizînd aspecte
de la ateliere, au sus'ut cu s-a deschis la Pala­ ale muncii tineretului
tul pionierilor din Ca­ 7.500 de obiecte din nostru, împletituri, in­
căldură h otărîrile juc luate pitală expoziţia daru­ metal, lemn, piele, strumente muzicale,
rilor confecţionate de pai. borangic, stofă, albume cu imagini
de p ie n a ră şi s-au anjiat ca tinerelul din R. P. R. etc. Cu fantezie şi în- din viaţa tinerilor din
pentru cel de-al VI- demînare tinerii din ţara noastră şi altele,
OCOOOOOOCCOOOO3OOOOOOeOOSOOS0GOO3OOOOOOOQOOOOOOOOOPOOOCX)OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOGOGOOOOOGOO0CXXX}0OG©OGeOGOOSOOGGOOGOOCeGeO lea Festival Mondial patria noastră au lu­ in curînd aceste o-
al Tineretului şi Stu­ crat costume naţiona­ biecte vor lua dru­
Ofeiarîi se pegăfesc le în culori minuna­ mul Moscovei, unde Cu un scîrşnel de fier, lanţul p u s p r o b l e m a p r e p a r ă r i i ¦lu i la
denţilor pentru pace te, obiecte de lemn vor fi dăruite tineri­ cruţerului porni să se m işte din Petrila. Sarcina de construirea
pentru experimentarea salarizării încrustat, covoare cu lor participanţi la ce în ce m ai iute. V aluri, v a lu ­ instalaţiei de descărcat vagoa­
şi prietenie de la Mos­ emblemele Festivalu­ Festival. ri, p u rta te de paletele lanţului, nele a fost încredinţată m icu­
îrrsbunăfflfe lui de la Moscova şi cărbunele este adus spre bun­ lui şi harnicului colectiv de
cova. căr. Intr-un şuvoi continuu, ne­ m ontori, condus de tov. Cornel
Pe inginerul Aurel Corpaci Fernescu, apaductier. a ridicat M eleş. Lucrul nu era deloc
l-am g ă s it în biroul să u , a lc ă ­ problema salarizării muncito­ Cuvîntul de deschi­ gru, cărbunele cade pe bandă uşor. M unca trebuia o rg an i­
tuind oeva. Se părea că pre­ rilor de la întreţinere.. Apaduc- şi de aici m ai d ep arte sp re g u ­ zată în aşa fel îneît acelaşi co­
zenţa mea putea să lipsească, tierul, spunea că ar fi bine ca dere a fost rostit de lectiv să p o a tă lucra şi la m o n ­
dar această iluzie dispăru cînd muncitorilor de la întreţinere ra mereu nesătulă a preparaţi- tarea elevatorului nr. 4 al pre-
i-am spus că aş vrea să dis­ să li se ia în consideraţie a- tov. C. Aiecu, mem­ ei. R înd pe rînd, v ag o a n e le v e­ p araţiei şi la puţul nr. 2 vest
c u t ă m d e s p r e p r e g ă t i r i l e Ce portul lor în producţie şi să fie nite de la V ulcan lasă să cadă al m inei P etrila. M u lt tim p s-a
s-au făcut la oţelărie pentru Convorbire ctov. plătiţi la nivelul celor produc­ Tinerelul sovietic se pregăteşte pentru cel de-al Vl-lea Festival Aîon- bogăţia lor. Pe m arg in ea celor sfătuit tov. M eleş cu secretarul
începerea experim entării siste­ AUREL COfACI tivi Desigur, ceea ce cerea el dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Colectivele de 6 jg h e a b u ri şi toi a tîte a cra ţe re, organizaţiei de ba.ză — tcv. Er-
mului de salarizare îm b u n ătă­ nu era just, deoarece cu toate artişti amatori pregăiesc noi programe. In uzine, în fabrici şi în şcoli aul cîţiv,a zeci de o a m e n i ad m iră nest M ihaly şi cu tov. Hiclek R a ­
inginer că ei ajută producţia, nu parti­ loc mii de festivaluri. In capitalele republicilor unionaie au loc festiva-, rodul m uncii lor. S în t rnonto- zii, p reşedintele com itetului s in ­
ţit. cipă efectiv la ea. Apoi, maca­ luri ale tineretului. rii şa n tie ru lu i O .C .M M . din dical de secţie. P înă la urm ă
nătâjit. In expunere, făcut o ragii de la dezbaterea trenuri­ Peirila. Cu mina pe m aneta în­ au găsit soluţia cea mai bună.
T răsătu rile feţei vădeau m ult paralelă intre vech salari­ lor şi macaragii de la turnare, IN CLIŞEU : Festivalul tineretului ucrainiari ia Kiev pe Kreciafik. trerupătorului, tînărul electri­ Aşa că nim eni nu s-a mai mi-
interes pentru ceea ce va urm a. zare şi cea nouă. [.exemplu, au cerut să li se acorde un cian Ion Enăcltescu zîm beşte rai cînd băieţii din echipa de
N e-am retras intr-un loc mai vorbitul despre nor, a ară­ plus de salariu, considerat co­ fericit. Cui zîm beşte nici el nu feroviari a lui V icior Perini,
liniştit şi ei d esch ise discu ţia : tat că vechile nori nu erau eficient de mărire a salariului, poate spune 1 au început m o n tarea liniei fe­
tocmai corecte. e necors- rate şi să p ă tu rile fundaţiei de
—• La început nu ştiam cu punzînd muticii dep- pentru condiţijini vătămătoare In curtea preparaţiei Petrila beton pentru piesele noii. in sta­
ce să pornim! Totuşi, ne-am se experim enta de „probă“ in­ laţii. Linia ferată trebuia rid i­
gîndit, că o consultare cu mun­ Astfel de consfăh s-au or­ de lucru. Acelaş•i lucru l-au ce- stalaţia de descărcare a vagoa­ cată aproape un metru O rta ­
citorii ar fi de mult folos. ganizat apoi şi ptchimburi. rut şi zidarii şamotori de la nelor de oale ferată venite cu cii lui P erin i nu au d at înapoi
De asemenea, noi i înfiinţai c ărb u n e de la V ulcan. Ideea a- i au term in at-o la litnp. B e­
— Şi aţi convocat o şedinţă ! o condică, în caremuncitorii rine şi de la cuptoare cestei in sta la ţii şi e x ecu tarea tonul tu rn a t de ei la fun d aţie
oţclari şi-au spus rerea des­ ei se îm p le te ş te ru m u n c a şi a- nu se uscase încă bine cînd au
— iniervenii eu. pre problemele ncsalarizări, Această propunere ca şi cea­ vinlul celor peste 20 de m unci­ sosit m ontorii conduşi de Mei-
făcînd totodată prfieri pre­ tori m ontori care au executat-o
— Exact. Tovarăşul, inginer ţioase. Pînă acutnau înscris fa. USCAR într-un timp, putem spune, re­ se M etefi şi Io n V ulcu. P e zi
Traian Gheorghiţă, şeful servi­ în condică 30 proţsri de mă­ cord. ing. GH. DUiMITRESCl)
ciului organizarea muncii din suri tehnico-orgar/orice.
combinai, s-a pregătit bine şi De mai mult limp, m inerii m
a expus ofelarilor principiile — Şi ce prapur mai în­ din V ulcan scot cărbune ener­
getic. Acesta trebuie prelucrai
sistemului de salarizare îmbu- sem n ate au făcuftelarii în înainte de a lua drum ul fu rn a­
lelor H unedoarei. De aceea, s-a
leg ătu ră cu saiar'ea ?

— Inii amintei că Teodor