Page 41 - 1957-07

p a g t2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 804

> • • * \ \ % 4'• * * • **# » * * \'w ' ' ' » * * 4' ».* ' » ' , • * ' \ * * , ' \ ' ' s \ «v * • .*' * » '* ' * ' s 'C ' »' \V O»' O .' ANI CIUDAŢI
« i ' , * i\ s • s ^'.*î * % »>• :îî ŞI CALENDARE

•' ' ^ ß '

¦ M v G v o...v .• i> lsN v * * « ţ.\v ^ y /x ^ ^ l$ P Acum cîteva zile, salutat de bruarie, să se adauge o zi. In
una dintre cele mai mari explo­ cinstea sa a mpi decis, cp Cvin-
v > : X - : \ \ ^ v o v y : V > ^ > : ': ''V / > > v s y > y S y o V ^ y > : > ; '^ ; v v o y y \ > : ^ y v v y ^ > v ^ v > ^ > v : f:i:>:»\'Vyv v V\* ,>'.*v*vv'. zii solare, a debutat un an neo­ tilius să se numească lulius,
bişnuit care, depăşind cu 6 luni iar Sextilius, augustus.
. • • • * * • * “¦ ’\ vlrsta legală, se va numi anul
geofizic internaţional. Născut Totul a mers bine. pînă în
¦' • ' *' > ‘ **' n ,'V* »• *i\\ vL‘*•.* ‘ V. î ' '. In ziua. de 1 iulie ora 0, el va secolul al 16-lea, And Papa
vieţui pţnă la 31 decembrie Grigore al Xlll-lea, a observpt
>* .)**.. S 'i i * “cP *> ' \» »v < 1958, aceeaşi oră. că anul oficial era cu 10 zile
înaintea celui solar. A convocat
T ou ar ăsu l O la.rrut r 1'şi .s i m t ui s au Dar, mai există şi alte feluri o comisie de savanţi şi în ur­
V --A I i 9 ‘ \ T • * de ani. Efectiv anul civil are ma lucrărilor lor, perioada din­
365 de zile. Dar anul solar are tre 5 şi 15 octombrie 1582 a
gospodăresc } 365 de zile, cinci ore, 48 de mi­ fost suprimată şi calendarul
nute, 47 de secunde şi 5 ze­ gregorian — în folosinţă şi. as­
Interviul de mai jos nu l-am Iticţl nqj, c/ doar am /os-/ martori oculari Noi am crezut că sintem primit eare-l felicităm . pe tovarăşul director ( cimi; anul sideral, adică tim­ tăzi — a fost instituit.
pul necesar pămîntului de a re­
bineînţeles, ţi auditivi. Locul:. o se difiţă ¦la secţia agricolă Sfatului S. Olaru... Am aflat îtişă că .ne-au luat-o plţii înainte: doi copii, !osii veni în aceeaşi poziţie in raport Estp aproape perfect, dar
cu o stea, are 365 de zile, 6 mica inperfecţie va face ca de
copular regional. Personajele:' tovarăşii irig. Ehianoil Maaugfîevicl, se- Moine, şi Troian B.ăduleş.cu din comuna Şibot. ore, 9 minute, 10 secunde şi 7 acum în 10.000 de ani, calenda­
' } * •*) Pentru că a venit' vacanţa şi au cam începui să se plictisească, au zecimi. rul să aibă un avans de 2 zile,
şi 36 minute. Dar pînă atunci...
is ' S' B lijil căutat zile de-a rindul un loc de distracţie. Şi l-au găsit. Semănătoarea Ce nu putea pricepe Anul anomalistic, sau inter­
pe care nenea Olaru a „uitai-o“ în cîmp de astă primăvară. Şi ca jocul doamna valul care se scurge între două De altfel asociaţia internaţio­
*ă !ie mpi plăcui au împodobit semănătoarea cu flori (clişeul nr. 1). treceri consecutive ale soarelui nală pentru calendarul mondial,
Savantul englez Smitb a ffeut prin acelaşi punct al orbitei sa­ caută o soluţie in vederea unei
iH P'>t>|rK/-:ŞApS.-'şSpŞÂfplSWyŞâţ>-ySx. Dar Trâenică, fire mai agitată, s-a plictisit repede cu jocul de-a se- < odată, în salonul unei doamne din le, este de 365 de zile, 6 ore, noi reforme.
mâriatul şi a plecat să se joace de-a aratul, De-a aratul s-a jucat tot CU i elită, o comunicare despre tele- 13 minute şi 54 secunde. In
plugul lui nea Olani de Ia S.M.T, (clişeul nr. 2). Şi aşa la şcoală to­ | graful submarin, care fusese in­ plus anul se micşorează în fie­ Faptul, că zilele săptămînii
varăşa învăţătoare le-a spus multe lucruri despre plugurile asien mari de ii stalat atunci ca să facă legătura care secol cu 0,539 secunde. şi jumătăţile lunii nu concor­
la S.M.T., deci verificarea cunoşiin ţelor pe „viu" nu strică. Puţină me­ * Intre Europa şi America. La dîr- Toate aceste fracţiuni de zile dă, îi jenează pe economişti şi
canică este bine venită, aşa că a început-o dedcamdată cit documentarea | ?itul comunicării,, amfitrioana i-a şi secunde au cauzat şi cau­ contabili. Asociaţia a propus
zează încurcături. păstrarea celor 12 luni, acor-
,pieşetor plugului,.. ¦ t mulţumit savantului pentru expi- dînd 31 de zile primelor 4 luni
nerea sa cit se poate de «expliciă. Legendarul Romulus, cel şi cîte 30 următoarelor. Aceas­
Copiii nc-au spus că i-au scris lui nenea Olaru. mnlţnrdndu-i că <t — Am înţeles totul, pînă în ceit crescut de o lupoaică şi care ta ar face 364 de zile. A 365-a
avut grijă de ei, mai mici amănunte, — a spis a fondat Roma în anul 753 îna­
doamna. Un singur lucru nu pit intea erei noastre, a declarat zi s-ar numi „ziua mondială"
ca să nu se plicti­ pricepe: de ce telegramele tram că anul are 304 zile şi că va consacrată bunăvoinţei, păcii şi
sească prea mult mise pe cablu transatiantic ajunj fi împărţit in 10 luni (martius, cooperaţiei internaţionale. S-ar
tn vacanţă. in destinaţie uscatei... aprilius, maius, iunius, cvinti- păstra şi ziua anilor bisecţi. a-
H Iius, sextilius, september, oc- taşată la sfîrşitul lunii iunie.
Iul secţiei agricole regionale şl Ing. Sabin Olaru, directorul S.M.T-ului din Iată de ce spu­ tober, november şi december).
Orăştie. Pe lingă ei au mal fost şi alţi auditori: directorii celorlalte nem că nc-au Iun- Filantropie Dar anul era prea scurt... şi China a adoptat calendarul
S.M.T.-uri, — fov. Budnaru de la ser viciul S.M.T. şi... nu mai ştim cine I t-o înainte copiii şi Numa Pompilius i-a mai adău­ gregorian in 1873, înainte avea
am uitat căci au trecut de atunci mai bine de două săptămâni. Interviul că nu mai putem 8 lîernard Shaw a fost invitat la gat 2 luni, care au luat numele un calendar bazat pe fazele lu­
luat, sună pe scurt cam a şa: fi primii care să-i \ un bal de binefacere. La bal cu- nii şi poziţia soarelui. Anul a-
mulţumim tov 0- | noscutul scriitor a dansat cu o de ianuarius şi februarius. vea 360 de zile, adică 12 luni
larti pentru „adă- | doamnă care era nespus de feri­ Dar nici aşa nu mergea şi a 30 de zile. La fiecare 2—3
postirea“ tuturor ani, se intercala a 13-a lună,
atelajelor şl maşi­ cită de onoarea de a avea un lulius Cesar a decis, după ce pentru a acoperi deficitul de
nilor. partener atît de ilustru. a consultat astronomii, ca anul zile.
să aibă 365 de zile şi 6 ore, şi
— Este extrem de amabil din | Astăzi în întreaga tune se
partea dumneavoastră să dansaţi ca tot al patrulea an, să fie bi- utilizează calendarul curent la
cu o femeie atît de insignifiantă sect, adică la sfîrşitul lui fe­ noi.
ca mine, — a spus doamna, cu
multă cochetărie. D. M.

Dar Iosij şi Tro­ — Doar de aceea, doamnă, ne o lungime de 8 km.
ian ne-au spus că aflăm la un ba! de binefacere, «~
ei se mai joacă şi i-a răspuns Shaw, Lacurile Michigon şi Huron din de 5.470 metri. La aceasta se mai
de-a slrinsu! recol­ Slatcle Unite sînt legate prin strim- adaugă în partea nordică un mol de
tei. Pe tarlalele sa­ Norocul precupeţei toarea Mackinaw S t r a ^ avfnd o lă­ 2.380 metri, îar în partea de sud o
tului au la dispo­ ţime de 5 km. Pe malul nordic se porţiune de acces cu o lungime de
Regele Cyrus al Persiei a află oraşul St. Ignace, iar pe ma­ 220 metri. Lungimea totală a podu­
ziţie o greblă me­ fost informat odată că o precu­ lul sudic — Mackinaw City legate lui va fi de 8.070 metri, iar lăţimea
canică ( clişeul 3). peaţă I-a vorbit de rău. între ele prin poduri plutitoare şi de 16,40 metri.
feriboturi Datorită traficului extrem
Este după păre­ — Să mulţumească cerului — de intens, mijloacele de transport nu Partea cea mal interesantă a po­
a spus regele că n-are soldaţi, mai făceau faţă cerinţelor. dului o constituie porţiunea centra­
rea noastră, cel ! că altfel , i-aş .fi declarat proastei, lă, suspendată cu o deschizătură
| acesteia război I Populaţia acestor oraşe visează de principală de 1.160^ metri şi cu două
mai original şi mai 70 de ani la un pod care să uneas­ deschizături secundare de cîte. 550
Singurul fericit că cele două părţi ale statului Mi- metri.
de sezon joc. Nu-i chigan. Visul va fi împlinit în sfîrşif
prin construirea podului Mackinaw. Navele care circulă pe lacurile
aşa, tovarăşe O- Michigan şi Huron îşi pot urma
Marele pod aflat în construcţie drumul nestingherite, deoarece cor­
larii 7 ;ste fixat pe 34 de pile, partea cern­
Cam în aceleaşi condiţii au ţost adăpostiie şi alte maşini ale S.M.Tl- eală formată din trei arce fiind sus- pul podului, susţinut de pile se află
la o înălţime de 45 metri deasupra
ului. Batozele stau sub un acoperiş original: cerul, iar pereţii au fost endată. Distanţa dintre culee este nivelului apei.

formaţi din vîrd, ploaie şt alţi... agenţi naturali. Şi pentru conservare ba-

, fotele din remiza nouă a S.M.T.-ului, au ţost îngropate tn var şl ciment, Marele compozitor şi pianist iN qi 11ăţi ş tiir )ţifjc e
lăsat aici de ţoo, Reismauer, şeful şantierului Trustului tinbunăiăţlri fun- Franz Liszt a acceptat odată să
acompanieze la un concert de bi­ Oinţii noştri invazia romană 13,35 la sută. Au­
— Tovarăşe Olaru, cum aţi adăpostii maşinile şl utilajele S.M.T.-ului? nefacere pe un violonist oarecare. torul statisticii e d. Hartueg de la
—¦ Să vedeţi, tovarăşe Mânugheoicl, am făcui inţii planul de măsuri Acesta din urmă executa atît de Viei un dinte stricat nu a jost des- Muzeul Omului din Paris. Explica­
tehnJcP'Organizatorice, pe care-l am ai ci la mine şi dacă doriţi vi-l dau să-l prost piesa interpretată, incit Oerii pe maxilarele omeneşti da­ ţia (controversată) e următoarea: ca-
vedeţi şi dus., apoi ne-am întrunit Intr-o şedinţă u/uic am arătat sarcinile Liszt căuta îri fel şi chip sâ aco­ ţi de mai bine de 3.500 de ani rin ar fi început odată cu consumul
pere greşelile lui cu execuţia sa Ontea erei noastre. In neolitic, se
mi magistrală. ffisc 3,81 la sulă dinţi cariaţi in de hidraţi de carbon (făină, apoi
fale inventariaie în Franţa in dulciuri).
ífp.,# — Ce faceţi, maestre V — i-a G* celtică 6,34 la. sută. iar după
(Din „Orizonturi“ nr, 73)
şoptit Ia un moment dat violo­
nistul —¦ Nn mă mai aud pe
mine însumi I

— O. atunci dumneata eşti sin­
gurul om fericit Ia acest concert I
— i-a răspuns tot in şoaptă Liszt.

O întâmplare MODA zile i
muzicala

ziare din Bucureşti. Probabil aceste batoze (clişeul r.r 4), aşteaptă cam- Compozitorul englez Arthur
Suilivan s-a dus odată cu un
vania de treieriş... Care campanie? Din ce an? Şi tot in aşteptarea cam­ prieten la cineva unde nu mai
fusese decît o singură dată. Gă­
paniei de arături de vară de data aceasta stau şi unele pluguri (clişeul sise strada dar uitase numărul
casei
v . 5) din curtea S.M.T -ului
— Nu-i nimic, — spuse com­
ce iu: stau In faţă. Şi în cileva zile toate, dar absolut ţoale maşinile (ti Dacă tovarăşul Olaru va putea ara cu asemenea pluguri din care a pozitorul, — o găsesc e u !
ţinui să sublinieze cele irei cuvinte n.r.) au jost <curăţite, vopsite şi un.se
cp ceasul — de-ţi iau vederea — şi puse la ¦adăpost. Pentru ireaba asia rămas doar... numele, alunei va ţi denvi de toată lauda. Şi de ce nu l-am Şi Suilivan se apropie pe rlnd
i-am evidenţiaI pe toţi mecanizatorii mei. Probabil că o să mă felicitaţi şi de fiecare casă, lovind uşurel în
pe mine pentru ireaba asta, nu? I Ce ziceţi, sintem băieţi buni şi practici ? lăuda? , Planul lui de măsuri tehnico-organizatorice, de care am vorbii, s-a
(Acestea din urmă, bineînţeles pe un ton mai amical). râzătoarele de ticr puse la uşă
dovedii a fi plan bun. dar... numai pe hîrtie. •v pentru curăţirea ghetelor de no­
roi.
Bravo, Iov. Olaru, ai un simţ go spodăresc... ce să mai spunem, doar ^
— Am a ju n s! — spuse el in
vezi şi dumneata ( cele di o urmă. — A scultă: îa
lemol I

...noi materii plastice au tost pu- că vor filma Ia o adîncime de 8.000 EPIGRAME
e de curind la punct în Uniunea de metri. Fn acest scop ei au con­
Sovietică. Una dintre eie, care e struit un aparat specia! care cintă-
de două ori mai uşoară decît alumi­
niul şi mai rezistentă decît oţelul, reşte 45 de kg şi care va ii coborit din gazeta satirică „Sub tensiune“ o întreprinderii
în adîncul mărilor cu ajutorul unei
de electricitate Deva
şi caie îşi păstrează proprietăţile ia de harpon, al cărui vîrl este muiat frînghii de nylon, groasă de 60

o temperatură de 300", poate fi fo­ in antibioticul oxitetraciclin care fa­ mm. Aceasta este cea mai groasă Celor care nici p în ă la a- rea cu în tîrziere a biletelor de
frînghis de nylon din lume c e a s t ă d a t a 11- a u r e u ş i t să î n ­ b a i e :
losită tot atit de bine sub forma unei ce ca balenele vînate să nu intre în

ţesături suple ca şi sub aceea de descompunere timp de 36 de ore. A- LisiîLi Madagascar chege b rig a d a a rtistic ă : Că e baie, că-i bătaie
Cînd eroi, cînd pesimişti C-ar fi „cauze", spun unii
cărămidă. Ea va fi întrebuinţată ceastă descoperire este de mare fo­ Şi ne dau bilei de baie
Insula Madagascar este ca mări­ Ba c-o fac, ba c-o mai iartă... Dau... dar la. sfîrşitul lunii.
în construcţiile de case ca şi pen­ los vinătorilor de balene care nu au me a patra insulă de pe giobui pă- Cu asemenea artişti,
N SERGIU
tru construirea corpului micilor posibilitatea să încarce imediat ba­ mîntesc şi de aproximativ două ori
nave. lenele vînate pe vas. In legătură cu critica :
mai mare decît insulele britanice. Vai de ea. sărmana artă
Institutul sovietic al materiilor ...o expediţie etnografică italiană
plastice pregăteşte în prezent mate­ care a făcut cercetări ştiinţifice in Din cauză că s-a detaşat foarte tim­ Serviciului organizarea m un­ Critica e foarte bună
rii de 29 de ori mai uşoare decît Venezuela1 a descoperii un trib, puriu de continentul african. nici cii c a re t ă r ă g ă n e a z ă c a lc u lu l şi N-aş avea nimic de spus,
apa şi prevăzute cp o anumită elas­ plata premiilor cuvenite sala­ Cit mai des. de jos t.n sus.
ticitate, menite să slujească fa fa­ unic în lume, ai cărui membri nu trăiesc multe plante şi animale ca­ Bine-ar fi de-ar fi. făcută
bricarea diferitelor obiecte c a ; ju­ ştiu ce înseamnă cruda -sa u 1 furtul. re nu se întîlnesc în alte regiuni
cării, saltele c t c , Unele cooperative m eşteşu­
Este vorba de indienii „piaroa" căre ale Africii Pe vremea cînd insula r i a ţ i l o r : găreşti nu aplică stam p ila pe
...în fiecare oră se nasc in lume • trăiesc in pădurile tropicale, Pină încălţăm intea prost confecţio­
,5.500 de persoane, mor 4.700, au loc -. în prezent ei nu cunosc civilizaţia, s-a detaşat de continent nu existau De-o mai ţineţi mult aşa nată :
1.000 de căsătorii şi 100 de divor­ realizările ştiinţei şi tehnicii şi nici încă pe pămînt mamifere mari. De
inegalitfiţile'; sociale. Ci mi se răz­ aceea pe insula Madagascar nu tră­ In cadenţă de-amînare Comenzile executate
Un adevăr cam trist confirmă;
ţuri. Intr-o oră omenirea consumă'' boiesc, nu se ceartă şi nu se ucid. iesc animale mari, elefanţi, urşi etc. Premiile pe-april, le-om lua Al vostru lucru se cunoaşte
Chiar dacă el n-are... firma.
35 milioane kg de pline şi 25 mi­ .., o expediţie: tranco-ameripană ,se Nu există nici şopîrte sau şerpi, Tocmai la pensionare. 1. Onodet din două piese, cu bluză dreaptă Observaţi originala
lioane kg de cartofi. pregăteşte să bată recordul filmării v - OH1NDOVEANV linie dinfă, pornită de la umăr.
la mari adîncimi submarine .'— 5.50(1 care pe teritoriul Africii mişună S erv iciu lu i a d m in is tra tiv şi
...vînătorii de balene din Norve- 2. Şarle modernă linia scurtă a bluzei, terminală înlr-un cordon
gia folosesc in ultimul timp un tel m. Membrii expediţiei au declarat Totuşi aici se întîlnesc numeroşi cro­ (rasal.

codili, maimuţe lemuriene. Iiiieci şi tu tu ro r celo r c a re -şi ad u c pri-

muite rozătoare mici nosui de nep ăsare, la distribui-

1