Page 42 - 1957-07

Nr, 804 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

OAMENI DE PE ÎNTINSUL REGIUNII OOOGOOOOOOGOOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^

Pentru cîteva

IiIm9 *n• ... Inginerul constructor 'Din.

La băile din Vaţa de Jos, raionul (vum iM ţiL t
m fyium i
Brad, s-a amenajat de curînd un A colo în frumoasa Bucovi­ In 1955 cînd a început con- probleme. Cu Ingeniozitatea
tlub cultural. Acest lucru s-a în­ nă, la Vîlcovul de Sus, strucţia marelui laminor Blu- ce-l caracterizează, a trecut şi
făptuit spre bucuria şi în folosul regiunea Suceava, s-a născut ming, inginerul Velehorski s-a peste acestea, respeptînd de cele
oaspeţilor ce -vin aici pentru a-şi înr Ovidiu Velehorski, actualmen­ numărat printre cei care au bă-
tul primii ţăruşi pe locul unde mai multe ori graficul de ten
griji sănătatea. te inginer la Trustul 4 con­ minare a lucrărilor ce i-au fost

Din păcate însă, deşi ultima lu­ strucţii Hunedoara, şantierul avea să se înalţe monumentala încredinţate. De pildă, era ne­ Locurile pitoreşti din regiunea
crare pentru complecta terminare a Bluming. Acolo, pe cînd era construcţie. cesară o izolaţie de pîslă la noastră atrag zi de zi numeroşi
clubului, zugrăvitul, a fost începută încă copil, îi plăcea nespus de oameni ai muncii, care în zilele
de cea. 4 săptămîni, ea totuşi încă mult ca in joacă să ,<constru­ n cei aproape doi ani de bluming. Şi cum asemenea ma­ de odihnă pornesc în excursie —
minunat prilej de reconfortare şi
zile, şeful şantierului A-2 teriale nu se găseau în maga­ destindere. Aceste locuri minunate
nu e terminată nici pîoă acum- Şi iască mereu cîte ceva cum ar ±B2, inginer Velehorski, a a- ziile şantierelor, inginerul Ve­ oferă excursioniştilor clipe plă­
ce a mai rămas de făcut ? Cîteva ţi, de pildă, colivii pentru po­ vut multe probleme de rezolvat lehorski a propus înlocuirea
linii pe unul din pereţi. Cum însă rumbei, căsuţe de lut împrej­ mai ales că la început pe în­ pîslei de izolaţie cu un beton cute,
conducerea cooperativei „Crişana" din IN CLIŞEU: Vedere din Mun­
Brad, nu catadicseşte să trimită un muite cu gărduleţe de nuieluşe treg grupul de şantiere erau ie rumeguş'. Aşa dar, proble­
lucrător pentru a trage liniile în pau­ Si altele. Pe vreme ce creştea, doar trei ingineri, iar conşiruc- ma a fost rezolvată, iar izola­ ţii Retezat (Şeaua Bucurej).
ză, clubul stă nefolosit, cu schelele chiar şi mai lîrziu cînd s-a ţia de beton cu rumeguş s-a
din interior nedemontate. El, va mai despărţit de jocurile copilă­ ţia în genul ei era. cu iotul dovedii mai trainică şi mai ief­
riei, fiind elev la liceu, Vele- nouă. Primul şi unul din cele tină.
mai mari obstacole, a fost apa,

sta aşa încă «mult şi bine dacă or­ horski îşi depăna în taină vi­ Odinioară, aici fuseseră nişte Inginerul Velehorski este un OOpOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<DOOOOOOOOOOOOO.eO 0 0 0 0 o o o a o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c d '

ganele competente nu vor trage cu sul său de a deveni construc­ bălţi, aşa că nivelul apei se a- adversar hotărît al şedinţelor SUCCESELE TELEGRAME EXTERNE
tor. Numai aşa se explică fap­ fla foarte aproape de suprafaţă. de lungă durată. După cum NOASTRE
toată seriozitatea la răspundere pe tul că în anul 1948, a trecut A fost nevoie de construirea u- mărturisea el, problemele cele Conferinţa reprezentanţilor Confederaţiei Senerale
fără prea mari emoţii examenul pui dren care a înconjurat ca mai grele se rezolvă întotdeau­ Colectivul Depoului Simeria a Muncii din Franţa şi ai Uniunii Sindicatelor
acei care-şi permit să trateze cu a- de admitere la facultatea de o centură marele laminor. Apa na practic la faţa locului, pe a reuşii să obţină însem nate
construcţii din Timişoara. a fost astfel învinsă şi coborîtă •jiu. Doar o singură dată pe din Oermania occidentală
tîta superficialitate lucrările contrac­ cu 8 metri. mai jos. 5ăptămînă cheamă şefii de lo­ su ccese în în d e p lin ire a şi d e p ă ­
Anii de facultate s-au scurs turi la o mică operativă, unde şirea sarcinilor de plan pe pri­ P A R I S 13 ( A g e r p r e s ) . — In a! doilea rînd, -pentru a
tate. parcă pe nesimţite pentru stu­ Constructorii conduşi de ini­ se analizează stadiul lucrărilor. mul sem estru al anului. Astfel, Potrivit relatărilor ziarului
dentul şi viitorul inginer Vele­ mosul inginer au executat prin­ In rest totul se rezolvă pe şan­ planul de producţie a fost de­ „ L ’H u m a n i t é “ , la P a r i s a a v u t împiedica cursa înarm ărilor,
,>9 Ce ţie nu-ţi place horski. Dar, se înţelege, nu în tier. păşit cu peste 1 la -sută, iar
tre altele, fundaţiile halei la­ productivitatea muncii a cres­ loc o conferinţă a rep rezen tan ­ remilitarizarea-, războiul din
altuia nu face“ minorului de 1.000, diverse cut cu 6,72 la sută. ţilor Confederaţiei Generale a
M u n c ii d in F r a n ţ a ( C .C .T .) şi Algeria, experienţele nucleare
Intenţionam să beau o bere zadar. îşi însuşea cu tenacitate turnări de beton, montarea pre­ — Prin reducerea consumului ai U niunii S indicatelor din G e r­
şi dragoste teoriile complicate lîncezi dacă aş sta specific de com bustibil faţă de m ania occidentală în cadrul că­ şi pentru a obţine d ez a rm a re a ,
ale meseriei de constructor. Pe n o rm a tehnică cu 9 la su lă şi reia au fost discutate proble­
acum vreo cîteva zile la grădi­ timp de vară, pe Ungă luna de fabricatelor, cîteva lucrări la nai mult în birou. Pe şantier economisirea de m ateriale, pre­ mele m işcării m uncitoreşti din asigurarea securităţii colective
na de vară „Minerul" din Pe­ cuptoarele adinei, depozitul in­ nu ştiu de ce, dar parcă îmi ţul de cosi a) p roducţiei a fost
troşani al cărui gestionar termediar, iar recent au trecut creşte inima cînd sînt angrenat red u s cu 3,40 la su tă, reaiizîn- Cele d o u ă ţ ă r i . In r e z o l u ţ i a v- in E u ro p a. - folosirea energiei
du-şe o econom ie la acest c a ­
practică obligatorie, el mai fă­ pitol în v a lo a re de 330.990 lei. doptată la conferinţă se spune atom ice num ai în scopuri p aş­
cea cîte o lună, sacrificînd-o din că „d u p ă un la rg şi frăţesc
este tov. Victor Giorglan. Am vacanţă. Ţinea cu orice preţ ta montarea utilajului mecanic, în clocotul muncii — spune in­ P. TE0F1L schimb de păreri, activiştii sin­ nice şi a se acorda popoarelor
aşteptat cam multişor, deşi mi La montarea butoanelor de ginerul Velehorski. corespondent dicali a u recunoscut în unani-
se spunea mereu: „Vinee, vi- m itaţe necesitatea unirii efortu­ drepturile • la autodeterm inare.
ancoraj a utilajului, este nece­ Procedînd astfel a reuşit să rilor oam enilor m uncii din
nee!". Dar nu despre asta e să lege cît mai mult cunoştin­ sară o mare precizie. Un ase­ cunoască fiecare colţişor al In al tsrilea r î n d , ' pentru a

vorba ci de murdăria existentă ţele de practică. dem a 5ca ideologia " b u rgh ez ă

menea bulon este de o mărime şantierului ca şi pe propria sa care tinde să frîneze' lupta de
tn local. Aşa, bunăoară, feţele Examenul de stat 1-a luat cu puţin obişnuită, un adevărat casă. Dar cunoaşte şi oamenii
clasa, * - • .,

ie masă sînt murdare, pline de succes. Pe acest considerent a hercule intre baloane : 6 care-l stimează, care-l preţu­ Participanţii, la conferinţă
oete. In local găseşti peste tot fost repartizat la unul din cele metri. O greşeală de Ciţiva mm iesc.
hlrtii aruncate la întîmplare, mai importante şantiere de un­ poate aduce mari prejudicii GH. TAUTAN şi-au exprim at hotărîrea să ob­

de fînărul inginer constructor ţină „întărirea legăturilor din­
a fost transferai pe şantierele
dopuri de bere, — tot ce vrei. hunedorene. Deşi tînăr, dove- construcţiei. De aceea, ingine­ MISIUNEA A ,FOST G e rm a n ia şi F ra n ţa . tre clasa m uncitoare din cele
dindu-se capabil, bun organi­ rii Velehorski se ocupă în mod In primul rînd, pentru a pu­ două ţări, ceea ce constituie
Mu ştim dacă tov. Giorgian zator şi apropiat sufleteşte de special de montarea lor. ' ÎNDEPLINITĂ condiţia principală pentru o a-
s-ar simţi bine cînd cineva l-ar oameni, a fost numit, rînd pe ne capăt exploatării crunte din propiere şi p rieten ie în tre po­
invita la el acasă şi l-ar servi rînd, şef la mai multe lucrări Uneori, in activitatea sa s-a (Urmare din pag l-a) partea monopolurilor capita­ poarele F ranţei şi G erm aniei
In condiţiile în care serveşte el importante. De numele lui se ovit serios de greutăţi în ceea liste şi a obţine satisfacerea — unul din principalii factori
clienţii? Credem totuşi că nu leagă construirea unui pod, \e privesc unele maierţale. Nu ce trecea, scheletul m etalic al revendicărilor oamenilor m un­ ai păcii în E uropa.
s-ar simţi bine. Dar atunci de staţia principală de conexiune ? uşor să rezolvi asemenea instalaţiei lua tot m ai m ult for• cii.
ce nu (ine cont de morala ve­ exterioară, precum şi depozitul na definitivă. La un m om ent
chiului proverb: „Ce ţie nu-ţi mecanizat, pentru a cărui rea­ în Editura de stat d a t, li s - a u iv it în c a le o s e ­ dată, ca o furtună, intră m ais­ Calamităţile naturale provoacă
place, altuia nu face ?". Poate pentru literatură politică rie de piedici. Lipseau cratere trul Alexandru Enăchescu. F a ­
lizare a fost de altfel decorat şi c e -i' m ai im portant, banda ţa lui rad ia de bucurie. numeroase victime şi pagube în iran
Sanepidul din Petroşani l-ar „Mai mult, mai ieftin,
putea obliga să facă acest lu­ cu „Medalia Muncii". mai bun“ — T ovarăşe M eteş şi puţul
nr. 2 vest e gata pentru proba
cru... T. G. finală I A sistam deci la încă o T E H E R A N (A gerpres) — A- te 2 zile ploi torenţiale, care an
victorie a celor de aici. genţiile de presă occidentale p ro v o c a t in u n d a ţii şi a lu n e c ă ri
de teren. Num ărul victimelor
anunţă că in regiunile iran ie­
transportoare de cauciuc.
o o o <x x xk x ><x ><><x >oo<x><><x xxx><>ooo<x x ><x x >ç)<><><x x ><>o <><>oooc>oc B ro şu ra cu p rin d e o serie de Le-au venit însă în ajutor to ­ — De fapt, spune tov. M eteş, ne de pe coasta Mării Caspice provocate de aceste catastrofe
întrebări şi răspunsuri privi­ o victorie nu vine niciodată care au fost devastate recent de nu este încă cunoscut. Se da
Ofelarii se pregătesc pentru toare la căile creşterii produc­ varăşii lor de m uncă de la pre- singură, după cum un necaz... un cutrem ur pe pnmînl de o ca sigur că num ărul celor r ă ­
experimentarea salarizării! tivităţii m uncii şi reducerii paraţie. O bandă veche a fost îl î n v i n g e m d a c ă s î n t e m doi. extremă violenţă, cad de pes- maşi .fără adăpost depăşeşte de
p re ţu lu i de cost, p re c u m şi la recondiţionată şi irlo sită aici. pe acum 15.000.
im portanţa pe care o au rea­ C ind 2u sosit şi c r a ţe r d e Mi- S e g în d e a se vede la a ju to ­

îmbunăfăfSfe lizările în aceste domenii asu ­ hai Cordici, Iacob Tom a, Aurel rul celor de la preparaţie, de
pra dezvoltării întregii econo­
mii naţionale şi a ridicării ni- R a tX ,'A fid ré í H b g h m a n şi cei- atunci Te cînd cu b a n d a de I raricul de sluperiame in continua creştere
ialţi .montori n-au m ai cunos ¦ ----- „ fiii-n b: .I UA. A.
(Urmare pin cag l-a) de bronz de la macaralele con­ mm c u t ce-i o d ih n a . S -a l u c r a t zi cauciuc. ¦' - - ‘
sole să fie înlocuite cu rul­ şi nopate. Toţi aveau un sin ­
gur ţ e l : la 1 iuiie preparaţia N im ănui nu i-a fost atunci
să poată primi cărbunele V ul­
laltă, a fost luată in conside­ menţi. Prin aplicarea aceste', canului. Şi m unca lor, laolaltă de m irare, cînd cliemiiid la tele­ W ASHINGTON (Agerpres) de biroul am erican al narcoti­
rare şi pe măsura posibilităţi­ propuneri, durata întrebuinţări cu a electricienilor N iculae Re- — A proxim ativ 60.000 de per­ celor.
lor va fi pusă in aplicare. macaralelor va fi prelungită siga, Ion Zuba, E rnest Schiler fon „O.C.M .M ."-ul, tov. M eteş soane din Statele U nite folo­
Lucrarea fiind mai. complicaţi şi a celorlalţi, a fost pînă în sesc în prezent droguri. In fie­ Atelierul de nicheiaj
După cum se vede, colectivul timpul de introducere a ei esi voiului de trai al oam enilor cele din urm ă încununată de încheie raportul sau : care lună, num ărul toxicoma­
mai lung, dar ea este în cu; succes. — Aşa că să ştiţi, m isiunea nilor creşte cu 1000. Traficul al Coop. „Solidaritatea“
de la oţielăria C om binatului si­ de aplicare. muncii. de narcotice s-a trip la t de la
— M ăj Petre, aici va trebui a fost îndeplinită îa tim p ! sfreşitul celui de-al Il-lea ră z ­ din Deva, execută orice lu­
derurgic din H unedoara a fă­ C o n v o r b i r e a cu t o v a r ă ş u l j- boi m ondial şi pînă astăzi. In crări de nichelaj şi galvani­
Expuse într-o formă simplă, să m ai iei ceva din tabla a sta , A p o i, a şezîn o ’u - s e p e scaun, 1956 au fost cheltuite pe stu p e­ zare cu garanţie (str. Fili-
cui multe pentru ca experim en­ g in er A. C orpaci s-a a b ă tu t e pentru a da o înclinare mai cu înfăţişarea u u u ! om ce şi-a fiante 300 milioane dolari (120 mon Sirbu nr. 5).
larg accesibilă, răspunsurile m are buncărului. Cărbunele tre­ term inal o treabă, se adresă
tarea să-i găsească bine pregă­ n esim ţite şi a s u p r a lu crărb r buie să cadă rapid pe bandă,
date pot constitui un ajutor
tiţi. După cîte mi-a mai spus d e n o r m a r e . Şi c u m el e s t e fi-
im portant pentru cadrele con­
tov. inginer Corpaci, la oţelă- ginerul norm ator al oţelăei
ducătoare ale întreprinderilor grupului, care aflînd vestea, se
rie s-a întocm ii şi un plan de S i e m e n s M a r t i n , î n t r e b a r e a rea strânsese în jurul său : .
ca şi pentru toţi oam enii m u n ­ m iliarde franci). Aceste fapte Atelierul de rotărie
m ăsuri tehnico-organizatorice, r e fe rito a re la n o r m a r e , i-a ţo- au fost dezvăluite de firma ci­
cii din în tre p rin d e rile no astre. — Acum, tovarăşi, de mîine
care are un caracter obliga­ dus o deosebită satisfacţie.
112 p a g . 1,75 iei îi ex p lica in g in e r u l A u ie l S a- tr e c e m la c u l b u t o r u l d e 12 t o n e n em ato g rafică Fox cu prilejul al Coop. ,,Solidaritatea“
toriu. —- Desigur, despre norrrire vu, sudorului P etre Cranciovea- al Lonei şi la e le v a to ru l nr. 4. turnării unui film despre mor- din Deva
aş putea să vă vorbesc iei AUGUST BEBEL: nu, trasîndu-i cu creta pe tabla Aici, am t e r m i n a t !... finom ani şi a u fast verificate
— Sînt multe propuneri care mai mult. Pină acum s-a ro- de fier, linia unde va trebui să Execută după com andă co­
au şi fost aplicate, c o n tin u ă nometrat pregătirea trenulor „Din viaţa mea“ ¦nai „ i a “ j o s . menzi de orice n a tu r ă : (că­
in te r lo c u to r u l. De pildă, cea a de turnare, montarea pîlnlor ruţe, roţi, roabe, platform e
lăcătuşului Mitiţă Ulmeanu. ca­ de turnare, montarea oalor (partea a doua) Şi în tim p ce scânteile arcu­ şi alte lucrări de reparaţii in­
re a cerut ca piesele de schimb de turnare Apoi. s-a întanit lui eleclric mîriuil cu pricepere, clusiv lucrări de fierărie str.
pentru macarale, să fie date la normativul pe muncitori ş pe P a rte a a doua a lucrării lui făceau dovadă că Peltică a în­ ATELIERUL MECANIC AL COOPERATIVEI Horia.
tim p; cea a macaragiului Rem- locul de muncă, iar comist a Bebe! reprezintă a descriere ţeles şi s-a şi ap u cat de lucru, „SOLIDARITATEA“ DIN DEVA
pos Hristos, care a cerut să ţie su g estiv ă a luptei şi activităţii inginerul Savu îmi explică in­
puse la punct rezistenţele de social-democraţi-ei germ ane de
tervenţia sa : Execută lucrări de lăcătuşerie, suduri Lucrările solicitate se pot
la începutul deceniului al 7-lea
macarale; cea a şefului de e- fixat categoria de salarare, şi p în ă în cea de-a d o u a ju ­ — Ştiţi, aioi am lucrat m ul- i autogene şi electrice, instalaţii sanitare achita prin v ira m e n t şi în n u ­
m ă ta te a deceniului al 9-lea al te ansam ble de piese aşa, după I şi lucrări de strungărie în fier m erar la birou! central . al
chipă de la evacuarea zgurii conform indicatoarelor tarare. secolului trecut. ochi, din lipsa de docum enta­ cooperativei „Solidaritatea“
Gheorghe Păunescu, care a ce De asemenea, muncitorii au
rut dotarea în permanenţă a fost încadraţi pe locuri de Aici p o t fi c itite p a g i n i f o a r ­ ţie com plectă, aşa că e n o r­ ( str. Karl Marx nr. 19) din s tr a d a 23 A u g u s t nr. 5,
halei cu lanţuri şi funii, precum muncă. • m al să m ai facem ici colo, ceva telefon 236.
şi interzicerea aruncării murdă­ te in teresan te p riv ito are la
T ovarăşul inginer AurelCor- lupta lui Bebel, a lui W ilhelm retu şări pentru ca totul să fie

p-aci a r m a i fi a v u t , d o g u r. Liebknecht îm potriva oportu­ în ordine.

riei de pe platformă în oalele m u lte de v o rb it d e s p r e p g ă ti- In biroul său, iov. M eteş ti­
uia m o rţiş să-m i a ra te că m u n ­
rile ce s-au făcut la olăria
de zgură de sub cuptor. com binatului pentru intriuce- nismului lassallcian, pentru citorii de aici au luciat cu m ult « .. « .. «M « .. f . . Bună dimineaţa, tovarăşe
Desigur, avem şi propuneri raa sistem ului de salariza îm ­ crearea unui singur partid so­ avînt. Brigăzile conduse de 9. ¦ Ferenf Ladislao Í »•*a••••
bunătăţit. Dar, întrucîtacesl cial-dem ocrat, cu adevărat M oise Metefi şi Ion V ulcu şi-
care sînt în curs de executare. lu c r u i - a r fi r ă p i t ti m p ’e ţ i o s marxist. au d ep ăşit cu 14,8 la su tă şi
De exemplu, maistrul Ioan respectiv 10,5 la su tă sarcinile

Ghiran a propus ca lagărele de luoru, n u l-a m m a i ţin u t. 444 pagini 12,50 lei de plan ia această lucrare. Deo- 9

ii Mărturisesc că această transfor- Vezi, aici sînt intrutotul de a- *
Deşi te-am aşteptai dimineaţă
i
In ultimele trei luni, la în ­ sînt înfundate, apa şi-a croit t întreagă La sectorul turnătorii. mare a d-tale, mă uimeşte. In toate cord cu d-ta. Conştiinţa te-a oprit ţ
treprinderea de gospodărie o ră ­ drum pe ziduri, provocînd igra­
şenească Deva au fost înregis­ sie. La plafonul g an g u lu i ten ­ | n-am avut plăcerea să le inttlnesc. sectoarele combinatului, oamenii cau- să scrii articolul. Ce era s ă scrii? j
trate 84 cereri ale diferitelor cuiala a căzut, lăsînd să se va­
Despre dă grinzile de lemn. In gang ţ trecuse de 10 şi jumătate şi nu (ă mijloacele cele mai ejicace pen- Că de o bucată de vreme, din jrun- f
conduceri de instituţii şi între­ chiriaş şi locuinţe s-au executat acum cîtva timp
prin d eri. precum şi ale unor s ă p ă tu r i p e n tr u in tro d u c e re a u- : te-ai prezentai la serviciu. Gurile iru aplicarea de noi metode de mun- taşul Ferenţ Ladislau a rămas doar I
cetăţeni oare locuiesc în im o­ g rijire a im o b ilu lu i, s- m ai t u n d cu m p re tin d s ă li se r e ­ nui apaduct, însă pămîntul pro­
venit din aceste lucrări stă ţ rele spun că ai venit pe la 11 — că, pentru sporirea producţiei, a amintirea; că !aci lucrări de proas- \
bilele naţionalizate. Prin cere­ l î n g ă zid, d e t e r i o r î n d u - 1.
rile lor, aceştia solicită o serie * şi intr-o dispoziţie „sărbătorească” productivităţii, pentru reducerea tă calitate; că ai încălcat disciplina f
de reparaţii capitale sau par­
| — după ce ai consumai o cantitate preţului de cost, şi asta în timp ce muncii, venind la lucru cu înitr-

¦i^ oarecare de alcool sub diferite de- d-ta, in două zile, ai rebutat piese zieri de 2—3 ore şi totdeauna „pu
ţ numiri: ţuică, votcă, rom. Se mat in valoare de peste 1.000 lei. ţin făcut"?

t spune că e joarte greu de o bucată Suma n-ar fi chiar atit de mare. Ai dreptate, asemenea articol n-ar

ţ de vreme să fii salutat în secţie, cu Totuşi, dacă ţinem cont că luna are fi jolosit nimănui.Totuşi, situaţia *

ţiale, pentru clădirile resp ec­ scris în ziar, d a r looarii nu pare im obilul oare este stricai In c u r te , m a j o r i t a t e a p e r e ţ i ­ * tradiţionalul „bună dimineaţa", de- aproximativ 30 de zile şi că dacă ai nu e chiar atît de gravă şi numai ţ

tive. au înţeles nici pînă ura că din n eg lijen ţa lor ? lo r s î n t d e t e r i o r a ţ i , d in c a u z ă | oarece in repetate rînduri vii la Iu- continua să lucrezi iot aşa, paguba de dumneata depinde ca toate a- I

Consulting cererile am intite, vinovaţii principali peru stri­ Locatarii din strada Coşbuc că pe lîn g ă ei s-a u d e p o z ita t * cru după ce dimineaţa a trecut. s-ar ridica la 15.000 lei. Nu mat cestea, să aparţină trecutului. Tova-
pentru moment tragi conclu­ c ă c iu n ile din im o b il si ei. I- materiale de construcţie. E i „Ei, se inai intimplă", mi-am zis vorbim de ipoteza că exemplul răşii dumitale de muncă te cunosc *
zia că toate stricăciunile, atît mobilul are pereţii d-erioraţî, nr. 6 au cerut şi ei rep arare? drept că „ C e n tro fa rm “-ul îşi | eu, şi în sinea mea te-am scuzat d-tale ar mai fi urmat şi de alţii, şi te preţuiesc. Nu-i greu să do- T
la im obilele n a ţio n a liz a te , cît şi burlane pentru scurger apei cazanului de la baie, cu toat construieşte o clădire nouă, dar deoarece atunci ar rezulta o pier- bîndeşti din nou stima şi încrede- ţ
înfundate, iar prin acoriş pă­ că el s-a stricat din oauza în ­ cum am putui, deoarece sînt ani di dere, incit iui ştiu pe unde ar scoa-
treţinerii proaste. 4 cînd ie cunosc ca pe un muncitor

la instituţii şi în treprinderi se trunde ploaia, ceea ca făcui Proastă gospodărire aceasta nu îndreptăţeşte pe to­ de ispravă, care se preocupă de bu- te cămaşa contabilitatea secţiei. rea lor. Iar într-o zi, dis-de-dimi¦
datpresc yechimii acestor clă­ la „C entrofarm “
diri. Să fie oare chiar aşa ? ca o parte din tavan se co­ varăşii din conducere s-o dă- m l mers al producţiei şi care mul: Probabil, aceasta e cauza pentru neaţă, cînd ne-om întilni ne vom *
Faptele dovedesc că nu. jească. La clădirea unde-şi are se­ i timp a jost jruntaş în întrecereu care ai rejuzat să sprijini munca 9
diul „C entrofarm “-ul, pe strada rîme pe cea veche. Conducerea
Cine este vinovat ? Pentru repararea obilului 23 A ugust nr. 40, există o se­ strînge bucuros mîinile, şi satisfăcut i
l o c a ta r ii'a u fă c u t o cere către rioasă lipsă de simţ gospodă­ *A socialistă. Ba mai 'ştiu, că pentru colectivului de redacţie al gazetei
Am vizitat imobilul de pe I.G.O. Deva, solicitîn o revi­ resc. C o l ţ u r i l e z i d u r i l o r d e l-a „C entrofarm “-ului trebuie să \ merite în producţie, tovarăşii de de perete, care ţi-a solicitai scrie- am să te salut cu tradiţionalul. ?
s tra d a A v ram ian cu nr. 3. D e s ­ zuire generală. in trare au sp ărtu ri d e cca. 25 „Bună dimineaţa, tovarăşe Ferenl f
pre atitudinea de nepăsare a cm. Din cauză că b urlanele î n ţ e l e a g ă că s p a ţ i u l pe o a r e -1 ¦ 'mrică te-au propus şi susţinut cu rea unui articol. E drept că gazeta Eadislau" 1
chiriaşilor de aici, faţă de în- N um ai că această revizuire pentru scurgerea apei de ploaie i
costă bani, iar looata Raibeca ocupă este un bun al întregului : toată căldura, in alegerea ca mem a suferii, in spaţiul ei a stat două ANDREI SUC1U
M uscă şi Elena Pcu n-au Combinatul siderurgic *
p l ă t i t c h iria d in a n u l 955. A- popor şi că în tre ţin e re a lui tre ­ i brii în Comitetul de întreprindere a săptămîni o coală albă pe care ¦
Hunedoara ?
buie să fie o preo cu p are p e r­ ? combinatului. scria: „Loc rezervat pentru tov. »
¦
m anentă. ¦ Şi acum... Ferenţ Ladislau".
!
I. MANEA
I ' "i ' *1 ' • * '• • • *i • *C• •* ••• • • & - * * * - •