Page 45 - 1957-07
P. 45
Pag. 2 V RUMUL SÓCrALYSMULÜr Nr. 806
RAID-ANCHETĂ Activitatea sulfyrală în sprijinul VESTI
campaniei de reeditare DIN ORĂŞTIE
Grîul a dat în pîrgă. Spi în d ru m aţi d e com itetul de bri activi ai brigăzii. De ce să Creşte numărul cititorilor „Cupa primăverii“ ou oare dealtfel ia sfîrşit m e mai bun trăgător) a obţinut
cele îşi pleacă frunţile în partid oomunal, m em brii co nu fie şi de-acum în ain te ? De în campionatul regional c i u l : 1— 0 . 482 puncte.
greunate de boabele aurii. lectivului de conducere al că ce să aştepte brigada artistică La biblioteca raională din O- V. STOICA
Bătălia pentru strîngerea re minului cultural şi-au întocmit p în ă c în d v a fi î n d e p l i n i t ă s a r răştie s-au citit în ultim a lună In e ta p a de d um inică 14 iu corespondent La fete s-au în re g istra t ur
coltei a început. In lupta pen un plan de m uncă special. Nu cina a d u n ă rii recoltei şi de ce 923 cărţi, din care 567 de lite lie, în cadrul „Gupei p rim ă m ătoarele rezul ta t e :
tru succesul acestei bătălii, !rece nici o dum inică fără pro să nu sprijine buna desfăşu ratură beletristică, iar restul verii“, Energia Aninoasa a în Un scor care
un rol important revine că g ra m la căm inul cu ltu ral, se rare a lucrărilor ? Acum e vre cărţi tehnice, ştiinţifice şi poli spune multe 1. M a r i a H l o p e s c h i ( E n e r g i a
minelor culturale. Acestea ţin conferinţe de m inim a g ro m ea cînd ea trebuie să fie deo tice. Aceste cărţi au fost citite U.R.U.M .P.) 448 puncte.
sînt chemate să mobilizeze şi tehnic, se vorbeşte şi se exem sebit de activ ă şi m ereu în de 99 cititori, m ajoritatea din
să îndrume, zi de zi, ţăranii plifică practic avantajele ofe p a s cu frăm ântările şi pro b le ei fiind m uncitori şi elevi. trecut E n e rg ia 115 H u n e d o a ra M ulţi din cei c a re veniseră 2. Lucia B araşi (FI. roşie
muncitori, pe drumul unei rite de m unca în com un a p ă mele satului. ou scorul 2— 0 (0— 0). pe stadionul Locom otiva din
munci chibzuite şi entuzias mântului. Cei 26 de conferen De asem enea, în primele ze Sim eria să asiste la întâlnirea C raiova), 425 puncte.
te. ţiari s în t activ i şi p rezin tă p ro 5Jn aspect al indiferenţei ce zile ale lunii iulie, num ărul P u n c te le a u fost în scrise de M. MATYAS
bleme din toate domeniile. G ă cititorilor noi înscrişi, a cres
In legătură cu aceasta re sim în acest colectiv fruntaş, Romosul zace în zăpuşeală. cut cu 24, faţă de perioada co Z lă c n e a ru şi G olgoţ II. de fotbal dintre echipa din lo corespondent
dacţia ziarului „Drumul so condus de ing. G heorghe Lef Un aer de m oleşeală pluteşte respunzătoare a lunii trecute. c a lita te şi cea a E n e rg ie i 108,
cialismului'' a organizat un ter — doctori, învăţători, ingi deasupra întregului sat. Grîul P rin tre cei m ai act>vi cititori, Cupa R. P. R. priveau oarecum pesim işti la Volei
raid, ale cărui constatări le neri ag ro n o m i, tehnicieni etc. pîrguit aşteap tă coasa întîr- se num ără muncitorul Francisc
publicăm mai jos. ziată. Pe lotul experim ental, Kernper, în vîrstă de 53 de ani, pronosticul acestui meci. A- D um inică s-a desfăşurat la
Pentru sprijinirea lucrărilor scăieţii au în trecu t ovăzul cu care a citit 87 de cărţi de la Petroşani cam pionatul de vo
Mîndruliţă Mărie, agrico le, totul este p us la un stat de om. In Romos mai începutul anului, pioniera A u Echipele dso categoria C c e a s ta ou atât m a i m u lt, cu cît lei m a sc u lin al asociaţiei ..Vo
ce cauţi la arie punct. Fiecare activist cultural este porum b încă nesăpat. relia Ionesou, care a citit 94 inţa“, faza regională. întâlni
cunoaşte responsabilităţile con cărţi. nu s-au ridicai se întâlneau două echipe care rea s-a desfăşurat în sistem
La Simeria Veche activita crete ce-i rev in . Lipsa activităţii cultural-edu activează în categorii diferite. turneu şi au p a rtic ip a t echi
tea căminului cultural e rod cative a co n trib u it şi ea, fără Produse ale G. A. C., pele din oraşele Alba Iulia, De
nică. Spornică e şi m unca des Bela Lugossy, bibliotecarul îndoială, la faptul că s-a ajuns pe piaţă Sa valoarea tor Meoiul începe cu faze specta va şi P etro şan i D upă o în tre
făşurată pe tarlalele de grâu căminului cultural, pregăteşte aici. culoase de la o poartă la alta. cere dîrză, echipa din oraşul
ale satului. bibliotecile mobile. O lălău P e In ultimul timp gospodăriile O victorie meritată Se înscriu goluri de am bele D e v a s-a d o v e d it a fi m a i b u
tru, re sp o n sa b ilu l gazetei de B rigada artistică de agitaţie agricole colective din raionul n ă, e la s ifie în d u -s e pe locul I.
Brigada artistică de agita perete săteşti, pregăteşte gaze a r fi a v u t u n cuvânt g re u de Orăştie au desfăcut pe piaţa Am atorii de fotbal din oraşul echipe. P în ă la urm a, simerie-
ţie, c a r e pe m e r i t s-:a s i t u a t pe tele de arii, a ju ta t de educa spus, dar secretarul Sfatului din oraş, însem nate cantităţi minier Lonea au urm ărit du nii jucând m ai bine, reuşesc să
locui I la cel de-al Il-lea F e s toarele E len a M ih u ţ şi O c ta p o p u lar din R om os su sţin e că de leg u m e şi za rz a v atu ri. A st m inică un frum os spectacol fot înscrie de m ai m ulte ori. Scorul
tival regional, pentru cam pa via Popovici. In n u m e re le de aici n u se poate face brigadă fel, în z iu a de 13 iulie, G.A.C. balistic. Echipa lor, Energia final de 6— 3 în favoarea g a z
nia de recoltare şi treieriş, a pînă acum ale gazetei săteşti, de a g ita ţie şi a sta p e n tru că Beriu a desfăcut în prim ele ore Lonea, a întrecut, deşi greu, delor, do v ed eşte se rio z ita te a cu
pregătit program e noi. Colecti au fost criticaţi codaşii cam pa „ţăranii nu se pricep“. Aşa să ale zilei, o cantitate de 350 c a re a u p riv it ei a c e s t m eci,
vul de creaţie, condus de tov. niei, ia r fruntaşii a u fost p o p u fie o a re ? In a lte părţi nu sînt kg varză tim purie. G.A.C. B e fo rm a ţia E n e r g ia 14, care a c cît şi b u n a p re g ă tire a ju c ă
M a n a se N em eş, şi în care lu larizaţi. brigăzi în oare activează ţă riu a ad u s pe piaţă num ai în
crează cu sîrg înv. Ion Berea rani ? 2 zile peste 600 kg varză, pe tivează în cadrul categoriei C., to rilo r şi fin a lita te a în a ta c u ri. Ansamblul de estradă
şi V iorica D ă ră b a n ţ, a preg ătit Medicul Şerban Rădulescu oare a vîndut-o la un preţ con cu scorul de 2— 1 (1— 0). Vic C u g iren ii a u fost în vinşi la un din Deva în turneu
din tim p textele, iar acum bri este în centrul activităţii for Organizaţiia de bază e datoa venabil. Acum, colectiviştii din toria echipei gazde este pe de scor despre care nu m ai pot la Brad
gada e gata să prezinte pro m aţiilor artistice. Soliştii vo re să ia m ăsu ri de u rg en ţă, să B eriu se p reg ătesc să pună în plin m e rita tă . G olurile a u fost com enta.
g ra m e la arii. cali,, instrum entali, m em brii orienteze acţiunile căminului vânzare pe p iaţă şi alte p ro înscrise de H în d o rean u şi Sza- Duminică după-amiază, Ansam
tarafului, ca şi m em b rii ech ip e cultural înspre m uncile agri duse oa ardei, roşii etc. bo. Cupa festivalului la tir blul de estradă din Deva, a pre
In p r o g r a m u l ce v a fi p r e lor de d a n s şi te a tru , se p re g ă cole de vară, să facă din m un- zentat in sala clubului „7 Noiem
zen tat la arii, sînt m ulte cîn- tesc intens pentru a susţine oa c u ltu rală un sprijin serios Despăgubiri plătite Gheîărenlî au învins Poligonul „E n erg ia“ din P e brie“ din oraşul Brad, spectacolul
tece originale : program e la arii. în lupta pentru rezolvarea cu prin A. D. A. S. Ia limită troşani a găzduit dum inică un
succes şi la tim p a sarcin ilo r concurs de tir între echipele muzical „O glumă pe note". Spec
— ..Mîndruliţă Mărie, Directorul căminului cultu pe oare p erio ad a le p u n e în P e trim estrul II al acestui Ghelărenii au părăsit dumi E n e r g i a U .R .U .M . P e t r o ş a n i , şi tatorii au răsplătit cu uii aplauze
Ce cauţi la arie ? ral, tov. G heorghe M untaanu, faţa noastră. an, inspectoratul raional n ic ă d u p ă m a s ă , s t a d i o n u l din FI. roşie C ra io v a . T ră g ă to rii pe interpreţi. Maria Donovici, Au
— La bădiţa am plecat, este m îndru de m unca cultura A.D.A.S. O răştie, a încheiat cu localitate pe deplin satisfăcuţi. am b elo r echipe a u lu p ta t cu rel Doroga, Ii, Ştefan şt alţii.
Să-l ajut la treierat". lă ce se desfăşo ară. Şi a r e de Scurte concluzii cetăţenii 1.240 a s ig u ră ri prin Echipa lor a Obţinut o victo mult interes pentru a ocupa
ce. efectul legii şi în m od sp ecial, rie, deşi la lim ită în să pe deplin prim ul loc. Un frumos succes a repurtat şi
In repertoriul program elor facultative, pentru anim ale, cul solistul Felician Fărcaşu prin in
p r e g ă t i t e p e n t r u a fi d a t e la De ce stă brigada tu ri şi a lte b u n u ri g o sp o d ă re şti. Pe echipe rezultatul con
arii, membrii brigăzii artistice artistică de agitaţie Pînă acum, inspectoratul raio
d e a g ita ţie se ocupă şi de le nal A.D.A.S. a plătit despă m eritată. In faţa unui adversar cursului se prezintă a s tfe l: terpretarea cintecelor ardeleneşti
neşii satului. In zarea trem urîndă de căl gubiri pentru asigurările prin destul de puternic, Progresul
dura verii, tracto ru l ce p o artă efectul legii, în valoare de B r a d , ec h ip ă c a r e a c t i v e a z ă în 1. F l a m u r a r o ş i e C r a i o v a cu ca: „Mocăneasca", „Vino mindro-n
Cele 60 de cărţi ale biblio- secerătoarea - legătoare, mor- 129.049 lei, iar pentru a s ig u r ă categoria C, gazdele au reuşit 2.288 puncte. joc", „Hora de la Măgura", „Jie-
tecii m obile pentru arie, sînt m ăie înfierbîntat. La Sîntandr-ei rile facultative, sum a de 6.926 să facă un meci frumos, presă
pregătite. Pînă cînd -batozele grîul se strînge în snopi, b ă lei. D e a sem en ea, s-au m ai p lă rat cu m ulte faze spectaculoase. 2. E n e r g i a U . R . U . M . P e t r o neasca" şi altele.
vor porni să duduie, brigada tălia recoltei m erge în plin. Ac tit şi am o rtiz ă ri la a sig u ră rile
artistică de agitaţie dă p ro g ra tivitatea culturală, însă, nu pe v iaţă, în su m a de 3.100 lei. R ep riza I-a ia sfîrŞit cu un şani cu 2.205 puncte. Tabloul înfrăţirii tineretului din
m e la căm inul cultural din m erge tot aşa. sc o r alb 0 — 0. D u p ă p a u z ă g a z
sat şi la gosp o d ăriile colecti P rin tre cei d esp ăg u b iţi se n u dele in tră pe teren h o tă rîte să P r o b a d e 3 x 2 0 fo c u ri a r m ă întreaga lume, cu care ansamblul
ve din alte localităţi ca ; Tur- D eşi aici pe tărîm cultural m ără cetăţeanul Dum itru Cris cîştige, atacînd periculos poar
maş, Jeledinţi etc. Am încercai s-a luonat într-o oarecare m ă t i a n din o o m u n a H o m o ro d . Bl ta brădenilor. La un asem enea s p o rt, a p r i l e j u i t c e a m a i d î r z ă şi-a încheiat spectacolul la Brad,
să aflăm num ele celor mai ac sură, însă pentru sprijinirea şi-a asig u rat facultativ un cal,
tivi m em bri ai form aţiei, d a r cam paniei, nu s-a făcut totul. oare în urm a unui accident a atac înscriu prim ul punct, scor în tr e c e r e . L a a c e a s t ă p r o b ă t r ă a fost îndelung aplaudat de cei
nu am reuşit. B uni şi conştiin In această privinţă se poate m u rit, şi a fost d e s p ă g u b it cu
cioşi sînt toţi. vorbi despre brigada artisticii 2.300 lei. P e n tru a s ig u ra re a fa g ă t o r u l P e t r u M i ol e a d e la ceste 600 de spectatori brădeni.
de agitaţie. Această formaţie, cultativă încheiată pentru o
Pe bună dreptate care s-a p re z e n ta t fru m o s la vacă, cetăţeanul Ion Trufaş din U.R.U.M.P. a obţinut 483 punc I. PIRVAN
Festivalul raional ce s-a ţinui Sibişel, care a plătit prim e de te iar M ihai B isb aru de la FI. ¦ corespondent
Un loc unde cam pania de re la Sim eria, şi-a încetat nejus- asig u rare doar în valoare de roşie C raio v a (care a fost cel
coltare se desfăşoară din plin tificat a c tiv ita te a , cu to a te că j Din aceste cîteva aspecte 40 lei, a prim it drept d e sp ă
este G eoagiu. Aici m u n c a po acum a r trebui să activeze mai poate vedea că acolo un- gubire pentru pierderea anim a liiiilIIIH ,! ! ;;!' !!jj;,., :.!il!!!l!!IIIIOi!!lli!!i!llviíÜliMüüü!!üllüí!i,: :,! Hülü'í
litică ca şi cea cu ltu ral-ed u ca- intens ca orieînd. lului, su m a de 1.750 lei.
tivă sînt ax ate pe problem a nr. ide munca politică şi munca PENTRU CEA MAI BOGATĂ
1 a com unei : strîn g e re a la D nagom ir Popa, Ion Avram, l cultural-educativă sprijinesc
timp a roadelor. Sidonia A rdean, A gliţa Gri- Vcampania de recoltare şi tre- RECOLTĂ DE PORUMB
ş a n , -au f o s t p î n ă a c u m m e m - j‘ieriş, roadele nu întîrzie să
<ţse arate — muncile agricole însufleţire !a î eiuş pe tabelul de concurs, primii La Benîc, colectiviştii
)se desfăşoară ritmic şi cu au ^at ţ0nt,j“
ţ>spor. Acolo însă unde munca V estea că anul acesta gospo- f°sV , golspŢdana colectivă,
<tculturală nu este privită ca P rim ii oare s-a u în scris la
\un mijloc de îmbunătăţire şi concursul „ P e n tru cea m ai bo-
lactivizare a muncilor agri- darii îşi vor putea m ăsu ra hăr- K e 3 ^ o v a r a ş i n agrico le dm gată recoltă de p orum b“ a fost
) cole de sezon, rezultatele se nicia în ce p riv eşte cu ltu ra po- Fe!uş t ^ a n n m uncitori cu gospodăria agricolă colectivă,
şlasă aşteptate, grîul întîrzie Exem plul colectiviştilor din Be-
)a fi secerat şi recolta e pe n i m b u l u i , a a j u n s î n a i n t e a a - fo s 'Po d a 'n e i n d i v i d u a l a : C o r n e l nic a fost u rm at şi de colecti-
riclitată prin culegerea ei viştii din satul Cetea, care s-au
\ tîrzie. fişelor la Teiuş. C u b u cu rie au 'os,t°c , Z a h a r i e M u n t e a n , Ş te- înscris la concurs cu 5 ha go
ţn Ju rj, G lig o r F o sto c şi al- rum b.
‘ Este necesar deci ca sfatu- prim it-o şi m em brii g o sp o d ă ţ. G ospodăria agricolă colec-
'.rile populare, organizaţiile riei agricole colective şi m em Ivă „ 3 0 D e c e m b r i e “ s - a î n s c r i s vi ţăranii m uncitori Ioan
brii celor trei întovărăşiri a- 1 concurs cu 5 ha. teren, cele Frîncu, Ioan R usan, Ioan Nicu
ide bază şi comitetele comu- g r ic o le şi n d iv id u a lii. A u în- şi a lţi buni g o sp o d a ri, cum pă-
’nale de partid, să analizeze ceput discuţiile în s a t ; se pu- tei î n t o v ă r ă ş i r i a g r i c o l e p a r -
\de urgenţă şi să îndrume nindu-şi bine puterea, au fost
?:A!i:ü • ÜilÜ-íí'ÜÜl »căminele culturale în direc neau în tre b ă ri: cine va lua pre- ţip ă deasem enea cu cîte 5
primii care s-au a n g a ja t în b ă
m ini, a l cui p o ru m b va fi cel H fiecare, ia r ţ ă r a n ii m u n c i-
tălia pentru cea m ai bogată re
COMPARAŢII... m a i fru m o s ? C în d se în tâln eau tri cu g o s p o d ă r ie in d iv id u a lă ,
ţia sprijinirii stringerii re- pe d ru m ori la cîmp, oam enii siu însoris ou cîte un ha, de
coltei la timp şi fără pier- e discutau despre concurs, apoi prumb fiecare. C oncursul a în-
In com una Băiţa, raionul este du să la I.C.I.L. B rad. Nici l deri. } c în d s-a a n u n ţ a t la s f a t u l p o p u - oout, s ă v e d e m c m e -1 v a cîş-
Brad, există o tabără a pionie din B rad nu se poate ridica,
rilor şi şcolarilor, în care s-au pentru că este dusă la Sim eria. l a r că s - a u î n c e p u t î n s c r i e r i l e , , tija.
întîlnit copiii oam enilor muncii D e la tab ăra de vară a pio OOCOQOOQQOOCOOCGGOCGCOOGOOQQOCOGOCOOOOOG GO OO CO OO OO 0 0 - 0 0 OO OO CO OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO O O OO OO OL J OO OO « 3 0 OO OO OO OO O 0 0 0 O OO OO OO OO OO 0 0 coltă de porumb.
din localităţile Zlatna, Brad. nierilor pînă la C entrul de de- rainA es Şi îa Cricăti
G u ra b a rz a, D eva şi H u n e d o a gresare din Băiţa, sînt doar 300 sînt concurenţi
ra. de m etri ; din B ăiţa pînă la In condiţiile actualei dotări executarea unei gam e variate
S im eria, să tot fie vreo 30 de cu m ijloace m oderne a secto de lucrări de construcţii. Cricăuanii nu sînt cunoscuţi
Prin grija Trustului Minier kilometri ; cum s-ar zice, cam
B rad şi a conducerii taberei, de 100 de ori m ai m ult. Asta m o rc a t de tra c to r şi a c ţio n a t tr-c fază în a in ta tă de proiec- num ai ca buni cultivatori de
s-au creat aici condiţii bune de de troliu, e prevăzut cu o cupă tan cilindrul com presor vi vie. D esp re h ă rn icia şi sim ţu l
cazare şi hrană. d e 1,5 m 3, a l c ă r e i c u ţ i t p o a t e brat. şi î n c ă r c ă t o r u l cu c u p e lor de buni gospodari se vor
tăia p ă m în tu l pe o lăţim e de şi a-n d ă; s-a trecu t, de ase- beşte până departe. L ucrând cu
Conducerea taberei de pio înseam nă că tovarăşii din ta rului construcţii, tractorul e un Problem a a fost luată în stu 111 c m . şi la o a d î n c i m e m a mera, la cercetările p relim in a d rag păm întul, în fiecare an
x im ă de 12 c m . ; cu a c e s t u ti re ’e n t r u u n tip d e m a c a r a ei o b ţin c a n tită ţi d e g r îu şi
nieri din com una B ăiţa întâm bără sînt obligaţi să facă cam auxiliar preţios al muncii. R o diu, încă de ac u m doi a n i, de laj se obţine o productivitate latală. Tractorul UTOS va porumb destul de m ari la hec
pină unele greutăţi în aprovizio de 100 de ori m ai m u lte chel bust, puternic, uşor de m ane către Institutul de cercetări teoretică de circa 120 m puţi servi şi el, în curînd, la tar. Anul acesta, producţia de
narea cu alimente. tuieli cu transportul sm întînii vrat chiar pe drum urile încă ş tiin ţif ic e c e n t r u c o n s t r >cţii din schim b şi o econom ie de circa acţwarea a diferite echipa- p o r u m b v a fi m a i m a r e . A c e s t
de la Sim eria la B ăiţa, decît n e am en ajate ale şantierelor în Bucureşti, cu concursul inova 40 la su tă faţă de operaţia m a men de lucru : încărcător luoru îl dovedeşte în su şi fap
Deşi în această com ună se dacă a r ridioa-o direct din B ăi c u rs de o r g a n i z a r e , el e la rg torilor din producţie. Ca bază nuală. f r o n l d e 0,3 m 3, î n c ă r c ă t o r cu tul că m ulţi locuitori ai satului
află un centru de degresarea folosit la tran sp o rtu ri interioa au servit tipurile de tractoare fure de 500 kg., m acara pur- s-au înscris la concursul o rg a
O realizare interesantă este tatăex cav ato i cu cupă de 0,15 nizat de Direcţia agricolă re
la p te lu i, s m în tîn a nu p o a te fi ţa . E s t e şi a s t a o s o c o t e a l ă !... re, din depozit, din punctele de KD-35 şi U T O S (cu caracte m acaraua traotată pentru KD- m.c.jdispor.'tiv de săpat grppi, gională pentru cultivatorii de
cum părată de aici, deoarece GH. L. descăroare etc. Tractorul cu re risticile corespunzătoare trac 35. P u tîn d ridica o sarcină sone m obilă şi altele. porumb. Exem plu în privinţa
m orcile încărcate cu balast, că ţiu n ii pe ş e n 'l e şi p e r u ţ i ) fa m axim ă de 3 tone pînă la 7 înscrierilor la concurs l-a dat
m., ea s-a dovedit foarte uti C tn ţele de ex p lo atare a u- întîi Am brozie Joldoj. El a fost
răm izi, saci cu cim ent, piese bricate de uzinele E rn st ThU- lă la m an ip u larea a diferite tilajor din această categorie urm at de Adrian Diodiu, Lu
m ateriale de construcţii, îndeo impu trecerea cît m ai largă cian S eican şi alţii, care sîn t
Unde bibliotecarul prefab ricate, este nelipsit de pe mian“ —¦ O ra ş u l S ta lin ; ca di sebi la m o n taju l elem entelor la a io n a reo h id rau lică a echi- hotărîţi să ia prem iile cele mai
oricare şantier im portant din recţie a cercetărilor, nevoile prefabr-ioate. pam ielor. De aceea, construc-
patria noastră. imediate ale şantierelor. Rezul torilc de tractoare le revine m ari.
Pentru m anevrarea vagoane
nu poate fi identificateo9 In dotaţia unităţilor M iniste tatele obţinute pînă în prezent, lor de cale ferată n o rm ală pe
rului C o n s tru c ţiilo r şi M a te r ia ca şi cele sc o n tate pentru vii liniile de g araj din incinta şan
lelor de C onstrucţii se află azi torul apropiat, î idreptăţesc a ş tierelor, a atelierelor de prefa
bricate, a depozitelor ele., s-a
Să presu p u n em , d ra g ă oiti- v arăşa R oza Ea S ch o n b ru n , la u n t o g a t p a r c d e ir.n e tcarte ittp- teptările. construit un locotraclor prin indatirea de a com pleta trac- Deci aten ţie B e n ic ! Şi la
.orule, că te-ai g ăsi întîm plă- rîndul său te trim ite la Viori m îîifşi. 'KD-35 şi U T O S , care adaptarea tractorului KD-35, torulpm înesc atît cu to liî m e Cricău sînt concurenţii!
tor la cooperativa „ D ru m nou" ca Bîlc, iar aceasta, se m ărgi ;i-au dovedit — chiar în con Au fost proiectate,, om ologa căruia i s-au dem ontat şenilele, canic (pe care le fabrică In
din o raşu l H u n e d o a ra şi ţi-ar neşte să te privească su rp rin diţii foarte grele de exploatare te ca p ro to tip u ri şi în unele roţile ste la te şi căru cio arele dc
cazuri, realizate în prim ele se rulare, folosindu-se un angre
naj de roţi dinţate pentru
veni, bunăoară, pofta să cauţi să, m ărtu risin d cu nevinovăţie, — calităţile excepţionale. rii — cîteva e c h ip a m e n te d e lu tran sm isia m işcării şi un dis p r e z e u z i n e l e „ P r o g r e s u l “ —¦
p o z i t i v p e n t r u d e p l a s a r e a cu f-
prin bibliotecile acesteia o c a r că e pentru prim a o ară cînd au T ocm ai aceste calităţi Dau cru sim ple şi eficiente, care se viteze în am bele sensuri. Un Brăili, cît şt cu un s !stern u- Se aduce Ia cunoştinţa!
asem en ea lo co tracto r p o ate re
te ce te-ar interesa. G rea pro de că ea a r fi b ib lio te o a ră . In e- determ inat însă pe tehnicienii adaptează la tractor fără a n e rnorca circa 100 tone. nivenl p e n tru co m enzi hi- I ^ c o n d u c e rilo r în tre p rin d e rilo r
blemă ţi-ai propune să dezleg' videnţa tovarăşilor care răs constructori să-şi pună între cesita modificări constructive dnaub, cu pom pă. Dealtfel,
în acest oaz. pund de m u n ca c u ltu rală de la barea, oare e naţional folosi! esenţiale ale acestuia. Aceste echipam ente deschid
această cooperativă în să, ea fi tractorul num ai ca m ijloc de lista unor studii variate, la a acesbcom pletrri sînt necesare instituţiilor şi o rg a n iz a ţiilo r!
La ace a stă cooperativă se gurează în acest post de luni tr a n s p o r t - N -a r p u te a s e rv i şi Astfel, un troliu m ecanic de
pot stabili m ulte lucruri, numai 1.000 k g . f o r ţ ă d e t r a c ţ i u n e , căror definitivare cercetători; şi peru alte utilizări ale tr a c din regiunea H unedoara ca j
din co n stru cţii co lab o rează cu torul!
cine anum e sînt bibliotecarii, de zile. ia acţionarea a diverse utilaje m ontat pe puntea din spate a specialiştii M inisterului Indus 2 o o t p u b l i c a î n z i a r u l n o s t r u :l
triei Grele. P en tru tractorul M olitatea şi u şu rin ţa de
asta nu se poate. De indicat R e s p o n s a b i l u l cu b i b l i o t e c a d e c o n s t r u c ţ i i , î n l o c u i n d f e l u t r a c t o r u l u i !R D - 3 5 , d ă p o s ib ili KD-35 s-au mai construit două m aneare a acestor utilaje, ; g ----------------------------------------------
tipuri de m acarale purtate, un
ţi s e indică d e s tu le p e rs o a n e , c e n tr a lă a a c e ste i co o p e ra tiv e , rite m e c a n is m e , s c u m p e , c o m ta tea u tiliz ă rii a d o u ă m e c a n is încărcător de o tonă cu descăr | anunţuri, reclame,
c a re a în s p a te e t c . ; se află în-
despre care se bănuieşte că singurul cunoscut, tov. M ihail plicate şi greu de prdhurat ? me foarte eficace pentru lucră precui şi p o sib ilitatea de a
s-ar ocupa cu aşa ceva. Nici Sim ionescu, m unceşte cu o m arc In planul de m ăsuri tehnico- rile de terasam ente de volum trece î la un u tila j la a ltu l — | oferte de serviciu,
una dm acestea însă nu va re lipsă de răspundere, astfel în o rg a n iz a to rice pe acest an al m i c : b u ld o zeru l şi screp eru l.
cunoaşte, toate se vor degaja cât c ă rţile pe oare le a re în Departam entului Construcţiile” Prim ul are o lam ă de 2 m. lă după ecesitate — prin simpla diferite alte informaţii p,'X
de o asem enea sarcină, invo- ţime, care poate săpa păm întul schirpre a echipam entelor de
cînd lei şi fel de m o tiv e. B u la o odînci-m e d e m a x i m u m 15 iucru aructeristice, perm it fo care vor să le aducă la cu-\
năoară, tovarăşa M arfa Brăneţ, cm. — cu o p ro d u ctiv itate la losire; lor av an tajo asă la lu-
una din bibliotecarele bănuite, prim ire se găsescîntr-o neîn- a ? pgru t pentru prim a dată un t e r e n a f î n a t d e 1— 2 h a . s c h i m b crărikde construcţii. Se des noştinta publicului. ţj
spune că ea nu mai e biblio şi cu o e c o n o m i e la c o s t u l o- chid ifel noi perspective pen
tecară de anul trecut, tovarăşa găduită dezordine. e le m e n t n o u : in tro d u c e re a şi penaţiilor de nivelare de circa tru eşterea productivităţii De asemenea se aduce laţ.
R o z a lia VV-alter, o a l t ă b i b l i o
tecară bănuită, îşi declină la M ai sîn t oare n ecesare co | ex tin d erea folosirii echipam en- 30 la sută în com paraţie cu m unciipentru m ecanizarea lu- cunoştinţa celor interesat:ţ
repezeală responsabilitatea, to-
m entarii la o astfel de situaţie ? telor de tractor, Ce înseam nă execuţia m anuală. Screperul, re crărilode mape volum pe şan ţ că se pot publica anunţuriţ
Nu, ele nu sînt necesare. Sînt aceasta ? E tocmai răspunsul s> privind: ^
n e c e s a r e d o a r m ă s u r i . M ă s u r i la î n t r e b a r e a de ma> s u s . D i s | PIERDERI DE ACTE |
u rg e n te ! pozitive şi m e c a n is m e care, ac tiere.
de tractor, servesc la
C. S.