Page 46 - 1957-07

Nr. 806
INFORMAŢII PE PARTID
Preocupare faţă de sfrîngerea
recoltei
Comitetul comunal de partid
din Şibot, raionul O răştie, a
an alizat în şedinţa sa din 9
iulie a.c. felul cum o rg a n iz a ţia
de bază din gospodăria ag ri­
colă colectivă luptă pentru m o­
bilizarea colectiviştilor în ve­
derea term inării grabnice a se­
cerişului şi treierişul'ui.
D in referatul prezentat de
către tov. Silviu B ăcilă, secre­
tarul organizaţiei de bază, a
reieşit că datorită muncii poli­
tice desfăşurate în rîndul co­
lectiviştilor de către membrii
de partid, s-a reuşit ca seceri­
şul orzului să se term ine în nu ­
m ai 3 zile.
A m ai fost scos în evidenţă
şi faptul că în prezent colec­
tiviştii dau bătălia pentru ter­
m inarea grabnică a secerişu­
lui la grîu şi că s-au luat to a­
te m ăsurile de am en ajare a a-
riilor.
In cadrul discuţiilor ce au
avut loc, s-a. apreciat ca pozi-
Mirnca politică — chezăşia succesului
Şi C om itetul com unal de
partid din T urdaş se preocupă
îndeaproape de term inarea
g ra b n ic ă a secerişului şi treie-
rişului. Astfel, în ziua de 8 iu­
lie a. c., c o m ite tu l de p a rtid
(secretar R om ulus Vlaicu); a
analizat stadiul muncilor ag ri­
cole şi m ăsu rile ce trebuie
lu a te pen tru oa să nu se risi­
pească nici un bob.
Tot în a c e a stă zi a fost in ­
s t r u i t şi c o rp u l d e a g ita to r i cu
problem ele curente, pentru a
desfăşura m unca politică în
oam pania de strîngerea recol­
tei.
In urma schimbului de
In z iu a de 1 iulie a. c., a
av u t loc la U n itatea de In d u s­
trializare a Lemnului — O răş­
tie, un schim b de experienţă
cu participarea delegaţilor din
fabricile de cherestea ale T rus­
tului pentru Industrializjarea
Lem nului din Sibiu. Raportul a
arătat că prin m odificarea siste­
m ului de tracţiune s-au eliminat
stagnările provocate de defec­
ţiu n ea la n ţu lu i şi a roţilor de
conducere şi an tren are, iar prih
repararea răm pilor de descăr­
care şi depozitare cu o în clin a­
re de 3— 5 grade, către tra n s­
portor, şi a liniilor de m anipu-
liaţie s-a u ş u ra t fo arte m u lt e-
fortul fizic al m uncitorilor.
In locul celor trei brig ăzi cu
32 m uncitori, care efectuau în
depozit, separat descărcatul
buştenilor din vagoane, sorta­
tul, distribuitul pe răm pi şi a-
lim eobatul cu buşteni al tr a n s ­
portorului, s-a o rg an izat o sin ­
g u ră b rig a d ă com plexă cu 20
de muncitori, care execută toa­
te o p eraţiu n ile din depozit. A-
ceste m ăsuri organizatorice au
făcut posibilă creşterea produc­
tivităţii m uncii de la 2,745 m.c.
O CONSFĂ TUÎRE
La Comitetul regional de ' partid
a avut loc o consfătuire cu respon­
sabilii comisiilor culturale şi a pre­
şedinţilor de cluburi din principalele
întreprinderi ale regiunii.
Consfătuirea a avut ca scop, să
scoată în evidenţă cum anume este
sprijinită activitatea culturală munca
pentru ridicarea producţiei, a produc­
tivităţii muncii, scăderea preţului de
cost şi îmbunătăţirea sistemului îm­
bunătăţit de salarizare.
Referatele prezentate cît şi discu­
ţiile purtate pe marginea acestora, au
arătat că în ultima vreme au fost
obţinute unele rezultate pozitive în
această direcţie.
In munca culturală din centrele
industriale ale regiunii au fost ob­
ţinute succese însemnate în produc­
ţie. S-a dezvoltat conştiinţa şi dis­
ciplina muncitorilor, a crescut în a-
celaşi timp interesul lor pentru în­
deplinirea şidepăşirea planului de
producţie. Formele şi metodele folo­
site în munca cultural-educativă sînt
mai variate şi mai adaptate specifi­
cului locului de muncă. A crescut ni­
velul ideologic şi cultural al cadre­
lor ce răspund de această activitate.
Activitatea culturală susţinută în
cadru! Combinatului siderurgic din
Hunedoara, (furnalele 1—4, O.S.M.,
laminoare şi în alte secţii) ă contri­
buit în luna curentă la realizarea şi
depăşirea planului pe semestrul I. Nu­
mai în acest an, la combinat au fosl
susţinute 47 de conferinţe tehnico-
economice şi .27 conferinţe social-po-
litice. Expuse de oameni de ştiinţă,
tehnicieni şiingineri, altele chiar de
tivă atitudinea faţă de m uncă
a to v arăşilo r G heorghe Ş'incu,
Ion M ara, V asile Popescu, Ra-
veica Duvlea, Elena Sbremţan
şi m u lţi alţi colectivişti, oare
la chem area organizaţiei de
bază n-au precupeţit nimic pen­
tru a strîn g e recolta cît m ai
grabnic.
In centrul preocupărilor co­
mitetului comunal de partid, stă
şi a tra g e re a de noi m em b ri în
gospodăria ooleotivă. In această
direcţie, m em brii şi candidaţii
de partid au sarcini concrete.
De pildă, tov. Eronim C azan
se ocupă de atrag erea în g o s­
podăria colectivă a tovarăşului
Eronim A rdean, tov. Diom id
Ghirilovici desfăşoară m uncă
de lăm urire în fam ilia tov. Ro­
m ulus Codea. In felul acesta,
boţi co m u n iştii din g o s p o d ă ria
colectivă a u sarcini concrete în
privinţa m ăririi num ărului de
m em bri în cadrul gospodăriei.
Ca urm are a m ăsurilor lua­
te, c h ia r în p rim ele zile au şi
fost secerate peste 40 hectare
grîu, iar ariile au fost complet
am enajate.
De rem arcat este faptul că
noi familii de ţărani cu gospo­
dării individuale păşesc cu în ­
credere în form ele socialiste de
.lucrare a păm întului. In ulti­
m u l tim p 17 fa m ilii d e ţ ă r a n i
muncitori au intrat în întovă­
răşirea agricolă cu 20 hecta­
re teren, iar alţi 5 întovărăşiţi,
a u m ai a d u s în în to v ărăşire
peste 3 hectare teren arabil.
pe om în 8 ore, la 7,246 m.c.
pe om în 8 ore, ceea ce a dus
la realizarea unui cîştig mediu
zilnic sporit cu 12,14 lei.
In hala gaterelor, a u fost
î n l ă t u r a t e t o a t e o p e r a ţ i u n i l e i-
nutile, iar efortul fizic al m u n ­
citorilor s-a redus sim ţitor în
urma raam plasării pendulelor, a
c ir c u la r e lo r d e m a r f ă s c u r tă şi
a garniturii de frize. E v acu a­
rea cherestelei din hală se face
acum continuu, deoarece • prin
înlocuirea lanţului Gali cu a l­
tul cu b andă, transportorul de
evacuare a cherestelei .funcţio­
nează m ai bine, întrucît s-au
redus defectările pe care le p re ­
zenta lanţul. Prin ream plaaarea
m a şin ilo r şi o rg a n iz a re a b r ig ă ­
zilor pe profesiuni, în locul ce­
lor complexe, s-a realizat o
creştere a productivităţii m un­
cii la 1,708 m.c. pe om în 8
ore, în loc de 1,031 m.c. pe om
în 8 ore, iar cîştig u l m ediu zil­
nic a crescut cu 60 la sută. In
această secţie s-a redus n u m ă­
rul m u n cito rilo r din b rig ă z i cu
12 o a m e n i .
T o t a s tf e l, In depozitul de
cherestea, p r in m ă s u r i l e telin i-
profesori universitari, conferinţele au
fost mult apreciate de muncitori.
Iniţiative preţioase
Tot în cadrul combinatului siderur­
gic au fost studiate şi aplicate noi
forme pentru îmbunătăţirea muncii
culturale. Concursul cultural — or­
ganizat pe trei etape (I Mai, 23 Au­
gust, 7 Noiembrie) — cuprinde o-
biective ce duc la îmbunătăţirea
muncii comisiilor culturale pe sec­
ţiile combinatului. Obiective c a : ac­
tivizarea colţurilor roşii, munca bri­
găzilor artistice de agitaţie, concursu­
rile gazetelor de perete, lucrări ar­
tistice etc., duc Ia reactivizarea co­
misiilor culturale din combinat. Con­
cursul cultural a dus la creşterea
numărului membrilor din formaţiuni­
le artistice — cor, orchestră, teatru
de estradă, diferite cercuri artistice —
care de la începutul anului şi pînă
în prezent, au dat 24 de spectacole
artistice în combinat, pe scenele o-
raşului Hunedoara şi în comunele
din jur. O frumoasă dezvoltare a
luat "cercul de artă plastică“ care
cuprinde 40 de pictori amatori —
tineri muncitori din combinat şi din
afara combinatului. La ultima expo­
ziţie, acest cerc a prezentat 73 de
lucrări reuşite. Şcoala de muzică
populară funcţionează, la rîndul ei
în condiţiuni bune.
O iniţiativă bună este aceea a
deschiderii cincm'atografului de vară
pe stadionul sportiv. Numai în 1956
cinematograful a realizat venituri de
peste 300.000 lei. In sala cinemato­
grafului de la tabăra nr. 1 sînt
DRUMUL SOCIALISMULUI
C O R U L C E F E R IŞ T ILO R DIN TEIU Ş
Printre formatiu niIc CARNE
artistice care au pre JURIDIC
tentat pe estradeh
Festivalului regional a Delapidator
fost şi corul ceferişti­
lor din Teiuş. Toate cinteccle iulcr- In calitate de g e stio n a r la
oretate de acest cor au fost viu m agazinul alim en tar nr. 20 din
aplaudate. Dîlja M are — Petroşani,
Izsak Bela a su stra s din ges­
IN C LIŞEU : Corul ceferiştilor tiu n e s u m a de lei 38.664,35 lei.
din Teiuş. A ceastă sum ă a folosit-o în in­
teres personal. La verificările
nwHH m .r.Tfj/»'«n m ^ i 'ingumn . ¦a cEBBnBE33 3aBaB3anacoMM făcute inculpatul nu a putui
justifica lipsa. P entru faptele
De vorbă cu şeful comise, procuratura raionului
P etroşani l-a trim is în judecată.
reviziei de vagoane
Huligani prinşi
din Pefroşani
In ziua de 29 m ai 1957, o
— Şi cum spuneţi, tovarăşe, grupă de 4 brigadieri din Uri-
că staţi cu planul pe decada ca ni luorau. La un m om ent dat
I-a din luna iulie ? — l-am au văzut că pietre m ulte au
întrebat, după ce ne-am cunos­ început să-i lovească. B rigadie­
cut, pe şeful reviziei de v ag o a­ rii au p ă ră s it locul de lu cru şi
ne coordonatoare Petroşani. s-au refugiat într-o clădire.
— D estul de bine 1 a răs­ M arin Popescu, M aria Radu,
puns acesta. D e pildă, la ope­ Ioan S zekeres şi D ionisie Ka-
raţiunea de revizuirea osiilor eso, huliganii care i-au atacat,
la fo rm a re a şi la sosirea tre ­ n u s-au m u lţu m it n u m a i ou lo­
v irea cu pietre, ci a u lu a t u n e l­
nurilor de călători, planul a tele brig ad ierilo r şi s-au n ă ­
pustit a su p ra lor. Au spart ţi­
fost depăşit cu 40 la sută. La gle, uşi şi g eam u ri, p en tru a
p ătru n d e la cei refugiaţi, iar
aceeaşi operaţiune, pentru tre­ cînd au pătruns, prinzând pe
doi din ei, pe Ş tefan C o stach e
nuri de m arfă, planul a fost şi G heorghe P etrescu, i-au a ta ­
cat cu cuţitele.
depăşit cu 60 la sută.
P entru faptele comise, fiind
experienţă aduşi în faţa ancheta torului pe­
nal A. Biarbu, ei a u fost tri­
c o -o rg an izato rice şi m icile m e ­ mişi în judecată pentru h u lig a­
canizări efectuate, a crescut nism .
productivitatea m uncii de la
0,479 m.c. pe om în 8 ore cît Furau alimentele
era înainte de aplicarea m eto­ brigadierilor
dei „ P u t n a “ , la 0,83*1 m .c . p e om
în 8 ore. Cîştigul mediu zilnic In partea a Il-a a anului
a crescut cu 45 la sută, iar n u ­ 1956, un g ru p de indivizi care
m ărul m uncitorilor s-a redus ocupau diferite funcţii la o c a n ­
cu 22 la sută. C reşterea pro­ tină din U ricani a brigadieri­
ductivităţii s e .d a to re ş te în cea lor, au su s tra s sum e im p o rtan ­
m ai m are parte m ăsurilor teh- te de bani.
nice şi de m ică m e c a n iz are , r a ­
re u şu rează efortul fizic. Nicofae Ionescu, gestionarul
cantinei, îm preună cu com pli­
P e U.I.L., prin aplicarea m e­ cele său Nioolae Bozan au su s­
todei „ P u tn a “ s-a realizat creş­ tra s su m a de lei 100.019,44.
t e r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i p e oaip de Pentru delapidare au fost tri­
m u n c ito r direct şi in d irect !pro­ mişi în judecată.
d u c t i v , cu 51 la s u t ă , i a r n u ­
m ărul m uncitorilor s-a redus In aceeaşi gestiune, Iui A n­
în proporţie de 20 la sută. ton D ecuseară, găsindu-i-se
l i p s a d e 7 0 .0 1 9 ,4 4 l'ei şi lui
A ceste m ăsuri au dus în s e ­ Onel M axim — 29.946,71 au
m estrul I la reducerea p reţu ­ fost trim işi în faţa justiţiei din
lui de cost cu 36,67 lei pe m.c. Petroşani.
cherestea fag, precum şi la de­
păşirea principalelor sortim en­ Teodor M oanţa, ab u zîn d de
te. funcţiunea pe care a ocupat-o,
la a c e st şan tier, a a d u s p ag u b e
I. OPRIŞ
însem nate statului. Pentru fap­
tele sale, fiind cercetat, a fost
inclus în articolul 245 cod pe­
nal şi trim is în judecată.
prezentate zilnic două filme, iar di­ temului de salarizare. Brigăzile de
mineaţa, pentru muncitorii din schim­ agitaţie, dînd programe la staţia de
burile II şi III se ţin conferinţe, radio şi pe scena clubului muncito­
uneori însoţite de filme documenta­ resc popularizează realizările mineri­
re („Turnarea continuă a oţelului“, lor, satirizînd în acelaşi timp unele
„Tehnica securităţii în întreprinderi“, lipsuri constatate în procesul de pro­
etc.). ducţie.
Numărul cititorilor la biblioteca Ce nu s-a făcut
centrală a combinatului a crescut în
acest an cu 2.719, la bibliotecile vo­ Referatele prezentate, discuţiile pur­
lante cu 400 de cititori, iar la bi­ tate şi controlul pe teren, au arătat
blioteca de la tabăra nr. 1 cu 250. că în activitatea cultural-educativă
mai sînt goluri care fac ca această
Au fost organizate numeroase recen­ activitate să nu-şi atingă în întregime
zii, la unele dintre ele fiind invitaţi scopurile.
autorii cărţilor respective. Nu sînt ui­
Munca cultural-educativă nu este
tate consfătuirile şi consultaţiile cu peste tot legată de problemele arză­
inginerii şi tehnicienii, articolele la toare ale construcţiei socialiste. In
majoritatea întreprinderilor, acţiunile
gazetele de perete şi caricaturile la culturale ;e mărginesc la partea pur
colţul satiric, emisiunile locale la sta­
ţia de radioficare etc. artistică (coruri, dansuri, teatru), fără
să existe interesul pentru a pune a-
Aceste măsuri au contribuit la de­ ceastă activitate îri sprijinul produc­
păşirea planului de producţie pe com­ ţiei. Ca atare, ea nu este axată pe
binat pe semestrul I, cu 105,72 la
sută. obiective concrete şi nu constituie
peste tot o principală cale de ridicare
Pentru îmbunătăţirea a conştiinţei muncitorului, faţă de
sistemului de salarizare sarcinile ce-i revin.
Peste tot în regiune se întreprind Unii activişti culturali nu sînt în
acţiuni pentru popularizarea sistemu­ măsură să dea o linie precisă în
lui îmbunătăţit de salarizare. La mi­
na Petrila, de pildă, în cadrul clu­ activitatea formaţiunilor culturale pe
bului „Minerul“ au fost întreprinse
care le conduc, pe motivul că nu
numeroase acţiuni în sprijinirea aces­ sînt suficient pregătiţi, nu cunosc în­
tor măsuri. Printre altele, s-au expus deajuns problemele specifice ale pro­
ducţiei şi aspectele de bază ale e-
panouri cu creşterea cîştigului sa­
conomiei socialiste.
lariului tarifar. Prin panouri, staţia
Sînt dese cazurile cînd munca chl-
de radioamplificare şi gazetele de
lural-educativă este străbătută de a-
perete, au fost popularizaţi muncitorii
cel caracter îngust care nu contri­
cu cîştiguri mari. Tot aici s-au or­ buie cu nimic la dezvoltarea normală
ganizat consfătuiri cu muncitorii, ce- a procesului de producţie.
rîndu-li-se părerea în problemele sis­
DIN B O G A T U L P R O G R A M
AL F E S T I V A L U L U I
MOSCOVA 14 Coresponden­ ta costume de carnaval şi vor torul Institutului naţional de
tul Agerpres anunţă: Bogatul executa programe pe 10 scene. statistică din Franţa, cunoscu­
Festival de la Mioscova preve­ La ora 9 seara, teritoriul car­ tul profesor de economie de la
de şi o seară închinată solida­
rităţii cu tineretul din ţările
coloniale. Această seară se va
desfăşura în pitorescul parc de
cultură şi odihnă „Djerzinski"
şi va fi marcat îndeosebi prin
aprinderea focului prieteniei. In
jurul acestui foc se vor aduna
grupuri de delegaţi care vor
povesti despre viaţa şi obiceiu­ cortegiului carnavalului. Toţi mană, şi U.R.S.S.
rile popoarelor lor. Seara va fi participanţii la acest cortegiu La seminariile din cadrul
deschisă printr-o scurtă cuvîn- se vor grupa în jurul unei Festivalului vor mai participa
tare rostită de un reprezentant estrade mobile, frumos pavoa­ profesorul Pavlov, preşedintele
al Comitetului Festivalului. A-
poi un grup de tineri dintr-o
ţară africană acompaniat de
instrumente naţionale specifice
va executa un cîntec. Va urma
un miting la care vor lua cu-
vîntul reprezentanţi ai tinere­
tului din ţările coloniale. Apoi,
din trei părţi ale lacului vor
înainta spre centru 3 plute pur-
tînd reprezentanţi ai diferitelor
delegaţii care vor aprinde un
imens rug central aflat pe in­
suliţă ; simultan pe malurile
lacului se vor aprinde alte 5
focuri, culoarea flăcărilor cores-
punzînd emblemei Festivalului
ce reprezintă cele 5 continente.
In jurul focurilor se vor în­
cinge jocuri ale popoarelor, se
va cînta cîntece naţionale, vor-
avea loc întllniri cu oaspeţii de
onoare ai Festivalului, scriitori,
poeţi, personalităţi de vază din
viaţa obştească. La o oră exac­
tă, pe toate scenele parcului
vor avea loc concerte, dansuri,
cîntece. La ora 23,30 pe aleele
parcului îşi vor face apariţia
crainici care vor invita pe spec­
tatori în jurul lacului unde se
va încinge un mare dans al in probleme actuale. La aceste se va termina cu un mare con­
prieteniei.
MOSCOVA 14 Coresponden­ de seamă din străinătate. Ast­ mat de o defilare a unor care
tul Agerpres anunţă: In a 11-a fel, la seminarul internaţional alegorice înfăţişînd anumite fa­
zi a Festivalului, în faţa măre­ de economie va participa direc­ ze din viaţa agricolă.
ţei clădiri a Universităţii „ Lo­
monosov" de pe colinele lui
Lenin, va avea loc carnavalul
studenţesc. Pe străzile şi şose­
lele ce duc spre clădirea uni­
versităţii vor fi ridicate arcuri
decorate cu steguleţe, inscripţii
şi figuri hazlii. Pe lingă sta­
ţiile de troleibuse vor fi insta­
late chioşcuri cu accesorii pen­
tru carnaval.
Stîlpii din faţa Universităţii
vor fi împodobiţi cu figurile
tradiţionale hazlii ale carnava­
lului din diferite ţări ale lumii.
Studenţii străini s-au pregătit
de mult în vederea acestui car­
naval. Ei îşi aduc costume tra­
diţionale originale pentru a
prezenta scene hazlii, glume,
dansuri, jocuri, e tc}
Programul acestei serbări va tru orchestra sim­
cuprinde trei părţi. La prima fonică, distinsă la
parte vor participa toţi tinerii concurs cu medalia
invitaţi pe teritoriul Universită­ de aur.
ţii. Fiecare invitat va primi un
frumos ghid ilustrat în culori.
Oaspeţii vor fi atraşi de o mu­
zică veselă executată de or­
chestre de estradă şi de fan­
fare. Toţi muzicanţii vor pur­
Nu există încă o suficientă preo­
cupare pentru antrenarea maselor
largi în această activitate. Numărul
mic de salariaţi antrenaţi în munca
culturală, atît la Combinatul din Hu­
nedoara, Valea Jiului, Cugir, Sebeş
cit şi în alte localităţi, dovedeşte că nu tivitate. Numai cadrele bine pregă­
sînt cunoscute -încă toate metodele
de atragere a muncitorilor în acţiu­
nile cultural-educative.
Nesatisfăcătoare este activitatea
culturală în cadrul întreprinderilor şi
exploatărilor forestiere din regiunea
noastră. Aşa stau lucrurile şi la
I.F.E.T. Sebeş, unde lipsa de preo­
cupare din partea acelora care răs­
pund de această activitate, face ca
în această întreprindere să nu existe
un club, un colţ roşu, o brigadă
artistică de agitaţie. Nu-i de mirare
deci că bibliotecile volante, reparti­
zate la locurile de muncă, nu sînt
căutate de muncitori, că ziarele a-
jung la abonaţi cu mare întîrziere,
că vice-preşedintele comitetului de în­
treprindere de la I.F.E.T. Sebeş —
tovarăşul Bărăcuţ — nu a depus
nici un interes pentru îmbunătăţirea
muncii cultural-artistice a întreprin­
derii, lăsînd ca totul să decurgă aici
într-o perfectă linişte. In acest an,
s-ar părea că au fost întreprinse cî-
teva acţiuni la I.F.E.T. Sebeş, pen­
tru a scoate din linişte... pe sala­
riaţii întreprinderii. Ar fi de dorit
ca piesa „Se împrăştie norii", pusă
în repetiţie la I.F.E.T., să împrăştie
în adevăr norii grei care mai plu­
tesc peste activitatea culturală a
I.F.E.T.-ului. Conducerea I.F.E.T.-ului
Sebeş, comitetul sindical şi organiza­
ţia de partid de aci, trebuie să în­
ţeleagă că mersul nostru înainte este
strîns legat de întărirea şi dezvolta­
rea muncii cultural-educative în rîn-
durile oamenilor muncii.
Pag. 3
navalului va fi puternic ilumi­ universitatea din Cambridge,
nat de proiectoare speciale, iar Robinson, cunoscutul economisi
polonez, prof. Mine, profesori
mcgafoanele vor invita pe oas­ din Cehoslovacia, R. D. Ger­
peţi în diferite limbi să ia par­ mană şi U.R.S.S.
te la marea procesiune studen­ La seminarul studenţilor de
ţească. La ora fixată porţile la facultăţile de arhitectură vor
sosi profesori din Franţa, Po­
Universităţii se vor deschide lonia, Cehoslovacia, R. D. Ger­
în sunetele fanfarelor făcînd loc
zată. In fruntea cortegiului va Academiei de Ştiinţe a R. P.
păşi orchestra pe picioroange Bulgaria, profesori de la uni­
în costume de carnaval. Estra­ versitatea din Calcutta (In­
dele mobile vor oferi posibili­ dia), scriitori din Franţa şi
tăţi largi pentru tot felul de alţii.
improvizaţii. Intr-o atmosferă MOSCOVA 15 (Agerpres).
de veselie, cîntece şi glume, TASS anunţă: Numeroase ma­
cortegiul pestriţ, iluminat pu­
nifestări din cadrul Festivalu­
ternic de proiectoare colorate, lui de la Moscova se vor des­
va ocoli clădirea Universităţii,
făşura pe teritoriul Expoziţiei
parcurgînd aleele şi pieţele din agricole unionale. In acest scop
jur.
s-au luat o serie de măsuri
A treia parte a programului pentru înfrumuseţarea teritoriu­
va consta din cîntece, jocuri,
dansuri, competiţii sportive. In lui expoziţiei. 600.000 de dife­
rite flori vor împodobi aleele
interiorul sălii de festivităţi a
Universităţii şi în sălile clubu­ şi pieţele din cadrul expoziţiei.
In acest cadru vor fi discutate
lui universitar vor cînta orches­
tre şi se vor prezenta progra­ probleme interesînd pe lucrăto­
me artistice. rii din agricultură din diferite
Carnavalul studenţilor se va ţări. In ziua de 7 august va
încheia printr-un vals, dansat avea loc un festival al tine­
retului sătesc. Reprezentanţii
de toţi participanţii la serbare.
Republicilor unionale şi auto­
MOSCOVA 15 (Agerpres). nome ai U.R.S.S. se vor întîlni
TASS anunţă: In cea de-a
cu participanţii la Festival şi le
Vl-a zi a Festivalului de la vor vorbi despre succesele ob­
ţinute în munca lor de zi cu
Moscova vor avea loc 18 semi- zi.
narii internaţionale studenţeşti Festivalul tineretului sătesc
seminarii vor participa savanţi cert dat de oaspeţii străini ur­
Nu de mult s-a
terminat la Ere-
van, capitala RSS
Armene, concursul
pentru cea mai bu­
nă producţie mu­
zicală consacrată
celui de-al Vl-lea
Festival Mondial
al Tinerelului şi
Studenţilor.
IN CLIŞEU: A.
Adjemian, compo­
zitor, autorul unei
pceme-rapsodii pen­
Ce avem de făcut Programul clubului sau al colţu­
Fără îndoială că rezultatele mun­ lui roşu, întocmit „de unul singur“
cii culturale depind în bună măsură nu va avea un viitor strălucit. Pro­
de pregătirea ideologică şi culturală gramul, bine gîndit, cu obiective ju­
a celor care răspund de această ac­ dicios planificate, cuprinzînd mate­
riale atractive şi legate de specificul
tite vor fi în măsură să dea o li­ locului de muncă, va prinde viaţă
nie justă în desfăşurarea acţiuni­ încă de la începutul aplicării lui.
lor cultural-educative, să lege sarci­
nile culturale de procesul de produc­ Unele iniţiative au dovedit că se
ţie. In acelaşi timp, ele vor şti • să pot realiza lucruri frumoase chiar a-
colo unde la început se credea că nu
vor fi obţinute rezultate. Rezultatele
asigure puritatea ideologică a mate­ din Hunedoara, concretizate prin ac­
rialelor folosite în aceste acţiuni. Ca­ ţiunile întreprinse la dormitoarele
drele culturale trebuie să prezinte în muncitorilor, cinematograful de pe
faţa maselor materiale din care să stadionul sportiv, concursurile „Dru­
înveţe lucruri noi şi utile societăţii. meţii veseli“ etc., sînt cîteva exemple
De aceea, conţinutul acestor materia­ care dovedesc că se pot face multe
le, forma lor de prezentare, trebuie lucruri frumoase. Această iniţiativă şi
să constituie o preocupare de seamă interesul deosebit de a veni cu ceva
a tovarăşilor care se ocupă cu acest nou, trebuie să preocupe pe toate
resort de activitate. Materialul „de cadrele culturale.
umplutură“ cel pregătit la întîmplare, Este necesară o mai mare aten­
materialul prezentat fără un scop ţie faţă de organizarea timpului li­
bine determinat nu are ce căuta în ber al tineretului. Formele şi conţi­
p-ogramele întreprinderilor noastre. nutul acţiunilor culturale să fie de
aşa natură, ca tineretul să se simtă
Mai multă consecvenţă atras înspre ele; el singur să soli­
şi iniţiativă l cite a-şi da aportul în această mun­
că. Pentru aceasta însă, trebuie crea­
Rezultatele educative ale muncii te toate condiţiile materiale şi de or­
culturale trebuie să se reflecte în ganizare. Tineretul trebuie să găseas­
succesele obţinute în procesul de pro­ că la club, la colţul roşu sau la
ducţie, în atitudinea demnă faţă de bibliotecă, activităţi noi şi interesan­
muncă şi bunurile poporului. Munca te. Acestea îl vor determina în scurt
culturală trebuie să vorbească des­ timp să se încadreze în una sau
pre succesele poporului muncitor, să chiar mai multe forme de activitate
propage noul şi interesantul în teh­ culturală.
nică, să popularizeze şi să explice Pornind de la principiul că activi-
pe înţelesul oamenilor muncii, ho- ;atea cultural-educativă este o verigă
tărîrile partidului şi guvernului nos­ principală în construirea societăţii
tru. Activiştii culturali trebuie să se noi, un factor important în dezvol­
obişnuiască a nu aştepta veşnica tarea şi întărirea, economiei naţio­
„notă telefonică de sus", pentru a nale. cheie a succesului în formarea
întreprinde o acţiune. Iniţiativa bine omului cu o înaltă conştiinţă de cla­
gîndită, sugestia maselor, sprijinul or­ să, să facem în aşa fel ca scopul
ganelor locale, pol şi trebuie să pentru care ea a fost creată, să fie
contribuie în mare măsură la îm­ realizat pînă în cele mai mici amă­
bunătăţirea întregii activităţi cultu­ nunte.
rale. GH. LUPAN