Page 48 - 1957-07

In cinstea „Zilei PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITf-VÂ'I Pregătiri pentru experimentarea

Minerului“ şi a „Zilei salarizării îmbunătăţite ia „Ceramisa

de 23 August“ Baru-lare

In contul lunii august Norii grei, care strungarul Ilie

Se poate spune cu certitudi­ se adunaseră dea­ Convorbire cu tov. I. PASUTH Grozav a făcut do­
ne, că sectorul IV — al tin e­ supra localităţii şi director, ST. TORÜK inginer şef uă propuneri: să
retului — de la m ina Vulcan, începuseră să toar­ se facă regrupa­
s-a luat la întrecere cu tim pul. ne picături mici „Ceramica“ Baru Mare rea maşinilor-u-

Numai aşa se explică faptul, de ploaie, făcuseră nelte In secţia de
că de la începutul anului şi pi­
p ă la d a ta de 17 iulie, s-au ca tovarăşii din conducera întreprin­ întreţinere; lucrarea cerînd un timp
scos de aici 7.046 tone cărbune
Anul IX. Nr. 808 Vineri 19 iulie 1957 4 pagini 20 bani derii să se întrunească în biroul di­ mai lung de executare, este în curs

rectorului. Aci, aplecaţi asupra unor de aplicare şi în scurt timp va fi

peste plan. Această cantitate formulare şi discutînd cu aprindere gata şi să se facă cimentarea plă­

dată în plus, echivalează cu în­ MUNCITOR! despre sistemul de salarizare îmbu­ cilor metalice la noi în întreprindere.
deplinirea sarcinii de plan ce nătăţit, !-am găsit pe tov. director Pentru aplicarea acestei propuneri a-
revenea sectorului pînă la d ata şi pe inginerul şef de la întreprin­ vem resurse interne şi va fi aplicată

de 19 a u g u s t. T in erii m in e ri în ­ FRUNTAŞI derea „Ceramica" Baru Mare. în curînd. Deocamdată ea se află
chină această strălucită victorie — Aţi venit la timp — m-a întîm- în studiu. Tehnicianul Valentin Td-
rok a propus să fie construită o linie
„Zilei M inerului". pinat tov. Pasuth, după ce ne-am nouă Decauville, la produse finite.
cunoscut. Chiar discutam despre ceea Aplicînd această propunere, vor fi
Brigăzile conduse de tinerii ce vă interesează: experimentarea create condiţii mai bune pentru
sistemului îmbunătăţit de salarizare. transportul intern. Lucrarea este în
G h eorghe Iv ăşcan şi T ra ia n E bine să spun de la început, fără faza de terminare.
a ne lăuda, că stăm bine.
Iovi, precum şi cea condusă de — Trebuie spus — interveni direc­
— îmi pare bine — răspund eu. torul — că muncitorii noştri au pri­
încercatul m iner Gheorghe Or- A început treierişul griului Secerişul este Şi cum aţi făcut pentru a ajunge mit cu multă bucurie sistemul îmbu­
san, au fost tot tim pul in frun­ pe terminate aici ? nătăţit de salarizare. Dovadă este
tea întrecerii. Corespondentul nostru v o lu n tar Petru Gîţu din H ărău, producţia mai niare ce a fost dată
n e-a c o m u n ic a t telefo n ic că în z iu a de 18 iulie, în sa tu l H ă r ă u La gospodăria agricolă colectivă — La început — deschise discuţia şl participarea lor la îmbunătăţirea
Sector fruntaş a început treierişul griului. P rim u l care şi-a treierat griul pe „Petoji. Săndor" din Devat recoltatul inginerul şef — s-a făcut prelucra­ procesului tehnologic, făcînd nume­
aria am en ajată în incinta sa tu lu i a fost Gizela Zudor. rea instrucţiunilor privind sistemul roase propuneri tehnico-organizatori-
pe exploatare îmbunătăţit de salarizate cu conduce­ ce. Conducerea a dat toată atenţia
rea întreprinderii, cu cadrele de par­ acestor propuneri, pe baza cărora s-a
Colectivul sectorului II de la in loc de secerători — folosesc păioaselor este pe terminate. Deşi se­ tid, sindicale şi cu fruntaşii în pro­ întocmit un plan, care este urmărit
exploatarea carboniferă Ţebca, cerişul a început doar de citeva zile, ducţie. periodic. Un lucru care ne-a bucu­
din cadrul Trustului minier coasele şi secerile a fost tăiat pînă acum griul de pe rat pe noi, cei din conducere pe de
Brad. este fruntaş pe exp'oa- o suprafaţă de 42 hectare. Restul su­ — Tot în cadrul lucrărilor pregă­ o parte, şi pe muncitori pe de altă
tare. Colectivul acestui sector PIRVA TEODOR D in oauzia v iatu rilo r şi a 8 — 10 h e c ta re . P în ă în z iu a de prafeţei tnsămlnţate cu griu, care este parte, a fost prevederea cu privire la
a reuşit, datorită unei mai bu­ lăcătuş la Atelierele Centrale ploilor, griul colectiviştilor din 17 iu lie a . c., au se c e ra t m a i de 13 hectare, va fi secerai pînă titoare, — continuă tov. director — calificare. Imediat, după prelucrare,
ne organizări a muncii in aba­ din Gurabarza îşi depăşeşte zilnic S ebeş este cu lcat la p ă m în t şi m ult de jum ătate din suprafaţa ta sfîrşitul acestei săptămîni, urmind pentru a ne edifica practic despre s-a observat că toţi muncitorii au
taje, să extragă peste planul nu se poate recolta cu seceră- de 72 hectare cultivată cu grîu. ca imediat să înceapă dezmiriştitul sistemul de salarizare îmbunătăţit, am început o adevărată campanie pen­
celor 15 zile ale lunii iulie 434 norma cu peste 50 Ia sută torile-legători. Pentru a nu in­ şi treierişul. tru ridicarea calificării lor.
tone de cărbune energetic. t i m a totuşi secerişul şi pentru Colectiviştii şi-au pus de gînd trimis de două ori cîte o delegaţie,
a evita deci pierderile, colecti­ să te rm in e secerişul p în ă la teri, de pildă, încă din zori, colec­ la întreprinderea din sectarul refrac­ — Aş vrea să vă informez cu ceva
Fruntaşi pe sector sînt mine­ viştii s-au m obilizat ou toţii sfîrşitul acestei săptăm îni, pen­ tiviştii erau la cimp. In lanul de grîu, tar unde se face experimentarea. In despre productivitatea muncii şi des­
p e n t r u a -1 s e c e r a c u c o a s e l e şi colectiviştii erau împărţiţi pe echipe. timpul şederii la întreprinderea ex­ pre lucrările comisiei noastre pentru
rii din brigada de tineret con­ secerile. Zilnic ei seceră cîte tru ca săptăm îna viitoare să Mihai Gabor din echipa t-a, brigada perimentatoare, delegaţia noastră a coordonarea lucrărilor — spuse ingi­
poată începe treierişul. a II-a, cosea de zor, alături de Sen- constatat că muncitorii de aci lucrea­ nerul şef. aţintindu-şi privirea spre
dusă de candidatul de partid ciuc Ştefan şi Sebeştein Anton. In ur­ ză mai intens, producând mai mult. un dosar.
B A T O Z E DA-AR II B A ma lor, Szekelij Balint, Gheorghe Do- Tot acolo, în cadrul unei conferinţe,
Florca Mihoc, care au extras rodici, legau snopii, iar citeva colec­ au aflat despre rezultatele obţinute — Chiar vă rog 1
Ţăranii muncitori din comuna Bur- najată prin grija sa, nu ştie nimeni tiviste făceau clăile. Munca era aiît în timpul experimentării. Cînd au re­ — Prima dată despre mărirea pro­
peste plan în perioada 1—15 juc, raionul Ilia, s-au străduit să re­ ‘Se ştie doar, că atît el cît şi secre de bine organizată, incit nici o clipă ductivităţii muncii. Un colectiv lărgit
colteze cea mai mare parte din ce­ tarul sfatului, Adam Orşa, care su nu trecea fără a fi folosită. venit, organizînd întrevederi cu mun­ al întreprinderii, a studiat toate pro­
iulie 214 tone de cărbune. Mi­ citorii întreprinderii noastre, s-a ob­ punerile de măsuri tehnico-organi-
— Păcat că nu putem întrebuinţa zatorice, pe baza cărora s-a întocmit
nerii din brigada tovarăşului servat că întregul nostru colectiv şi-a planul — despre care vorbea tov.
exprimat satisfacţia introducerii expe­ director — cu un calcul economic.
Teodor Gherman au extras în Sub această formă, cred ca la 1 au­
rimentării sistemului îmbunătăţit de gust 1957, vom munci cu producti­
aceeaşi perioadă 162 tone de salarizare. vitate sporită. In ceea ce priveşte
comisia despre care aminteam, a-
cărbune peste plan. reale în pîrgă. Se poate spune că au feră de aceeaşi „meteahnă" vor trebu secerăioare-Iegăioare, spunea prese- — Cred că ar fi bine să-mi spu­ ceasta a fost formată în luna apri­
lie şi de atunci coordonează în­
Utilaje noi la ruina Lupeni reuşit acest lucru. Pînă în prezent să dea dovadă; de mai multă opera dintele. Din cauza ploilor, griul e neţi ceva şi despre măsurile tehnico
au recoltat peste 80 la sută din su­ tivitate în amenajarea ariilor. Este împrăştiat în toate direcţiile şi nu­ organizatorice luate de dumneavoas­ treaga muncă, pentru pregătirea ex­
perimentării. Gomisia a stabilit lo­
Nu trece lună fără ca minele prafaţa de cereale. Adulţi dintre ei şi timpii!. Nu de alta, dar batozele mai cu secerile şi coasele Uputem tăia.
din Valea Jiului să nu pri­ au terminat secerişul inai bine de care au sosit în comună nu au... de — N-aveţi nici o grijă, tovarăşe curile de muncă după noul indicator
m ească noi utilaje. B unăoară, două zile şi ar fi putut chiar să tre­ rezolvat treburi personale. Ele aşteap­ tarifar.
la m ina Lupeni, colectivul sec­ iere. Dar unde ? Cele două arii pe tă să înghită snopii grei de griu preşedinte, a intervenit un colectivist.
torului electro-tehnic, a instalat care trebuie să-şi treiere oamenii strînşi cu multă grabă de harnicii Ce-a fost mai greu a trecut. Marţi — Pe lîngă cele spuse, la ce lu­
şi m o n tat recent la staţia griul, nu s-au amenajat nici pînă a- ţărani muncitori. cel tirziu trebuie să mergem la treier. craţi în prezent?
„Planir", două noi compre- cum. Cei însărcinaţi să se îngrijeas­ Doar ştiţi că ne-am angajat să pre­
dăm primii griul contractat. — In prezent se lucrează la stabi­
lirea normelor tehnice — interveni di­
soare de m are capacitate, tip că de acest lucru, au alte treburi Ri&myl secesişuSus ş l treierişului
Reşiţa. mai importante. Tov. Nicolae Ada- rectorul. La 1 august,' sistemul îmbu­

La puţul „Victoria" se află teiaş, preşedintele sfatului popular co­ frefeuîe grăbii!! tră ! nătăţit de salarizare va putea fi ex­
în curs de m ontare un ventila­ munal, zice-s-ar că se ocupă mereu — Da, vom spune — continuă bi­ perimentat.

tor de 3.500 m.c. pe m inut. Cei FARCAŞ GHEORGHE de amenajarea ariilor. Ori de cîte In ultimele zile colectiviştii, înto- Pentru recuperarea rămînerii în ur­ nevoitor inginerul şef. In timpul con­ E. USCAR
care şi-au dat contribuţia Ia instalator la Atelierele Centrale ori pleacă de la sfatul popular (şi vărăşiţii şi ţăranii muncitori indivi­ mă a secerişului şi treierişului, este sultării, mulţi muncitori au făcut pro­
m ontarea celor două compre- asta se întîmplă foarte des) pentru duali din regiunea noastră au grăbit necesar ca organizaţiile de partid şi puneri foarte însemnate. De pildă,
soare şi m om entan la m o n ta­ Gurabarza, îşi întrece norma a-şi aranja anumite probleme perso­ recoltatul cerealelor. Acest lucru se conducerile unităţilor agricole socia­
rea ventilatorului, sînt compo­ tu 60 la sută nale, lasă vorbă că a plecat la arie. poate vedea din , riinaţia comunicată liste, să ia măsuri ca pe lîngă ma­ gjmggr r T2XT
nenţii echipelor conduse de to­ Unde o fi aria şi mai ales aria ame­ Secţiei agricole regionale ia data de şini să se folosească şi recoltatul
varăşii A lexandru Poşa şi Ion 17 iulie 1957, care arată că s-au re­ manual cu seceri şi coase, iar batoze­ In întîmpinarea
G alam bos. coltat 37,97 la sută din suprafaţa cul­ le să înceapă treierişul de îndată. Festivalului
tivată de cereale, în timp ce cu cinci Mondial de la
•»/—>r" * /—'i—¦i— 'r ->/—i;—>/—<t—>/—' i—•?—*i—11—1/—‘r*' f—' i—¦/-' zile în urmă era recoltat numai 15 Comitetelor raionale de partid şi Moscova
la sută. sfaturilor populare raionale, Ie revine
Linul din constructorii blumingului sarcina de a .îndrumă şi controla zi
Cu ţoale acestea, ritmul secerişului de zi activitatea organelor agricole
şl treierişului este nesatisfăcător. In şi a sfaturilor populare comunale,

Un zgomot infernal, un du- După vreo 8 luni de „lopa- fost pe şantier. A luat cioca¦ unele raioane, cum sînt: Alba, Haţeg, sprijinindu-Ie concret şi operativ în
te-vino continuu de maşini, tă." Luchidn s-a să..t.urati. ET~'lf n. . u. . li dJ e s_u.. du.. r..ăR şr,i2 şi-am iîncr>ei nt cn an t Hunedoara şi chiar Sebeş, unde ce­ rezolvarea problemelor legate de buna
vroia să înveţe meserie, doar puterile. La început mai timid, realele au ajuns într-un timp scurt desfăşurare a secerişului şi treieri­
L grinzi metalice, ce zboară pe de aceea a venit aici. Nimeni apoi cu tot mai mult cutaj. în stadiul de coacere deplină, rui se şului.
L deasupra capetelor, purtate de de la comandamentul taberei folosesc toate forţele existente pen­
[¦ braţele puternice de oţel ale de brigadieri nu-l ajuta. Pînă După citeva zile i-at spus tru executarea muncilor de recoltare. Situaţia secerişului
l macaralelor, oameni ce mişu- la urmă s-a hoturit să plece, meşterului că el ştie să lucre- pe raioane la claia
l nă, ca un muşuroi de furnici, ze singur. Meşterul a zîmbit S-a observat că sfaturile populare
C harnice, în jurul construcţii- Intr-o zi i se destăinui mai­ semnificativ. Ştia el aceasta, comunale, precum şi organele agri­ de 17 iulie a. c.
t lor. Aşa iţi pare la prima ve- strului Anton Turbuc. Atunci doar nu odată l-a văzut dimi­ cole, se preocupă slab de organizarea
Turbuc l-a mustrat tare. neaţa, lucrînd cu ciocanul de treierişului. Deşi batozele au sosit ILIA - 53,31 %
dere şantierul bluming de la sudat. Ba a verificat chiar ca­ in multe comune, ariile nu sînt ame­
Hunedoara. — Ce, mă băiete, tu din litatea sudurii şi nu era de loc najate nici pînă în prezent. Aceasta ORĂŞTIE — 45,37 %
ăştia eşti care dai bir cu fu­ rea. Atunci i-a z i s : a dus la situaţia de a nu se treiera
O adevărată operă a cons­ giţii ? la să vedem, nu se poa­ cerealele decât de pe o suprafaţă de H U N ED O A R A 42,23 %
tructorilor. S-au ridicat aici te face nimic ? — Ei vezi> măi băiete, cînd 38 hectare.
sute de mii de tone de cons­ HAŢEG — 41,22%
trucţii metalice, prefabricate Şi Turbuc a discutat cu cei vrea omul învaţă. Ce zici. mai Exemplul
din beton. Şi toate acestea le- din conducerea şantierului mergi tu de aici din Hune- A LB A — 37,84 %
au făcut oamenii, bine înţeles utemiştilor
cu ajutorul maşinilor. Lucrări despre calificarea brigadieri- doara ? S E B E Ş - 28,27 °/(
L măreţe, făurite de oameni o- [or — Niciodată! i-a răspuns U tem iştii de la fabrica . de
[ bişnuiţi. Am cunoscut pe unul BRAD -9 ,4 9 » Ă j
l din ei. II cheamă Grigore Lu- Comuniştii din organizaţia Luchian. Aici am învăţat me­ blănuri „V idra“ din Oră.ştie, In vederea celui de al Vl-lea Festival Alondial aT Tineretului şl
^ chian şi este din comuna Lie- de bază au discutat şi ei acesl seria, aici vreau să lucrez tot Studenţilor au loc repetiţii la Clubul central al lucrătorilor din comuni-;
L blin, raionul Ciacova, regiu- lucru. Trebuia înfiinţată o timpul. Şi apoi, aici cîştig -j obţin tot m ai m ulte succese în caţii din Moscova.
[ nea Timişoara. Un tînăr înalt, şcoală de calificare, doar e- foarte bine. Numai luna trecu- 1 ^ , .. |
rau atiţia tineri care vroiau să tă am primit 1.200 lei. Bani m uncă. Astfel, în secţiile argă In clişeu: In timpul repetiţiilor. ... M j >

înveţe o meserie şi apoi pe nu glum ă! sitorie, în n o b ilare şi confecţii,

C şaten cu ochi blajini şi voce şantier se simţea mare nevoie *\ tineri ca Alexandru Boroş, Ş te­
f. domoală. de oameni calificaţi. Şi în
L Cum a ajuns aici ? Foarte scurt timp ea a luat fiinţă, Cursul de calificare încă nu ¦) fan Tarcani, M aria ?leneş,
C simplu. De la comitetul raio- Primul care s-a înscris a fost
L nai U.T.M. Ciacova, l-au în- Grigore Luchian. Cum îi plă- s-a terminat. Mai sînt două 1 F l o r i c a R o m a n , P a r a s c h i v a M ’i-
[¦ dreptat spre şantierul tinere- luni pînă la examen. Luchian 1
cuse sudura, s-a înscris să in- 1 clea, Florica Berinde, Leontina CRONICA BRADEANA
lucrează ca şi unul calificat, J
C o n d u ra c h e şi alţii, îşi d e p ă ­

Dar asta nu-l opreşte să înve- 1 şesc zilnic norm ele cu 26,46 la

jr tutui de la Hunedoara, l-au veţe această meserie. le în fiecare zi. La examen 1 sută. C ontribuţia inovatorilor La cabinetul tehnic al tru s ­ în prima jumătate a lunii
{_ spus că aici se va ciştiga bine Timpul liber de după masă vrea să dovedească că el este )
t şi că poate invăfa, dacă vrea, sudor bun, de mina intîia. Cu 1 Exemplul utemiştilor este C a şi în alte în tre p rin d e ri şi tului s-au în registrat în prim a Printre secţiile cooperativei
C o meserie. şi-l petrecea studiind. După voinţa pe care o are, va reuşi 1 la T rustul m inier Brad, inova­ jum ătate a anului, 26 de pro­ meşteşugăreşti „Crişana" se
două luni. prinsese multe no­ cu siguranţă. 4 u rm at şi de ceilalţi tineri care torii aduc o contribuţie deose­ puneri de inovaţii şi s-au ap li­ numără şi secţiile de tîmplărie,
In luna iulie anul trecut, a ţiuni tehnice. ) bită la raţionalizarea produc­ cat 9. Inovaţiile aplicate în a- croitorie pentru bărbaţi şi fe­
l venit pe şantier. La început se străduiesc să dea tot mai ţiei, ceea ce duce la realizarea ceastă perioadă, aduc trustului mei.
A fost dat să lucreze cu 1 de economii însem nate. o econom ie a n te c a lc u la tă in v a ­
multe produse de calitate supe­ loare de 641.269 lei.- La secţia de tîmplărie se con­
fecţionează dormitoare tip „Si­
rioară. P rin tre Inovatorii trustului se biu", binale şi alte lucrări de
n u m ără m ecanicul Lúea Ví­ tîmplărie. In prima jumătate
(. a luat-o „cu lopata", cum zi- Ion Sîncrăian, un sudor mai V. FURIR PETRU ARGINT chente şi lăcătu şu l lo an M i­ a lunii, colectivul acestei sec­
liaria, care a înlocuit sistem ul
f ce el. Aşa e ordinea stabilită. vechi. Dar parcă nu-i tihnea j j j u j u j u . corespondent

j- Iar tot în ordinea aceasta sta- să stea aşa lingă Sîncrăian;

[_ bilită, se prevedea şi califica,- ar ţi vrut. să facă şi el cîte

t rea, numai că nimeni nu se ceva. Intr-o bună zi şi-a luat

1 îngrijea la început de aceasta. „inima în dinţi" şi la ora 4 a

i__ f k . . J ¦ . i—J >__ t >— ! '— t <— ! \— J '— > — / \— / '— t <— / \— J >— ! c_ •---f V—/ 4— i -—/ V de cuplare Ia locom otivele „23 ţii a confecţionat 15 garnituri
A ugust", mecanicul Avram de dormitoare şi 100 m.p. bi­
Creşte volumul desfacerii m ărfurilor Turlea, inginerii Corne! Roman nale, depăşindu-şi planul cu
şi Francisc Şoimoşi, care au peste 1 la sută.
alim en tare realizat m ai m ulte inovaţii.
_ Succese frumoase au obţinut
Pentru o mai bună aprovizionare duse zaharoase etc. Industria va livra iwsss:: 30 tone var peste plan tîmplarii Oclavian Popa, Gheor­
a populaţiei pe trimestrul 111, Depar­ în trimestrul 111 ai acestui an can­ ghe Golcea de ia comandă,
tamentul comerţului interior a luat tităţi suplimentare de mărfuri rezul­ întreprinderea de industrie lo­ Gheorghe Iga, Ioan Benea şi
măsuri importante. Plănui de desfa­ tate din depăşirea planului de produc­ cală „C rişan “ — B rad, a re la Fiorian Golcea de ta maşini,
cere a mărfurilor alimentare şi in­ ţie pe această perioadă şi anume: Viaţia d e J o s o f a b r i c ă d e v a r . loan Litra, Ioan Moşiiu şi hi­
dustriale prin reţeaua comerţului so­ 200 tone brînzeturi, 500 tone ulei, Colectivul acestei fabrici a reu­ drei Lazăr de la mobilă.
cialist este mai mare în această pe­ 200 tone unt, 50 tone ciocolată, pre­ şit să dea peste plan. în prim a
rioadă cu 11,8 la sută faţă de tri­ cum şi unele cantităţi suplimentare ju m ătate a lunii iulie, 30 tone Şi colectivul secţiei de croi­
mestrul precedent şi cu 17,5 la sută de mărfuri industriale — textile şi de viar. torie pentru bărbaţi şi femei a
metalo-chimice. obţinut realizări frumoase. Aici
faţă de perioada corespunzătoare din Din cadrul acestei fabrici se au fost confecţionate ta coman­
Din import vor fi aduse în aceas­ evidenţiază cocă tort i Nicolae dă 10 costume pentru bărbaţi,
anul trecut. La unele produse a fost tă perioadă de asemenea cantităţi C iu r, G h e o r g h e D ă ră şte a n -u şi 90 rochii pentru femei şi 150
suplimentare de produse alimentare,
suplimentat planul de desfacere: cu m aistrul Petru Boloţ, care au halate. Din această secţie se e-

250 tone la paste făinoase, cu 100 printre care 1500 tone ulei, 1500 tone Vedere generală din oraşul Hunedoara a d u s o c o n t r i b u ţ i e la d e p ă ş i ­ videnţiază tovarăşele Elisabeta
tone la biscuiţi, cu 700 tone la pro­ măsline, orez etc.
rea planului de producţie. Cle] şi Rozalia Răpcău.