Page 5 - 1957-07

Regions a
Ita lta a cerealelor păioase
Recoltarea culturilor de cereale tă stabilirii momentului de recoltare
este una dintre cele mai importante
lucrări agricole, deoarece într-o pe­
rioadă scurtă trebuie executate lu­
crări care nu suferă întîrzieri, prin­
tre care seceratul şi treieratul la­
nurilor ajunse la maturitate.
Ds cîteva zile, în multe sate din
regiunea noastră a început secerişul
orzului, iar peste puţin timp va în­
cepe din plin recoltarea pă-
ioaselor. Experienţa campaniilor
agricole din anii trecuţi a dovedit că
acolo unde s-a respectat momentul
optim pentru recoltatul cerealelor pă­ se face recoltarea fără pierderi este
ioase, pierderile de boabe au fost e- de scurtă durată — 5—7 zile — şi
vitate.
Spre a putea aprecia momentul op­
tim de recoltare, este necesar să se
urmărească cu atenţie mersul coa­
cerii bobului şi al plan­
tei întregi. La determi­
narea momentului înce­
perii recoltării se are în
vedere faptul că nu se
face o coacere uniformă
în tot lanul. Coacerea
este neuniformă chiar pe
acelaşi spic — boabele de ia vîrf
ajung mai devreme la maturitate şi
apoi celelalte.
Practic, recoltatul se poate începe să îndrume pe colectivişti şi întovă­
atunci cînd plantele cu spicele cele
mai dezvoltate au ajuns la coacerea
în pirgă. Coacerea în pîrgă este mo­
mentul în care planta prezintă ur­
mătoarele însuşiri: bobul capătă cu­
loarea sa normală, voltimu! lui se tiri din regiunea noastră au datoria
micşorează datorită pierderii apei
care rămîne în proporţie de 30 la
sută. In acest moment, bobul se taie
foarte uşor cu unghia şi miezul se
poate frămînta intre degete ca ceara
de albine. Către sfîrşitul acestei faze, realelor din gospodăriile colective şl
acumularea de substanţe organice în
bob încetează. Lanul, pare galben, lor din S.M.T.-uri şi G.A.S. le revine
planta este Îngălbenită în întregime,
frunzele de bază sînt uscate, iar
paiul îşi mai păstrează culoarea gal-
ben-verzuie la nodurile superioare.
Este foarte important să se cunoas­
că aceste lucruri, deoarece dacă ce­
realele nu au fost recoltate la timp.
adică pînă în momentul cînd au a-
tins coacerea deplină, ele se răscoc.
In acest moment boabele se scutură
foarte uşor, la cea mai mică atin­
gere a plantelor.
Recoltarea se face şi la maturitatea
deplină a cerealelor (cînd bobul s-a
întărit în aşa fel îneît unghia nu mai
pătrunde în el, iar conţinutul de a-
pă a scăzut pină la 15—10 la sută),
atunci cînd se foloseşte combina. A-
ceasta se poate aplica de obicei în
loturile rezervate pentru producerea
de sămînţă şl în cazul orzului pentru
bere.
Cunoscînd că cerealele (şi în spe­
cial griul), posedă proprietatea de
a-şi termina coacerea după recolta­
re, în clăi, atunci cînd coacerea s-a
făcut în pîrgă, recoltarea lui se poa­
te începe mai din timp decît la ce­
lelalte cereale, puţind în felul acesta
să înlăturăm pierderile prin scuturare.
O atenţie deosebită trebuie acorda-
Ânsambiui 0.F.R. Sioleşti
s-a întors în Capitală
Mierouri dimineaţă is-ia în-
tos în capitală Ansamblul de
cîntece şi dansuri populiaire
C.F.R. Giuleşti, care ia între­
prins un turneu în Grecia şi
Turcia.
Ansamblul ia prezenta(t, în
timpul turneului, 18 spectacole
în Greciia şi 4 spectacole în
Turcia, oare s-iau bucurat de un timpul şi-a depăşit nor­ nee, prezentate în oraşul le de mătase, ţesăturile 'ibrăcămintea aleasă — chiar
deosebit succes.
T O V a R iT S IR E^ ^ p ă s m s tk d 'ú?!SL\
W fS A 'W ,W. W .M d iM S A M Ş H W Y M S O M U M I
— —‘
Munca bine organizată —
aduce rezultate bogate
Am citit în coloanele ziaru­
lui „Drumul socialismului“ mai
multe articole din cadrul rubri­
cii „Cu tot pămîntul în întovă­
răşire — toate lucrările în co­
mun“, în care s-a arătat cum
lucrează unele întovărăşiri a-
gricole, pentru a obţine rezul­
tate bune. Dat fiind că şi în în­
tovărăşirea noastră s-au reali­
zat în fiecare an recolte care au
întrecut ou mult pe cele ale ţă­
ranilor individuali, m-am gtndit
să împărtăşesc şi eu altora din
experienţa noastră — ca întovă­
răşiţi mai vechi.
-te
In toamna anului 1952, cînd
s-a inaugurat întovărăşirea,
s-au strîns laolaltă 43 hectare.
Ajutaţi de organizaţia de bază
precum şi de organele agricole,
am reuşit să executăm la timp
şi -în bune condiţiuni, toate lu­
crările de însămînţiare, întreţi­
nere şi recoltare a culturilor.
Rezultatul a fost că încă în pri­
mul an de muncă în comun, am
obţinut 2.200 kg grîu şi 3.200
kg porumb boabe la hectar. Re­
colte asemănătoare s-au realizat
i Huiv'doarc-.-Deva \.
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA /
Citiţi în pagina IV-a
al secării, deoarece aceasta nu-şi — Intre 16 şi 22 august va
poate desăvîrşi coacera după recoltat avea loc la Kiev cel dc-al lV-lea
decît în foarte mică măsură. De a- Congres al F.M.T.D.
ceea, ea trebuie recoltată la sfîrşitul
coacerii în pîrgă, cu alît mai mult — Remanierea guvernului fin­
că boabele ies uşor din palee şi se landez
scutură la cea mai mică atingere. ORGAH A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R: HUNEDOARA Şl, A L SFATULUI POPULAR REGIONAL — Împotriva creării de baze
La stabilirea momentului cel mal atomice străine în Malaya.
Anul IX. Nr. 795 Joi 4 iulie 1957 T 4 pagini 20 bani O
potrivit pentru începerea secerişului, — Iarnă grea în Uniunea Sud­
trebuie să-şl spună cuvîntul cu com­ africana.
petenţă şi spirit de răspundere, in­
ginerii şi tehnicienii agronomi.
'finind seama că perioada în care
Şase ani de la redeschiderea minei Vulcan
că celelalte culturi reclamă încă lu­
crări care nu se pot amîna, se im­ De curînd s-au împlinit 6 ani chiderea minei cu succese deo­ va începe construcţia altor
pune o minuţioasă pregătire a cam­ de cînd mina Vulcan, părăsită sebite în producţie. Ei au extras blocuri cu 120 apartamente şi a
paniei de recoltare şi o bună orga­ acum un sfert de secol de către în acest an mii de tone cărbune 4 cămine muncitoreşti, se va re­
capitalişti, ia început să livreze cocsificabil şi energetic peste construi piaţa şi reţeaua de a ’
nizare a muncii în toată din -nou cărbune patriei noas­ plan. Odată cu mina, creşte şi provizionare cu apă potabilă.
perioada recoltării, mai
ales în acest an cînd
ploile abundente şi vîn- tre. In cea de-ia doua sa exis­ oraşul. In centrul oraşului Vul Tractoarele şi maşinile
turile puternice au cul­ tenţă, mina. Vulcan s-a dezvol­ can, aşezare minieră cu o glo­ S. M. T. Orăştie — sînt
cat la pămînt plantele tat continuu. Minerii de aici în rioasă tradiţie revoluţionară, gata pentru campania
de pe suprafeţe destul rîndurile cărora se află cunos­ s-au construit în ultimul timp
de mari. cuţii fruntaşi Csiki Emeric, Mi- blocuri impunătoare cu 300 a- de vară
Pentru scurtarea perioadei de re­ hai Ştefan, Ivăşcan Gbeorghe, partamente, 3 cămine muncito­
coltare şi deci evitarea pierderilor,
organele de partid şi de stat trebuie Boyte Pavel, au întîmpinat ani­ reşti cu 850 locuri, magazine, o Ţinînd seama de planul de măsuri
versarea a şase ani de la redes- farmacie etc. Peste puţin timp privind desfăşurarea campaniei de
răşiţi, să folosească din piin toate La încheierea lunii iunie vară, mecanizatorii de la S.M.T. O-
forţele şi mijloacele de lucru, (sece- răştie au terminat lucrările de pregă­
rători-legători, secerătorl simple), iar tii« a tractoarelor şi maşinilor, nece­
acolo unde plantele sînt culcate — sare strîngerii recoltei şi dezmiriştitu-
coasele şi secerile. Cele trei S.M.T.-
lui. }
de a numi pe cei mal buni mecani­ Minerii din Lupeni au înche­ pe post de vagonetar şi 118,27 Pentru buna desfăşurare a campa­
zatori să mînuiască secerătorile-le- iat încă o lună cu realizări deo­ lei pe post de ajutor de miner. niei de vară, avind în vedere lipsu­
gători şi să-şi organizeze în aşa fel sebite în producţie. Multe bri­ rile avute în anii trecuţi, conducerea
munca, incit să poată executa la timp găzi au obţinut importante de­ In proporţie de 140 la sută staţiunii, a luat o serie de măsuri,
şi în bune condiţiuni recoltatul ce­ păşiri de plan şi totodată sala­ şi-a realizat planul pe luna iu­ menite să asigure buna funcţionare
rii mari pe post de miner. De nie şi brigada lui Ion Popa, ca­ a întregului parc de maşini şi trac­
întovărăşirile agricole. Mecanizatori­ re lucrează în sectorul I. B în-
exemplu, brigada lui Ion Velce,
care lucrează în sectorul I. A, a tr-un abataj frontal de la stra­ toare. ;
o mare răspundere în această cam­ Cîteva ore de odihnă in lumi­ excavat peste planul lunar 103 tul 18. In acest scop ati fost reparate şi re­
panie, deoarece, mijloacele mecani­ m.c. de steril, realizîndu-şi pla­ în prima zi din luna iulie, vizuite un număr de 70 batoze, care
ce sînt o forţă serioasă, capabilă nul de producţie în proporţie de sînt gata pentru treieriş, 27 seccră-
să hotărască în mare măsură soarta 157,8 la sută. Membrii brigăzii sectorul IV. B şi-a depăşit pla­ tori-legători, motoarele electrice, trac­
campaniei de recoltare. au realizat cîştiguri de 135,14 nul cu 14,5 la sută cărbune. toarele şi plugurile, care, imediat du­
lei pe post de miner, 101,95 lei pă strîngerea recoltei, vor trece la
Campania de recoltare este într-a- I. IVANCIŞ1U
devăr o campanie grea, însă condu­
corespondent
cerile unităţilor agricole socialiste şi nişurile de pădure, la umbra pă­ Cu învăţătorii şi profesorii dezmiriştit.
ţăranii muncitori cu gospodării indi­ durilor secularel în apropierea raionului Haţeg F;= =
viduale, care vor şti să folosească unui murmur de izvor, sînt neui­ In planul de măsuri tehnico-organi-
toate forţele de care dispun şi să-şi tate pentru oamenii muncii. zaiorice, staţiunea a repartizat între­
organizeze bine munca, vor reuşi să gul utilaj de maşini pe unităţile con­
O deosebită destindere este irăi- tractante, ţinînd seama de necesită­
iă de aceia care vizitează cabana
strîngă la timp roadele unui an de C.C.S. „Gura Apii" de pe Rîul Cetrul oraşului Haţeg, pentru această zi. Lozinci şi ţile fiecărei unităţi.
muncă. citate, vorbeau despre marele Pentru o mai bună pregătire a me­
Mare de la poalele Retezatului. tările Comitetului executiv al
scăldt în soarele dimineţii, Sfatului popular raional. In nu­
era eosebit de populat în a- rol al cadrelor didactice. Gra­ mele Comitetului raional de canizatorilor în campania de vară, în
ficele indicau rezultatele deo­ partid, tovarăşul Vladimir An- cadrul staţiunii au fost ţinute cursuri
CRONICA DIN ALBA IULIA ceasi duminică de 30 iunie. sebite obţinute pe tărîmul Snvă- tonescu îi felicită pe „lumină­ profesionale, lecţiile fiind predate de
Dăsilimea şi profesorii din
U pi b l o c ît l f i n i s a j h Sl>tă- Nic> echipele de iunie, au atras un uu- raioi se adunau pentru a săr- ţămîntului. Un panou de onoa­ torii poporului", pentru activi­ cadre, cu calificare superioară.
mozaicari, conduse de to- măr de 3.700 spectatori. bătdţ „Ziua învăţătorului", a- re, cu fotografii, enumera pe STOICA AUGUSTIN
ceasi zi de trecere în revistă cei tnai merituoşi profesori şi tatea depusă şi rezultatele deo-
Anul trecut pe stiada varj şjj [ Diaconii şi L. încă din primele două
GH. LUPAN
Avtam.„Iaucu din oraşul Qo^gin^ I1U ¦ s-au |gsat zj|e aţe lunii !u|je şj.^u a rllizărilor obţinute de ei in învăţători din raion. Aici am (Continuare în pag. 3-a) corespondent
Alba Iulia a început con- maj prcjos Lucrările de anunţat sosirea în oraşul eduirea tineretului şcolar şi în găsit fotografia directorului de
strucţia unui bloc mun­ opei de ridicare culturală a şcoală din Demsuş — învăţă­ »**o*»
citoresc ou 20 de aparta- mozaicare, care au în- Alba Iulia o formaţie a poprului. torul Nicolae Clenciu — evi­
ceput de puţin timp, s-au Operei de Stat din Giuj, denţiat pentru frumoasele re­
mente, pentru salariaţii execu[at ţn proporţie de Ansamblul de cîntece şi Ivăţătorul pensionar Gheor- zultate obţinute în aplicarea
întreprinderii „Ardealul" 5Q ,a sută dansuri al Comitetului gfu Pârău, sprijindu-se în principiilor de politehnizare a
Termenul contractual al cîn-i noduroasă, invitat şi el învăţămîntului, cît şi pentru ac­
acestor lucrări a fost sta­ Noi tlim C B Central al Sindicatelor şi taestivitate, se îndrepta agale tivitatea culturală; fotografia
bilit pentru 30 decembrie o echipă de cîntece şi sp: sala festivă a sfatului profesorului de limba rusă Ion
1957. Colectivul de mun­ te a tra le dansuri din Ansamblul podar orăşenesc. Era tare cu­ Ilie din Pietros, care depune
citori de aici, şi-a luat In cursul lunii iunie, M.F.A. Bucureşti. rb moşneagul să vadă şi să o activitate deosebită şi stră­
însă angajamentul ca aiâ cam cu ce se va minări danie în pregătirea elevilor săi,
blocul să fie d3t în fo­ oraşul Alba Iulia a fost ^ U t l i C , 1 2 . 0 0 0 l e i auala generaţie a dăscălimii. sprijinind în acelaşi timp şi ac­ Pînă la marea sărbătoare a tineretului din regiunea noastră, cel dc-al
losinţă pînă la 23 Au­ gazda a 9 formaţiuni tea­ Gva, dintre cei care se în- tivitatea culturală. Alături de II-lea Festival regional, au mai ră mas doar cîteva zile. Pcsle iot, In
gust, adică cu 4 luni dptau odată cu el spre sala aceştia, stau celelalte cadre di­ întreprinderi, instituţii, pe ogoare, tinerii !ac bilanţul muncii depuse de
înainte de termen. Că an­ trale şi de estradă din v i n z a r e m e d i e fiivă, fuseseră pe vremuri e- dactice fruntaşe ca învăţătorul ei. Multe din aceste bilanţuri cuprind realizări deosebit de însemnate.
gajamentul luat va fi Id de-ai tui, şi azi se va vorbi Vasile Tănăsescu din Haţeg,
realizat, îl dovedeşte sta­ alte localităţi. Printre a-. De curînd, magazinul, dpre munca şi activitatea lor. Constantin Ghiţescu din Ber-
diul lucrărilor, care în thelot, Maria Duică din Haţeg.
momentul de faţă au a- cestea se numără Anisam- „Textila“ nr. 17, din ora­ — „In vremurile mele — Traian Popa din Toteşti, Tit O chemare cu răsunet
juns în faza de finisaj. îi povestea bătrînul — nu e- Liv'ui Bora din Pietros şi alţii.
lului de cîntece şi dansuri şui Alba Iulia,, a fost a- u astfel de zile. In afară de Tinerii de la mina Lupeni Gheorghe Burcin, David Gavri-
La executata lucrări­ speclorul şcolar, nimeni nu A început lă şi Furo Alexandru sînt une­
lor s-au evidenţiat, în Omsk din R.S.F.S.R., provizionat, cu cantităţi a cum muncim şi cum trăim, festivitatea au fost cei care au lansat, în le dintre cele multe, care au
mod deosebit, echipă de -apoi, ştie toată lumea cam cinstea festivalului, chemarea contribuit la aceste realizări.
Teatrul de- Stat din Ora- însemnate de mărfuri de :m trăiam noi dascălii... Mă Sala este arhiplină. Marea pentru creşterea productivităţii
’ ^• . .i -¦ ¦ '• ' ¦Ş t la feţele acestor tineri, la majoritate din cei prezenţi fac Unităţile agricole
zidari condusă de Cilieor- parte din rîndurile tinerelor ca­ muncii şi a reducerii preţului
ghe Hăprian, care în tot şui Stalin, care a pre- sezon. Acest lucru a fă-, dre, pregătite cu atîta grifă de cost la fiecare exploatare. socialiste au crescut
pentru cerinţele culturale me­ Răspunsul tinerilor minieri din
zentat piesa „De luqi eut ca în ultimul, timp- reu crescinde ale patriei noas­ Valea Jiului, ia această chema­ Pe lingă multe alte realizări
tre. re, a fost concretizat în c ifra : ale tinerilor din raionul Ilia, în
pînă luni", Teatrul Na-, magazinul să desfacă zii-, 23.000 tone cărbune peste plan cinstea festivalului ei au obţi­
La masa prezidiului, împo­ în cinstea festivalului. nut şi una cu care se pot mîn­
ţional din Cluj cu piesa' mc mărfuri în valoare de dobită cu fiori, iau loc tovarăşi dri, pe drept cuvînt. In cinstea
din partea organelor de partid Şi din prima zi, de la luarea sărbătorii tineretului regional,
”CoPacii mor în P ^oare" .12.000 ^ ^ ' mai •?«;• şi de stat, învăţători şi profe­ acestui angajament, numărul ei iau ihotărît să îndrume cîţii
şi altele. ¦rute mărfuri . in aceasta sori fruntaşi. vagonetelor pline cu cărbune a mai mulţi tineri, să intre în
fost tot mai mare. Pînă la 1 unităţile socialisto din agricul­
Toate spectaco!ele-tur- perioadă sînt imprimeur.i- Tovarăşul Aurel Petrinca, se­ iulie, pe întreaga Valea Jiului tură.
cretar al sfatului popular ra­ s-au extras peste plan de că­
ional. aduce salutul şi felici­ tre brigăzile de tineret 22.S92 Şi munca lor a dat roade.
tone cărbune. Sîntem siguri că Pînă acum, 120 de tineri îm­
ma în procent rle 70—90 Alba Iulia în cursul lunii de bumbac şi altele. legătită — a dascălilor¦de. azi. pînă la festival, angajamentul preună cu familiile lor au in­
Un întreaga lor fiinţă, din pre- nu numai că va fi îndeplinit ci trat în rîndul întovărăşiţilor.
va îi chiar depăşit. Cei mai mulţi tineri însorişi în
entarea lor demnă, rezultă o întovărăşiri sînt din comunele:
Brigăzile de tineret conduse Cerbia, Dobra, Brîznic, Mun-
chimbare mare în viaţa aces- de Csiki Emeric, Peter Aăoise, celii Mare etc.
or luminători ai poporului".
-In sala festivă; pensionarul
jheorghe Pârău şi-a ocupat lo­
K> cul în rîndul în tîi' — rezervat
invitaţilor — printre Ion Mol­
1|____ dovan, Simi.on Chirilă si alţi
"" | r - — ,1.1 „ IU I II II I I I I veterani ai dăscălimii 'din Ţara
Haţegului.
Sala festivă era ¦ pregătită
In oraşul şi regiunea Leningrad s-au desfăşurat timp de două luni
‘¦oQcursurl de artişil-amatori în vederea celui de-al Vi-lea Festival Mon­
şi în anii următori. Chiar şi a- nei îngrijiri a sămînţei, în la IF dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. La aceste
nul trecut, cînd condiţiile de nurile noastre de. grîu nu s-ai IE concursuri au participat circa 90.000 de tineri şi tinere. Nu dc mult a
climă iau fost nefavorabile, am putut vedea niciodată spice mă avut loc în Palatul Culturii „Gorki“ încheierea concursurilor laureaţilor.
recoltat 1.800 kg grîu şi 2.400 lurate sau tăciunate. Into.ldea Y
kg porumb boabe la ha, faţă de una oprim pentru sămînţă par A IN CLIŞEU: O reprezentaţie dată de T. [lina şi G. Pinaev, mem­
1.100 kg grîu şi 1.800 kg po­ celele de grîu pe care plantei L bri ai colectivului coregrafic al Palatului Culturii „Gorki“.
rumb cît au recoltat, în medie, sînt mai uniforme şi mai bin
ţăranii individuali. De fapt, re­ dezvoltate. Pentru întreaga si Tineretul din R.D.P. Coreeană face pregătiri intense în vederea par­
coltele de grîu şi de porumb ale prafaţă ce urmează să se îns; ticipării la cel de-al Vl-lea Festival Mondial al' Tineretului şi Studenţilor
întovărăşiţilor, au întrecut în nîînţeze cu grîu în perimetr de la Moscova.
fiecare an cu 600—800 kg pe întovărăşirii, se opreşte sămîn
cele ale individualilor. încă de la treieriş. . IN CLIŞEU: Corul popular inte'rpretînd „Cîntecu! pescarului".
Cum lucrăm ? In primul rînd, Un alt lucru care conlribi
arăt că pe tarlalele întovărăşi­ fa sporirea recoltei la hectar,
rii, care însumează astăzi pe care intovărăşiţii noştri
75,38 ha, se fac în fiecare toam­ respectă' întotdeauna, este îng
şarea terenului cu bălegar-
nă arături adînci, cu ajutorul grajd. Adunarea generală a
S.M.T.-ului. La cultura de grîu, doptat hotărîreia ca în fiec
atît semănatul cît şi recoltatul an, îmtovărăşiţii să îngraş e l
se fac tot cu S.M.T.-ul. Astfel, puţin 75 la sută din supraf
noi reuşim nu numai să însă- ce se va însămînţa cu grîu-
mînţăm la timp, dar să şi recol­ soco,tindu-se cîte un car de -
legal la 3 ari. întovărăşi^
tăm în.momentul optim — deci care nu transportă cantitate,c
cu pierderi puţine. Pe lîngă a- le revine, li se reţine 25 la
ceiasta, noi acordăm o mare >a- din producţia ce se obţince
tenţie sămînţei. Folosim la se­
mănat sămînţă sănătoasă, cu­ ION PETER
rată, tratată, şi din soiul care
merge cel mai bine la noi (la preşedintele întovărăşirii agile
grîu folosim numai sămînţă din
soiul Cenad 117). „Datorită bu­ „16 Februarie” din Cijr.
{Continuare în pag. IlI-t