Page 50 - 1957-07

Nr. 808
Mai m ultă atenţie muncii
de primire în partid
O dată cu aplicarea în viaţă a
hotărîrii C.C. al P.M .R. cu p ri­
v ire la reînceperea prim irii în
partid, la m ina Lupeni au fost
primiţi primii candidaţi de p ar­
tid din raionul P e tro ş a n i. A-
ceasta a fost în anul 1952. S-a
ales m ina Lupeni pentru înce­
perea muncii de prim ire în p ar­
tid, în tru c ît e cea m a i m a r e şi
cea mai im portantă exploatare
Carboniferă din raion.
Au trecut de atunci 5 ani.
O rg an izaţiile de partid de la
mina Lupeni şi-au îm bunătăţit
com poziţia socială prin prim irea
de noi m em bri de partid din
rîtidul celor mai înaintaţi m u n ­
citori şi tehnicieni.
P în ă în prezent la m ina L u ­
peni au fost prim iţi peste 200
candidaţi de partid, dintre care
m area m ajoritate au devenit
m em bri de partid. P rin tre cei
prim iţi sînt mulţi fruntaşi în
producţie care constituie o mîn-
drie a minei, aşa cum sîn t tov.
B arfha Dionisie din sectorul
V II, Szigyarto M ihai din secto­
rul V sud, Furo Iosif, şeful unei
brigăzi de tineret din sectorul
IV B, M ike Iuliu, lăcătuş, in g i­
nerul Negri V aleriu şi mulţi
alţii.
Ca o parte pozitivă a muncii
desfăşurate de organizaţiile de
bâză de la m ina Lupeni este
faptul că ele s-au orientat în ­
spre elem entele m uncitoreşti şi
au dat o atenţie mai m are tine-
Şcoafa Specială de fete
surdo-imute din oraşul Sibiu,
str V. I. L enin, nr. 8 , ad u ce
la c u n o ştin ţă că p e n tru anul
Şcolar 1957— 58, prim eşte în
clasa l-a fete su r do-m ute în
e ta te de 7 — 10 a n i.
Elevele sînt întreţinute
prin grija statului, avînd a-
sigu-rate casă, m asă, îm b ră­
căm inte şi rechizite şcolare
în m od gratuit.
înscrierile se fac pînă la
data de I septem brie 1957
pe baza urm ătoarelor acte
1. C e r e r e a .
2. C o p ia e x tr a s u lu i de n a ş ­
tere al fetiţei.
1 3. C ertificat m edica! în
oare se va preciza că fetiţa
este su rd o -m u tă şi nu oligo-
frenă (înapoiată m intal).
4. D o v a d ă de s t a r e a m a t e ­
rială a părinţilor eliberată de
sfătui popular.
Oamenii aşteaptă, dar caravana
cinematografică nu mai soseşte
Caravana cinematografică n-a
măi fost văzută trecînd prin
Roşia, de Secaş de multă vre­
me.
Văzînd această tăcere ro-
şienii. se întreabă de ce oare
n-o fi trecînd caravana cine-
matografică prin Roşia de Se-
cas ? Răspunsul nu şi-l pol do
Singuri Nu-l dau nici tovară­
şii care răspund de dirijarea
caravanelor cinematografice
Se mai întreabă roşienii.
„totuşi cum de pairunde cara­
vana in Ohaba, Păuca, Unga­
rei, Cunţa ?" Tovarăşii cu di­
rijarea caravanelor nu cunosc
motivul. Roşienii îl cunosc In
aceste sate, pare-se că se află
un vin mai bun şs mai tare.,,
şi pentru astfel de „bunătate",
căravanele străbat drumuri mat
lungi, mai noroioasp decit cele
ale Roşiei de Secaş. Roşienii nu
sînt oameni invidioşi, să mear­
gă caravana jnnă in ultimele
cătune ale regiunii, că d^aia-i
caravană. . Dar să treacă mai
Forme-coji din nisip
şi sticlă solubilă
Colectivul Institutului de studii, cer­
cetări şi proiectări tehnologice pen­
tru construcţii de maşini (ITEMI des­
făşoară o afctiviiate rodnică în direc­
ţia găsirii urtor procedee tehnologice
noi şi d i mai economicoase, io sco­
pul reducerii preţului de cost al pie­
selor turnate. ITE.V1 şi*a propus să
execute forme-coji, folosind în locui
răşinilor sintetice amestecuri de nisip
şi sticlă solubilă. întărită Cu bioxid
de carbon.
Faza de studiu şi încercările expe­
rimentale au fost terminate. Pentru
introducerea pe scară industrială a
folosirii de forme-coji, executate din
amestecuri de nisip şi sticlă solubi­
lă întărite prin bioxid de carbon, s-a
început proiectarea unei maşini care
să mecanizeze operaţiile de îucru,
astfel incit să se poată produce o pe­
reche de coji în cel mult un minut.
Prin acest procedeu nou de forma­
re şi iurnare a pieselor, conceput de
ITE/VÎ, se va obţine o însemnată creş­
tere a productivităţii muncii, precum
şi importante economii.
V B?SY?1 D E JPFăB O TD
retului. O rganizaţiile de bază 5
sud (secretar tov. Doţiu A vram ),
I B (secretar tov. B rand B er­
na!) desfăşoară o m uncă te­
meinică, perm anentă în direcţia
prim irii în partid, au înţeles că
această im portantă m uncă este
una din sarcinile esenţiale de
care organizaţiile de partid tre­
buie să se ocupe cu sim ţ de ră s ­
pundere.
Cu toate rezultatele obţinute,
m u n ca de p rim ire în p a rtid la
m ina Lupeni hu este la niveiul
a şte p ta t şi în m ă su ra p o sib ilită­
ţilor existente la această m ină.
Astfel, num ărul celor prim iţi din
1952 pînă azi este m ult prea
mic faţă de num ărul m uncitori­
lor ce lucrează în cadrul minei.
Deşi după C ongresul al II-lea
al P.M .R. s-a intensificat m u n ­
ca de prim ire în par.tid, totuşi
num ărul candidaţilor şi noilor
m em bri de partid este mic. In
acest an s-au prim it abia 50
c a n d id a ţi şi noi m em b ri de
partid.
C are sînt cauzele acestei si­
tuaţii ?
N u se poate sp u n e că nu e-
xistă oarecare preocupare din
p a rte a C o m itetu lu i de p a rtid al
minei. In acest an s-a analizat
de două ori m unca de prim ire
în partid, au fost instruite bi­
rourile organizaţiilor de baza.
Cu toate acestea m unca este
încă sub nivelul cerinţelor.
Principala cauză este că nu
se dă atenţia cuvenită muncii
cu activul fără partid, iar unii
m e m b r i d e p a r tid , d eşi li s-a
trasat sarcina de a se ocupa de
1— 2 m u n c i t o r i f r u n t a ş i în p r o ­
ducţie, nu sîn t co n tro la ţi şi
traşi la răsp u n d ere de felul
Cum îşi îndeplinesc sarcina p ri­
m ită. Aşa se explică faptul că
în unele organizaţii de bază se
duce o m uncă de cam panie pen­
tru prim irea în partid, iar în
altele acfeastâ m uncă este ne­
glijată.
Com itetul de partid s-a m ul­
ţum it să analizeze situaţia, să
dea indicaţii, însă n-a făcut to­
tul pentru a activiza m em brii
O altă chemară
la întrecere
Cînd au aflat vestea că se
organizează concursul „Pentru
cele m ai bune vaci de lapte“ ,
ţăranii m uncitori din satul Pă-
des şi prin Roşia. Ce ? Satul
ăsta-i ciumat ? N-o fi avînd ei
vin irextra". dar are oameni
dornici de a vedea ceva frumos
şi de a cunoaşte ceva ndu.
Şi-apoi roşienii sînt oameni
cu ţinere de minte. Nu uită
cum tovarăşii cu dirijarea cara­
vanelor le promiteau in iarnă
. Las-că vine vara. O fi uscat
atunci şi vă vom vizita neapă­
rat''. A venit primăvara, s-a
făcut vară.. şi ce varo ' Dru-
mu-i toacă nu alta Dar cara­
vana nu vine, oamenii încă mai
aşteaptă... Se apropie iarna vor
veni din nou promisiunile •
„Las-că vine..
IM. OELASECAŞ
Aprovizionarea cooperative­
lor săteşti din raionul H aţeg
cu p ro d u se in d u stria le nu este
la nivelul cerinţelor populaţiei
deoarece nu se ţine seam a de
oerinţele şi nevoile specifice ale
satelor din acest raion, apro­
vizionarea fâcîn d u -se la întî-m-
plare. Din această cauză pe re­
ţeaua oooperaţiiei săteşti se g ă ­
sesc cantităţi mari de produse
i n d u s t r i a l e ce n u p o t fi d e s ­
făcute decît în interval de cîţi-
v,a a n i . L a c o o p e r a t i v a „ U l p i a
T ra ia n ă “ din com una Sarm ize-
getusa (preşedinte P etru Vlă-
doni), se găsesc, de exem plu
cantităţi im portante de m ăr­
furi greu vandabile care im o­
bilizează im portante fonduri de
circulaţie ale cooperativei, Acesi
lucru creează greutăţi financia­
re care duc pînă în cele din
urm ă la scăd erea ren tab ilită­
ţii cooperativei. Iată. de pilda,
unele sortim ente de m ărfuri
c a r e s t a u s t o c a t e 1a a c e a s t ă
cooperativă : sufertaşe de alu­
miniu, pantofi model festival,
articole de tinichea etc. Aceste
articole sînt în cantităţi destul
de m a ri şi s ta u s to c a te de cîţi-
va ani. Alte articole cum s î n t :
crem ă de ghete, săpun ,,Rodi-
n a “ , s ă p u n d e lux, se. g ă s e s c
de asem enea în cantităţi mult
DRUMUL SOCIALISMULUI
sai, ai birourilor organizaţiilor
de b ază şi pe cei m ai buni co­
m unişti, să se ocupe îndeaproa­
pe de prim irea în partid.
Iată, de exemplu, cum m un­
cesc unele organizaţii de bază
unde nu prea se sim te contro­
lul com itetului de partid. O rg a ­
nizaţia de baza nr. I A (secre­
tar tov. D eak Iul iu) în acest
an n-a prim it decît doi candi­
daţi, iar organizaţia de bază
nr. IV A (secretar tov. Dek-
jinschi Ştefan) num ai unul,
deşi în aceste sectoare m uncesc
foarte mulţi m ineri, care ar pu­
tea deveni m em bri de partid.
Aceste organizaţii de bază nu
dau atenţie activului fără p a r­
tid, educării lui, atragerii sale
la rezolvarea problem elor ce
stau în faţa organizaţiilor,
m u lţu m in d u -se cu faptul că a-
cest activ se găseşte trecut pe
listă şi pot să a ra te că au un
anum it num ăr de tovarăşi care
figurează pe listă.
Com itetul de partid de la m i­
na Lupeni trebuie să analizeze
activitatea organizaţiilor de
bază care neglijează m unca de
prim ire în partid, să educe pe
membrii de partid pentru a în ­
ţelege im portanţa desfăşurării
unei m unci politice neobosită
în problem a întăririi rîndurilor
partidului prin prim irea de
candidaţi şi noi m em bri de p a r­
tid, lucru ce duce nem ijlocit la
îm bunătăţirea întregii activi­
tăţi. P rim irea în partid nu
p o a te fi ru p tă de celelalte s a r ­
cini ale organizaţiilor de bază.
Ea trebuie îm pletită strîns cu
rezolvarea m ultiplelor problem e
econom ice şi politice de care
sînt datoare să se ocupe orga­
nizaţiile de partid.
La m ina Lupeni există toate
condiţiile pentru ca m unca de
prim ire în partid să se îm bu­
nătăţească. Pentru aceasta este
nevoie însă de intensifioarea
muncii, de mai m ult sim ţ de
răspundere din partea tuturor
organizaţiilor de bază.
P. t i
' >n ifr-v' r> rH ţoi» o(Ui iu ti a iţi-
t'rînj&nî, ra io n u l Alba, s-au
s tr în s m ai mulţii la un loc, s-au
sfătuit în privinţa înscrierii la
c o n c h is , a p o i a u fă c u t şi ei o
altă chem are la întrecere că­
tre ţăranii m uncitori din satul
V alea M ică. îm p re u n ă ou a c e ş ­
tia au plecat apoi spre sfatul
popular al comunei Zlăţită, u n ­
de au cerut să fie trecuţi pe
tabelul concurenţilor. Prim ii
care s-au înscris au fost Petru
Cîm pean. Nicotae Siminică,
Pam fil C ărb u n ar, toţi din Pă-
trînjeni, urm aţi de Ştefan C îm ­
pean, Traian Plăcintă, Traian
Clonţa din V alea Mica.
Şi în comuna de centru
s-au făcut înscrierile
Ţăranii m uncitori din Ztatua
nu au ră m a s nici ei înafara
co n cu rsu lu i. D im p o triv ă , ei au
a ră ta t un m are interes faţă de
acest concurs. Drept dovadă
este faptul că in prim ele zile
a le înscrierilor, p e tabelul de
concurs au fost trecuţi peste
30 de concurenţi din şirul că­
rora desprindem num ele tova­
răşilor Ioan P onoram Petru
In raionul Haţeg trebuie îmbunătăţit modul
de aprovizionare o cooperativelor săteşti
prea m ari stocate de mai mulţi
ani. Ele nu se pol vinde din
cauză că locuitorii din aceste
îm prejurim i folosesc mai puţin
asem enea articole. In schimb,
u n eo ri ei n u g ă s e s c în c o o p e ­
rative articolele pe care le fo­
losesc. Din cauza proastei în­
treţineri, unele din articole au
început să se deterioreze, lucru
ce duce in mod inevitabil la
pierderi însem nate.
-Deşi m u n c ito rii din i n d u s ­
tria noastră uşoară, alim entară
c h i m i c ă e t c . p r o d u c b u n u r i d-e
calitate superioară, totuşi aces­
te m ărfuri cînd ajung pe re­
ţeaua cooperaţiei nu sînt p ăs­
trate în condiţii bune. Ele sînt
în cele mai m ulte nazuri a ru n ­
c a t e l-a in tîm p l-a re în r a f t u r i
sau chiar pe jos, fiind astfel
s u p u s e ig rasie! şi s tric ă c iu n ilo r
pricinuite de rozătoare.
La m a g a z in u l de centru al
cooperativei din Sarm izegetusa,
de exemplu erau a ru n c a te pe
jos in ziua de l iulie a.c. mai
m ulte articole textile. La coo­
Ştiri din fabricile C rascăio p ia gfe p®s®©i d© 3a sfla a ©©!©©fgwei
Sebeşului
Multe produse de larg con­
sum se produc în fabricile
Sebeşene. Fireşte că ponderea
cea mare în acest sens, o au
fabricile ,,Simion Bârnuţiu" şi
„Sebeşul”. De aici vă vom re­
lata cîteva ştiri noi.
Pentru pima dată
în regiune
Tot ceea ce e nou, m odern,
şi cerut de m asele largi de con­
sum atori, iată preocuparea
principală a colectivului fabri­
cii „Sim ion Bărriuţiu". O sp u ­
nem a sta p entru că aici g ă ­
seşti, lună de lună, articole
noi, m odele noi.
De curînd, în atelierul de
modele, condus de tov. W.
Roth, s-au confecţionat două
noi prototipuri. E vorba de sa­
coşe, articol ce se va fabrica
pentru prim a d ată în regiune.
De în d ată ce se va prim i apro­
barea din partea organului tu ­
telar, la unul din atelierele în­
treprinderii, probabil la secţia
m arochinărie, se va trece la
producerea lor în serie.
Încă. 4 modele de poşete
Au trecut abia 8 luni de cînd
a început p entru prim a o a ră în
fabrică, confecţionarea m inu­
natelor poşete din polivilin. De
atunci, spre satisfacţia m iilor
de am ato are, au fost puse în
fabricaţie m odele m ulte şi v a­
riate.
Colectivul secţiei de polivilin
ţine însă cu orice preţ să facă
m ereu surprize. In cursul aces­
tei luni s-au elab o rat aici 4
m odele noi, diferite ca formă
faţă de cele anterioare, şi de
nuanţe foarte atrăgătoare. Pes­
te puţin timp,, noile m odele vor
fi p u se în fab ricaţie, p e n tru ca
apoi să poată lua drum ul m a­
gazinelor din toate colţurile pa­
triei.
D acă vreţi să faceţi un ca­
dou frum os logodnicei sau so­
ţiei, aveţi un pic de răb d are pî­
nă cînd noile poşete îşi vor fa­
ce apariţia pe piaţă.
P onoran, B a zii C rişan, M oise
Floca şi ale alto r gospodari
buni crescători de vite.
La Berghin,
21 de concurenţi
Aceştia s-au înscris în prim e­
le zile, de la a n u n ţa r e a în tre ­
cerii. D upă înscrierea lor, n u ­
m ărul concurenţilor a crescut
sim ţitor. La sediul s-fatului
popular au venit ţăranii m u n ­
citori nu num ai din Berghin
ci şi cei d in s a t u l H e n i g .
S-au întîlnit aci Gheorghe
¦Kast, N ic o la e R o d e a n din B e r ­
ghin cu M artin Kast, Aurel | P ractica agricolă în ain tată a
Stoica, Eoaterina Szegedy, Ioan
Delcu din H enig. Fiecare a ţi­
n u t să fie prim ul pe lista c o n ­
curenţilor, fiindcă fieoare do­
reşte să obţină prem iul I la
concurs. Ştiind însă că prem iul
nu se dă num ai pentru faptul
că te-ai în scris într-un concurs,
ei sîn t h o tă rîţi să -şi î n g r ije a s ­
că astfel an im alele încît canti­
tatea de lapte ce o vor obţine
să fie cea m a i m are.
perativa V alea Streiuluj din co­
m una B retea Streiulu-i, (p reşe­
dinte Barbu Cornel), încălţă­
m intea este ţinută în saci, lu­
cru oe face să fie d e terio rată
de rozătoare. A sem enea cazuri
se găsesc la m ulte din u n ită­
ţile cooperatiste din raionul
H aţeg .
C onducerea U.R.C.C. H aţeg
(preşedinte Gheor-ghe P aşca)
a r e şi ea vina ei p en tru a c e s­
te nereguli. Ea nu respectă co­
menzile făcute de cooperative.
U rm ărind mai mult realizarea
planului la a n g ro , livrează
m ărfuri peste posibilităţile de
desfacere ale coopeartivelor, ne-
ţinînd în acelaşi tim p seam a
de cerinţele populaţiei, de spe­
cificul fiecărui sat.
P lanul de aprovizionare pe
luna a p rilie la co o p erativ a din
Sarm izegetusa a fost realizat
în p r o p o r ţ i e d e 3 19 la s u t ă , tar
pe lun-a m a i în p r o p o r ţ i e de 136
l-a s u t ă , pe c ită v r e m e p l a n u l
d-e d e s f a c e r e n u a fost r e a l i z a i
Pe urmele materialelor publicate
„Să folosim la maximum
fiecare mefru pătrat de spafiu
locativ f
Sub acest titlu a fost publi-
oat în „D rum ul socialism ului“
tir . 7 7 5 d in 11 i u n i e a .c ., r a i -
dul-.anchetă o rg an izat de ziarul
nost-ru, privind folosirea în mod
Just a spaţiului locativ.
Comitetul executiv e, S ta « -
lui p o p u la r al o raşu lu i D ev a,
ne face cunoscut m ăsurile luate
în scopul reglem entării spaţiu ­
lui locativ. Astfel, spaţiul din
P i a ţ a U n i r i i n r . 3 v a fi r e p a r t i -
zat p en tru locuinţe, d u p ă coti-
strai rea blocului, iar cel exce-
d e n t a r de la U .R .C .C . va fi re -
partiZat salariaţilor instituţiei.
v^antităţi e turaje pot ti sporite
pno cultivarea miriştilor
Pentru a înlesni dezvoltarea
continuă a creşterii anim alelor
fiecare gospodărie colectivă sau
individuală este interesată să-şi
asigure furajele necesare. S u ­
prafeţele cultivate cu plante fu­
rajere şi producţiile în unele
cazuri nu pot asigura pe de
plin necesarul de nutreţuri
Pentru îm bogăţirea bazei fura
jere, în afară de m ăsurile pen
tru am eliorarea fîneţelor natu
rale, este nevoie ca din an în
an să se sporească suprafeţele
însăm înţate cu culturi furajere
şi m ai ales să crească p ro d u c­
ţia lor pe unitate de su p ra­
faţă. S p o rirea su p rafeţelo r de
cu ltu ri fu ra je re n u tre b u ie să se
facă însă prin reducerea su p ra­
feţelo r c u ltiv a te cu c e re a le şi
plante industriale.
dovedit m arile foloase ale se­
m ănăturilor în m irişte pentru
m ărirea producţiei de furaje,
fără reducerea suprafeţelor cul­
tiv ate cu cereale şi culturi in ­
dustriale. Irisăm înţarea de cul­
turi furajere în m irişte dă po­
sibilitate să se obţină un su­
p lim en t de fu ra je verzi şi să
se prevină subalim-entarea a n i­
m alelor în perioada uscării p ă ­
şunilor. In acelaşi timp astfel
de sem ănături pot servi ca sur­
se su p lim en tate de furaje pen­
decît în proporţie de 82 la sută
în lu n a aprilie şi 67 la su tă în
l u n a m a i . L-a c o o p e r a t i v a „ V a ­
lea Straiului“ planul de ap ro v i­
zionare s-a realizat de asem e­
nea în proporţie de 192 ia sută
pe luna aprilie şi 178 la sută
p e l u n a miai, î-n tim-p ce p l a ­
nul de desfacere nu a fost rea­
lizat d ecît în p ro p o rţie de 109
la s u tă pe luna a p rilie şi 100
la sută pe luna m ai. N um ai
•astfel se explică fap tu l că a s ­
tăzi în structura stocurilor de
la -aceste cooperative se află
m ă r f u r i c a r e î n p r o p o r ţ i e d-e
40— 50 la sută sînt m ărfuri
greu vandabile.
A provizionarea ou nărfuri
peste n ecesar şi fără a se ţine
seam a de în treb u in ţarea lor, pe
lîngă faptul că duce ia pier­
deri prin d eterio rare, duce în
acelaşi tim p şi la b lo carea co n ­
turilor cooperativelor la b a n ­
ca de stat, provocîndu-le astfel
g r e u t ă ţ i f i n a n c i a r e . P e n t r u e-
vitiarea acestei situaţii condu­
cerea U.R.C.C. H aţeg trebuie să
In te r m e n d e 3CL--40 de zile,
sp aţiu l folosit ca birou şi de
U z i n a e l e c t r i c ă , v a fi r e p a r t i z a t p e n tru cei c a re a d u c ţu ic ă , lî-
tot pentru locuinţe. De aseffle-
nea, spaţiul ex ced en tar de la
„C entrotarm “, după term inarea
ctm stm c,iilor p sn tl„ !,
v a fi d a t în fo lo s in ţă .
Restul de spaţiu locativ ex-
c e d e n ta r al în tre p rin d e rilo r şi
instituţiilor vizate în m aterialul
publicat, sînt obligate să-l pună
la dispoziţia întreprinderii de
Gospodărie O răşenească — deschis în zile de Sărbătoare ?
Deva.
tru insiloZiare, iar în an ii cu
toam nă lungă, chiar ca o sursă
de obţinere a finului.
La noi în reg iu n e culturile
în m irişte s-au făcut în anii
trecuţi cu destul succes de că-
tre unele gospodării colective
şi de m ulţi ţă ra n i m uncitori cu
gospodării individuale. Totuşi
faţă de posibilităţile existente,
suprafeţele însăm înţate cu
culturi duble sînt destul de
. , r. .,
™ c| , D e a c e e a , i n a c e s t a n ,
cm d în sol s-a înm ag azin at o
cantitate de apa destul de m a-
re, din ploile căzute în ultim ul
tim p, in g in erii şi tehnicienii a-
gronom i au datoria să îndru-
me pe fiecare crescător de ani-
m âie să însăm înţeze suprafeţe
cît m ai m ari cu plante furajere
în m irişte
Pentru buna reuşită a cultu-
rilor în m irişte este necesar să
se resp ecte a n u m ite n o rm e a-
grotehnice. Deoarece însăm în-
ţarea în m irişte se face într-o
perioadă călduroasă preocupa­
rea de seam ă a fiecăruia tre ­
buie să fie a sig u rarea umezelii
în sol necesară încolţirii se-
m inţelor şi în prim a perioadă
de creştere. In acest scop este
n e c e s a r s ă s e a l1e a g ăV/ tI e r e n u r»ikl e
mai joase, cu mai m ultă um i­
d i t a t e şi s ă se î n s ă m î n ţ e z e i-
ta m ă su rile n ecesare pen tru re-
cartarea m ărfurilor greu van­
dabile şi com plectarea sto cu ri­
lor cu m ărfurile cerute de con­
sum atori. C onducerea U R.C.C.
H a ţe g , va -trebui să conlucreze
în deaproape cu o rg a n ele de în ­
d ru m a re şi oont-rol a le băncii
de stat în vederea rem edierii
situaţiei nesatisfâcătoare din
prezent.
Consiliile de conducere ale
o o o p e r a tiv e - lo r -âu s a r c i n a s ă
studieze periodic, cerinţele con­
su m ato rilo r pentru ca astfel sa
poată aproviziona cooDerative-
le cu m ă rfu rile cău tote şi nu
la în tîm p lare cum se procedea­
ză în prezent.
T reb u ie a r ă ta t că şi c o n d u ­
cerea U .R .C .C . D e v a -are o m a ­
re vină p entru tot ceea ce se
petrece in raionui H aţeg, prin
faptul că nu controlează prin
referenţii săi tehnici cum se fa­
ce a p ro v iz io n a re a co o p erativ e­
lor şi nici nu an a liz e az ă s tru c ­
tura stocurilor de m ărfuri afla­
te în m a g a z in e le de la sate
pentru a se lua m ăsurile cores­
punzătoare.
BĂNCII) PANTEUMON
inspector principal (le credite
la Sucursala regională a Băncii
de stat — Deva
Pag. 3
?
Membrii gospodăriei co- *
lective din Pricaz folo- ?
sesc ioale posibilităţile î
pentru a-şi spori venituri- f
le băneşti Şi pentru a dez- :
volta avutul obştesc a! i
gospodăriei. Cu zerul re- ?
A
zultăt din prepararea brin- ţ
zei la stlna de oi, ei *
cresc şi îngraşă in acest ţ
an un număr de peste 40 i
de porci. Pentru a asigura ţ
•»
o bună îngrijire a porci- ;
lor, colectiviştii au cons- t
i
trăit la Stină cOcini cores- i
punzătoare din cărămidă, h
In clişeu: colectivistul ;
j Traian Pârău, îngrijitorul *
A de porci de la stlna co- :
h* leciivei, administrindu-le T1
; raţia de dimineaţă. ?
•-«O'» «••«••o
00,0
...la re s ta u ra n tu l din H a ţe g
se serveşte bere în halbe nespă­
late.
-fc
...ta b ru tăria din H a ţe g se în-
tîm plă să nu găseşti pîine la
tic h e t; în schim b se găseşte
nă, fructe şi altele.
ik
„.în m agazinul de textile des­
chis de curînd în H aţeg, nu se
eliberează bonuri pentru m ăr­
furile vîndute,
•&
...clubul colectivului sportiv
„R ecolta“ din H aţeg este în ­
chis tocm ai în zilele de d u m i­
nică.
C o m itetu l de c o n d u cere al a-
cestui colectiv sportiv nu cre­
de că ar trebui ca clubul să fie
adică tocm ai atunci cînd toţi
oamenii muncii au liber şi şi-ar
putea petrece, tim pul aci jucînd
şah sau tenis de m asă ?
m ediat după recoltarea orzului,
secării sau griului,
M om entul însăm înţării are o
im portanţă hotăritoare în obţi-
nerea ae recolte bogate. Fieca-
re,P am înare a însam inţarii
culturilor în m irişte duce la in ­
suficienta dezvoltare a planie-
J01" . P I'i cJ 1nJa l i p s e i ele u m i d i -
*ate şi a căldurii. M iriştea pe
^are urm eaza sa şe insănun-
teze P o ru m b sa u a lta p la n ta fu-
ra je ră , va fi a r a tă la 18— 20
, acelaşi timp cu aratu i
se va face ş r gr gp atul. Im ediat
după grăpat trebuie să se exe-
CUite ş i s e m ă n a t u l .
D upă sem ănat este bine să
se tăvălugească şi apoi să se
treacă cu o grapă uşoară. T ă­
vălugirea favorizează încolţirea
răsărirea uniform ă a semin-
ţelor. C antitatea de săm înţă
d a tă Ia h e d a r trebuie să fie cu
20— 30 la su tă m ai m a re d e­
cît la culturile obişnuite, iar a-
dîncim ea de sem ăn at să fie ce­
va m ai m are decît la înâăm în-
ţările normale.
P lantele cultivate în m irişte
dau recolte m ari după culturi
prem ergătoare care au fost în­
grăşate. De aceea, dacă nu s-au
d a'i' î n g r ă ş ă m i n t e la a c e a s t a ,
e s ';e s a Se ^ e a aC'a rn gou'-
noi de grajd sau îngrăşăm inte
minerale. Gunoiul de grajd se
va îm prăştia înainte de arătu ­
ră, iar azotatul de am oniu se
ad m in istrează d upă a ră tu ră şi
înainte de sem ănat. Nu este
bine să se facă însăm întări în
mirişte, pe terenurile destinate
culturilor de toam nă, deoarece
dăunează acestora prin secă­
tuirea solului.
>9,“iet?isia
internaţionalapentru
agricultură“
In curînd io apar* „Revista Inter­
naţională pentru agricultură“, organ
al Comisiei permanenţe pentru cola­
borarea economica şi tehnico-şiiinţi-
fică in domeniul agriculturii ă Consi-
liUMi de Ajutor Economic. Reciproc
(C.A.E.R.).
„Revista Internaţională pentru A-
gricultură“ este o revistă ştiinţifică
şi de producţie penirti schimbul de
realizări in domeniul ştiinţei şi ex­
perienţei înaintate în agricultură a
ţărilor participante ta Consiliul de A-
jutor Economic Reciproc în care se
editează. Ea este destinata pentru
uzul colaboratorilor ştiinţifici, specia­
liştilor şi iucrâtorilor din conduâerea
agriculturii şi apare odată la trei luni
intr-un ooiutn de 160—200 pagini.
Costul unui exemplar — 6 lei.
Abonamentul anual 24 lei.
Abonamentele se pot face ia oficiile
poştale şi prin factorii poştali.