Page 51 - 1957-07

Pai? 4
Lucrări închinate celei de-a 40-a
aniversări a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie
M O S C O V A 18 (A g e rp re s ).
TASS a n u n ţă : Editura de stat
pentru literatură politică pre­
g ăteşte p entru publicarea în-
tr-un tiraj de m asă o serie de
broşuri sub titlul „Revoluţia
din O ctom brie în R usia şi m iş­
carea m ondială de eliberare".
Autorii broşurilor sînt condu­
cători ai p artid elo r com uniste
şi m u n cito reşti din s tră in ă ta te .
Broşurile conţin am plu m ate­
rial faptic despre istoria m iş­
cării m uncitoreşti şi de elibe­
rare naţională în diferite ţări,
ele perm it să ne facem o idee
despre influenţa directă a Re­
voluţiei Socialiste din O ctom ­
brie asupra dezvoltării m işcă­
rii m uncitoreşti în stră in ă ta te .
Va ap are b ro şu ra lui Tim Buck,
secretarul general al Com itetu­
lui N aţional al P artid u lu i M u n ­
citoresc Progresist din C ana­
da, b ro şu ra lui B akker şi Ba-
ruh, m embri ai Comitetului
C entral al P artid u lu i C om unist
din O la n d a ; b ro şu ra lui Larbi
Buhsli, prim secretar al P arti­
Apelul adresat populaţiei Germaniei
împotriva primejdiei atomice
B E R L ITNM 11Q8 (/AArgme rrnprrnees \) . _—_¦ m aniei.
A genţia A.D.N. a tran sm is tex­
tul declaraţiei personalului D i­
recţiei c e rc e tă rilo r n u c le a re şi
tehnicii nucleare din R.D.G.
D eclaraţia conţine un apel a-
dresat populaţiei G erm aniei
chemînd-o să sprijine activ ce­
r e rile cu p r i v i r e Ia î n c e t a r e a i-
m ediată a experienţelor cu ar­
ma nucleară, încetarea produc­
ţiei arm ei n u cleare şi in terzi­
cerea ei, in stitu ire a u n u i c o n ­
trol sever asupra acestei inter­
ziceri, neadm iterea stocării de
arm e atom ice pe teritoriul Ger-
Trusturi te de armament vest-germane
vor lucra pentru N. Â. T. O.
H A M B U R G 18 ( A g e r p r e s ) .
Ziarul ,.Die W elt“, care a p a re
la H a m b u rg , scrie că pe viitor
tru s tu n le v e st-g e rm a n e şi iran -
ceze vor colabora în cadrul
N.A.T.O. şi că în acest scop un
comitet m ilitar germ ano-franccz
O contribuţie de seamă la întărirea
unităţii şi coeziunii lagărului socialist
.Vizita pe care delegaţia de
p artid şi g u v e rn a m e n ta lă so­
vietică a făcut-o în R. C eho­
slo v acă în tre 0 şi 10 iulie
1957 a constituit pentru po­
porul ceh o slo v ac uri e v en i­
ment de adevărata sărbătoa­
re. înalţii oaspeţi sovietici au
fost prim iţi pretutindeni cu
m are entuziasm , cu u rale şi
ovaţii, cu bucurie, ca adevă­
raţi prieteni, au stat de vorbă
cu oam eni sim pli — m unci­
tori, gospodine, ţărani, le-au
povestit despre viaţa poporu­
lui sovietic, d e sp re lu p ta sa
pentru construirea com unis­
mului. Intîlnirile m em brilor
delegaţiei sovietice cu poporul
cehoslovac, bucuria spontană
pe care şi-a m anifestat-o a-
cesta, au d e m o n stra t în c ă o-
d ată p ro fu n zim ea şi forţa
prieteniei frăţeşti sovieto-ce-
hoslovace. pe care popoarele
U .R.S.S. şi Cehoslovaciei o
consideră ca una din cele mai
m ari realizări ale lor.
M ai a le s în p re z e n t, cîn d îr.
Republica Federală G erm ană
reînvie văzînd cu ochii acele
forţe care au îm pins de două
ori G erm ania în aventuri răz­
boinice, care au adus im ense
suferinţe şi p ag u b e întregii
omeniri, prietenia trainică a
popoarelor sovietic şi cehoslo­
vac are o deosebită im portan­
ţă pentru cauza păcii în Eu­
ropa şi în în tre a g a lum e. P o ­
poarele iubitoare de pace din
Europa, care au suportat ju­
gul g reu a! ocupaţiei fa sc is­
te, care au pierdut m ilioane
de fii şi fiice în războiul îm ­
potriva Germaniei hitleriste,
în lupta pentru eliberarea lor
naţională, nu pot să nu ţină
seam a de nona primejdie care
Redacţia si admini gratia ziarului sir. 6 Marfip nr Q Telefon' 1W—1H9 T’n-a nlălilă in nnmprnr conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R nr. 256.320 dm b nnipmbrie IduQ — Tiranii înlrrnr'nderra Pollard fled „1 Mai" DFV4
dului C om unist din A lg e ria ;
bro şu ra lui Emil B urns, acti­
vist de seam ă al Partidului
C om unist din M area Britanie.
Printre autorii broşurilor
mai s î n t : Victor Ioannes,
m em bru a! C om itetului C en­
tral al Partidului C om unist
Francez, Dolores îbarruri, se­
cretar general al P artid u lu i
Com unist din Spania, Erik
K arlsson, secretar al P a rtid u ­
lui C om unist din Suedia, Er-
nest Cam pbell, m em bru al Co­
m itetului . Politic al Partidului
Com unist din Australia,
Se pregătesc pentru publi­
care broşuri scrise d e : Wille
Pessi, secretar general al P a r­
tidului C om unist din Finlanda,
Reza Radm anes, secretar ge­
neral al C.C. al Partidului
P opular din Iran, Ha An Cen,
m em bru al C.C. al P artidului
M uncii din Coreea, Enver Hod-
ja, prim secretar al Partidului
M uncii din Albania, Dionisio
Encina, secretar al Partidului
C om unist din Mexic.
In declaraţie se arată tota­
la lipsă de temei a poziţiei p u ­
terilor occidentale în subcom i­
tetul comisiei O.N.U. pentru
dezarm are.
Autorii declaraţiei se pro­
nunţă îm potriva planurilor de
înzestrare a Bundesw ehrului
vest-germ an cu arm a atom ică.
Ei subliniază că înzestrarea
m ilitariştilor vest-germ ani cu
arm a ato m ică şi p ro d u cţia a r ­
mei atom ice în G erm ania oc­
cidentală vor agrava încorda­
rea internaţională.
a şi început tra ta tiv e prelim i-
nare. Trusturile de arm am ent
germ ane sînt deosebit de inte-
,„ , ,. ,
re sa te :n Pro d u c t ,a de Pr01ec‘
W e te le g h id a te şi a v io a n e de
vînătoare.
a m e n in ţă libertatea şi in d e­
pendenţa lor din p artea mili­
tariştilor germ ani. De aceea
ele salută orice acţiune care
a re c a scop a p ă r a r e a păcii şi
securităţii po p o arelo r şi în
specia! în tărirea continuă a
lagărului socialism ului— che­
zăşie sigură a păcii în în trea­
ga lume.
Piatra de granit care a
fost clădită recent la tem elia
prieteniei sovieto-cehoslovace
constituie în aceeaşi m ăsură
o piatră de g ran it ia în tări­
rea unităţii de monolit a în­
tregului lagăr socialist, care
pe zi ce trece devine tot m ai
puternic. N um eroasele vizite
reciproce ce au avut loc în
ultim a vrem e între delegaţii
g u v e rn a m e n ta le şi de partid
ale ţărilo r socialiste, ia care
se adaugă recenta vizită a
delegaţiei de p artid şi g u v er­
n a m e n ta le sovietice în R epu­
blica Cehoslovacă, constituie,
fără îndoială, tot atîtea ac­
ţiuni de întărire a lagărului
socialism ului.
în tim pul vizitei conducăto­
rilor sovietici în Cehoslova­
cia, între delegaţia sovietică
şi cehoslovacă s-au p u rta t
tratative pe linie gu v ern am en ­
tală şi de partid care s-au
desfăşurat într-o atm osferă
c o rd ială şi sin ceră, de p rie te ­
nie frăţească, de înţelegere
deplină. In cadrul tratativ elo r
a a v u t loc u n la rg sch im b de
păreri în toate problem ele ca­
re interesează cele două părţi.
Reprezentanţii celor două
ţări au discutat în cadru!
convorbirilor o serie de pro­
b le m e le g a te de l ă r g ir e a şi a-
dîncirea continuă a relaţiilor
m ultilaterale dintre Uniunea
Sosirea la Moscova a foi Edward Kardelj
si Âleksander Rankovici
M O S C O V A 18 '(A g e rp re s)
T ia n iu g a n u n ţ ă : L a 17 iu lie iau
sosit la M oscova Edwaird K ar­
delj şi  leksander R ankovici
vicepreşedinţii Vecei F ederati­
ve Executive, şi Jo v an Veseli-
nov, preşedintele S cu p seinei
P o p u la re a R. P. S erbia şi g e ­
neral colonel O tm ar Kreacici,
secretar de stat adjunct pen­
tru problemele Apărării N aţio­
nale, cu soţiile după ce a u pe­
Pîe sa „S te a u a fă ră sium e“ tra n sm isă
Sa p o sfu ! d e radi© V a r ş o v ia
V A R Ş O V IA 18 C o re sp o n d e n -
tul A gerpres anunţă : In seara
zilei d e 16 iulie, în c a d r u l e-
misiunii săptăm înale de teatru
la m icrofon, radio V arşovia a
transm is o adaptare radiofoni­
că a piesei „Steaua fără n u ­
m e“ de M ihail Sebastian. T ra­
ducerea piesei a fost făcută de
D usza C zara. fer regia a a-
p arţin u t lui Z bigniew Kopacko
de la T eatrul polon din V a r­
şovia. In fruntea distribuţiei
s-ia a f la t feeria E ichlerogw -m a,
una din cele m ai bune artiste
ale scenei poloneze.
Spectacolul a fost realizat la
un înalt nivel artistic şi teh­
nic. „S teaua fără n u m e“ a
stîrnit deja un interes deosebit
la V arşovia. T eatrul polonez
Creşterea
criminalităţii
în Italia
ROMA (Agerpres) — D a­
tele Institutului C entral de
S t a t i s t i c ă a l I t a l i e i a le - .) term onucleară.
creşterea crim inalităţi' în a-
ce a stă ţa ră . In p rim e le trei
luni ale acestui an în Italia
s-au comis 78.170 de infracţi­
u n i, c e e a c e d e p ă ş e ş t e cu 10
la sută nu m ăru l infracţiunilor
com ise în perioada co respunză­
toare a an u lu i 1956. C rim in a­
litatea a onescut îndeosebi în
rînduri le m inorilor. In prim ele
3 luni ale acestui an num ărul
infracţiunilor comise de minori
a c re s c u t cu p e s te 18 la s u tă în
com paraţie cu aceeaşi perioadă
a anului trecut.
S ovietică şi C ehoslovacia, po-
trivit principiilor declaraţiei
com une sovieto-cehoslovace
din 29 ianuarie 1957 şi şi-au
exprim at hotărîrea de a dez-
volta şi pe viitor, consecvent,
principiiie declaraţiei com une
sovieto-cehoslovace.
Din docum entele date pu-
blicităţii după încheierea tra-
ta tiv e lo r şi a vizitei d eleg a-
ţiei sovietice în R. C ehoslo-
vacă reiese deplina unitate de
vederi a părţilor în ce priveşte
evoluţia situaţiei internaţio-
nale actuale. Atît U niunea
Sovietică cît şi C ehoslovacia
consideră că principala sarci-
n ă a tu tu ro r popoarelor iubi-
toare de pace este lupta pen-
tru slăbirea încordării inter-
naţionale, pentru reducerea ge-
n erala a arm am en telo r şi for-
ţelor arm ate, precum şi inter-
zicerea necondiţionată a ar-
mei atom ice şi cu hidrogen,
precum şi încetarea im ediată
a experienţelor cu această ar-
mă. Mai ales rezolvarea aces-
tei problem e, cerută cu tot
mai m ultă hotărîre de m asele
largi ale populaţiei din toate
părţile globului păm întesc, nu
m a i p o a te îi a m în a tă . Cele
două părţi au subliniat din
nou că politica actuală a
cercurilor guvernante din
R. F. G e rm a n ă nu co n trib u ie
ia în lătu rarea pericolului de
război în E uropa şi în lum ea
întreagă. Dim potrivă, milita-
rismu! vest-germ an, sprijinit
de. c e r c u r ile g u v e r n a n t e din relaţiilor de bună prietenie
Anglia, S.U.A. şi F ran ţa des-
făşoara o p ro p ag an d ă şovi-
nistă, urzeşte planuri agresi-
ve p a n -g e rm a n e şi p reg ăteşte
in p e r m a n e n ţă fa s c iz a re a to-
taiă a ţării.
'DRUMur: SÓCÍALISMULUT ’
trecut cîteva zile pe litoralul
M ării Negre.
P e aerodrom ul din M oscova
conducătorii iugoslavi au fost
salutaţi de L. Brejnev, m e m ­
bru al P rezidiului C. C. al
P.C.U.S., Nina Popova, m em ­
bru al C.C. al P.C .U .S., şi a l­
ţii. A fost de asem en ea de faţă
şi a m b a sa d o ru l R. P . F. Iu g o s ­ vederea intensificării relaţiilor
lavia la M oscova, Velko Mi chi­
noviei.
din V arşovia intenţionează să
p u n ă în scenă piesa lui Se-
bastian în cadrul viitoarei sta ­
giuni teatrale.
Apelul Consiliului Central
al Sindicatelor din Polonia
V A R Ş O V IA 18 (A g e rp re s ).—
Agenţia poloneză de presă a
tran sm is apelul către toţi oa-
m enii m uncii din lum e. către
toate organizaţiile sindicale în
problem a interzicerii experien-
ţelor cu arm a nucleară, adop-
tă! la 16 iulie Ia cea d e a X l-a
plenară a Consiliului Central
al S in d ic a te lo r din P o lo n ia .
Cea de a Xl-a plenară a
C o n siliu lu i C e n tra l al S in d ica- ritul u n ităţii şi so lid a rită ţii în ­
ţelor din Polonia, se spune în
apoi, exprim ă în num ele tutu-
ror oam enilor m uncii din Polo­
nia populară solidaritatea de­
plină cu apelul Federaţiei S in ­
dicale M ondiale în problem a
încetării experienţelor cu arm a
îm p re u n ă cu m ilioane de o a ­
m eni ai m uncii din lum ea în ­
treagă, îm preună cu întreaga
omenire progresistă exprim ăm
profunda n oastră în g rijo rare în
legătură cu cursa în arm ărilo r
atomice, care se intensifică per­
m an en t, şi cerem încheierea
unui acord între m arile puteri
cu privire la în cetarea experi­
enţelor cu arm ele atom ică şi cu
h id ro g en , p recu m şi cu p riv ire
la dezarm are.
P len ara îşi exprim ă convin­
gerea că o cam panie com ună a
tu tu ro r o a m e n ilo r m uncii şi
acţiuni o rg an izate în această
problem ă de toate centrele sin ­
dicale in te rn a ţio n a le şi n a ţio ­
nale ale m işcării sindicale mon-
Dată fiind actuala situaţie
in te rn a ţio n a lă şi acţiu n ile a-
g re siv e pe care le p u n Ia cale
cercurile m ilitariste occiden-
tale, U n iu n ea Sovietică şi Ce-
hoslovacia au considerat ne-
cesar să-şi reafirm e îideliia-
te a fa ţă de T ra ta tu l de la
V arşovia şi faţă de obligaţiile
pe care şi le-an a su m a t parti-
cip an ţii ia T ra ta t în interesul
m enţinerii păcii şi securităţii,
au confirm at h o tărîrea lor de
a continua să depună eforturi
eficiente îndreptate spre crea-
rea unui sistem de securitate
colectivă în Europa,
In ce priveşte tratativele pe
linie de partid, în com unicatul
final se arată că Comitetul
C en tral al P. C. din Cehoslo-
v acia şi în tre g u l P a rtid Co-
m u n ist din C ehoslovacia se
solidarizează pe deplin cu ho-
tărîrile Plenarei din iunie a
C.C. al P.C.U .S. şi condam nă
cu hotărîre vederile antiparti-
nice şi activitatea fracţionistă
a grupului M alenkov, Kaga-
novici. Alolotov. Cele două de-
legaţii au confirm at din nou
că unitatea leninistă a rîndu-
rilo r p a rtid e lo r c o m u n is te şi
m uncitoreşti, caracterul lor de
m onolit şi u n itatea o rg an elo r
lor conducătoare, pe baza
principiilor m arxist-leniniste,
constituie izvorul forţei şi in­
vincibilităţii partidelor,
Vizita delegaţiei de partid
şi g u v ernam entale sovietice în
R. C e h o s l o v a c ă se î n s c r i e ca
o pagină glorioasă în istoria
d in tre p o p o a re le sovietic şi
cehoslovac, c o n stitu ie în ace-
laşi tim p o contribuţie de sea-
m ă la în tă rire a u n ită ţii şi co-
eziunii lagărului socialist.
Sosirea Ia Moscova a regelui D E M I S I I
Afganistanului
MOSCOVA (A gerpres). —
T A S S a n u n ţ ă : La 17 iulie-, pe
b ordul unui avion „T U 104,,,
au sosit la M oscova într-o vi­
zită oficială regele A fganista­
nului, M uham m ed Zahir Şah
şi p e r s o a n e l e c a r e -1 î n s o ţ e s c .
Pe aeroportul Vnukovo, oas­
peţii au fost întîm pinaţi de Vo-
roşilov, B ulganin, Jukov, H ruş-
ciov, Ş v ern ik , K o sîg h in şi de
Presa japoneză cere insistent
intensificarea relaţiilor comerciale
dintre Japonia şi China
T O K I O 18 ( A g e r p r e s ) M a i
m ulte ziare im portante d in Ja-
p o n i a iau c e r u t ca g u v e r n u l jia
ponez să ia im ediat m ăsuri în
co m erciale cu R. P. C h in eză.
Ziarul „M ainilzi Sim bun,,
scrie că în urm a recentei ridi­
cări a restricţiilor asu p ra co-
m a rţu lu i cu R. P . C h in eză, c a re
a fost hotărîtă de guvernul ja ­
ponez, există posibilitatea dez­
voltării relaţiilor comerciale în­
tre cele două ţări. Ziarul cerc
diale pot contribui la încetarea
experienţelor cu arm a termo-
n u cleară şi pot elibera om eni-
rea d e p rim e jd ia c a re o arrie-
ninţă.
D e aceea, se spune în apel,
chem ăm pe toţi oam enii muri­
cii, to a te o rg a n iz a ţiile sin d ic a le
din lum e să înceapă, în confor-
mi.tale cu v o in ţa şi in te re se le
generale ale oam enilor m un-
cii, o c a m p an ie com ună în s p i­
ternaţionale a clasei m uncitoa-
re.
Citind regulat ziare şi reviste, muncitorii din Uniunea Sovietică sini
întotdeauna la curent cu toate eveni inentele interne sau cu cele ce se
petrec pe plan internaţional.
Iată în fotografia noastră tineri muncitori în faţa unul chioşc de
ziare, citind cu interes ultimele nou taţi.
Grija pentru dezvoltarea
culturală a minorităţilor
naţionale din
R. P. Ungară
B U D A P E S T A 18 (A ger­
pres) M. T. I. a n u n ţă : D u p ă
e lib e ra rea ţării, g u v e rn u l R. P .
U ngare a încurajat învăţăm în-
,tul în lim b a m a t e r n ă p e n t r u
m inorităţile naţionale. Astfel în
cursul anului şcolar 1955-1956,
un n u m ă r de 21.000 elevi au
frecventat şcolile m inorităţilor
naţionale. N um ărul şcolilor de
cultură generală cu lim ba de
p re d a re sîrb ă şi c ro a tă , ro m în ă
şi slovacă s-a d u b lat în com ­
paraţie cu anul şcolar 1938—
1939. Slovacii, iu g o slav ii şi ro-
m înii din R. P. U n g a r ă au de
a s e m e n e a la d is p o z iţie licee şi
şcoli norm ale. Reţeaua şcoli­
lor cu lim ba de p red are g e rm a ­
nă este în continuă dezvoltare
după anul 1951, de cînd a în ­
ceput predarea limbii germ ane
în şcolile din 28 de com une.
Incepînd din anul 1949 au
a p ă ru t 281 de m a n u a le şco lare
pentru şcolile cu lim ba de p re ­
dare germ ană, romînă, slova­
că, sîrb ă şi croa-tă.
alte personalităţi oficiale. O as­
peţii au fost întîm pinaţi de a-
sem enea de m embrii am b asa­
dei A fg an istan u lu i şi de şefii
unor reprezentanţe diplom atice
acreditaţi la M oscova.
Preşedintele Prezidiului So­
vietului Suprem al U.R.S.S.,
IC E. V o ro şilo v şi re g e le A f g a ­
nistanului, M uham m ed Zahir
Şah au rostit cuvîntări.
încheierea unui acord comer-
cial şi a unui acord de plăţi cu
R. P. C hineză şi un schim b de
m isiuni econom ice în tre cele
două ţări. „Miainitzi S im b u n “
arată că problem ele încă nere­
zolvate, inclusiv cea a luării de
am prente digitale reprezentan­
ţilor comerciali chinezi, treouie
reglem entate de urgenţă.
Ziarul „Yomiuri S im bun“ cri­
t i c ă ;¦g u v e r n u l p e n t r u a t i t u d i n e a form itate cu cererea M iniste­
sa pasivă în problem a com er­
ţului cu C hina. Z iarul îşi ex­
prim ă uim irea faţă de această
atitudine subliniind că ţări
mult m ai depărtate de China,
ca A nglia şi G erm an ia occiden­
tală, sînt foarte preocupate de
re la ţiile co m erciale cu C hina.
Ziarul „Keizai Sim bun” cere
guvernului japonez să înceapă
im ediat tratative în vederea în­
cheierii unui acord com ercial
cn R. P. C h in eză.
Incidente provocate de soldaţii britanici
în Germania occidentală
PARIS (Agerpres). După
cum anunţă agenţia France
P resse la L ü n eb u rg (Saxonia)
_____ j
M AGAZIN
SIMBATA 20 IULIE 1957
SPECTACOLE CINEMATO­
GRAFICE
DEVA Fiica mea trăieşte la Vic-
n a ; Cinema Grădina de v a r ă : Căs­
nicia Dr. Danwitz; ALBA IU-
LIA • Citadela sfărâmată; APOLDU
DE S U S : Don J u a n ; BARU MA-
RE • Poemul pedagogic ; BRAD : Dra-
goste dc m am ă; HAŢEG : Cazul Ru-
m eanţev; 1LIA: Cînd înfloresc cîm-
piilc ; LONEA : Cio-Cio-San ; ORAŞ-
TIE'. Trandafirii lui AII ah ; SEBEŞ:
Stan şi Brâu studenţi la Oxford:
SIMERIA: Artistă cu orice p re ţ;
TEIUŞ : Urme pe zăpadă ; ZLAT-
NA: Al 41-lea- HUNEDOARA' Sol­
datul lvan Brovkin.
SELECŢI UNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
PROGRAMUL 1 . 5,35 Muzica
uşoară ; 6,15 AAelodii populare romî-
neşti; 7,15 A sosit poştaşul > 7,40
Concert de dim ineaţă; 9,30 „Cuteză­
torii“ ; 10,00 Atuzică uşoară; 10,20
Prelucrări de folclor ale compozito­
rilor noştri; 11,05 Muzică uşoară;
12,18 Cîntece şi jocuri populare din
Banat ri 13,05 Concert de prînz •
14,45 Program de muzică populară
Nr. 808
în guvernul grec
A T E N A 18 ( A g e rp re s ).— D u p ă
cum transm ite agenţia France.
Presse, A ndre Apostoiidis, vi­
cepreşedinte al C onsiliului de
M iniştri al Greciei, şi-a pre­
zentat miercuri demisia preşe­
dintelui Consiliului de M i­
niştri K anam anlis, în urm a
unui dezacord ou unii m em bri
ai guvernului. D u p ă cum -men­
ţionează agenţia France P re s­
se, A postoiidis, care era p a r­
t i z a n a l u n e i p o l itic i -de e c o ­
nom ii bugetare, s-a opus re­
cent m in istru lu i A părării, A-
ris-tide P iro to p a p a d a k is, şi m i-
nistruilui C oordonării econo­
mice, D m itri Helm is, în legă­
tură cu unele hotărîri care,
după p ărerea lui a r putea de­
term ina cheltuieli neprevăzute
în bugetele celor două m in is­
tere.
IN R. F. GERMANA :
Fonduri pentru
construirea a 120
de cazărmi
B O N N 18 (A g e r p r e s ) P o t r i ­
vit re la tă rilo r presei, în co n ­
rului A părării al R. F. G erm a­
ne, B undestagul vest-germ an a
aprobat alocările pentru con­
stru ire a a 120 de cazărm i p e n ­
tru B u n d e sw e h r; zeci din aces­
te cazărm i sînt deja în curs de
construcţie. Lucrările de con­
strucţie ale fiecărei cazărm i
costă 17 — 18 m ilio a n e de
m ărci. In -aceiaşi tim p, după
cum a subliniat în rep etate
rînduri presa v est-g erm an ă. în
G erm ania occidentală se re­
sim te o lipsă acută de locuinţe
şi clăd iri şco lare.
¦a a v u t lo c o c i o c n i r e s î n g e ­
roasă între m ilitarii englezi
oare fac pante din regim entul
sco ţian c a n to n a t în o r a ş şi lo­
calnici. Soldaţii englezi „se
d is tra u “ aruncând în a p ă colaci
de salvare fixaţi de parapetul
podului. Cînd localnicii au în ­
cercat sa împiedice pe soldaţi,
a început o bătaie care s-a sol­
dat cu cîteva persoane grav
rănite.
Cu cîteva 'săptăm ini în urm ă
m ilitări de la acest reg im en t
scoţian au provocat la Lune-
burg mari scandaluri, caozînd
populaţiei pagube m ateriale se­
rioase.
C re a re a unui nou
parfid politic
în Indonezia
D JA K A R T A 18 'A g e r p r e s ) .
— După cum -anunţă agenţia
A n ta ra , in Indonezia a fost
creat uri nou p artid , p artid u l
'„ P a n tja S ila1 („Cele 5 prin­
cipii ale coexistenţei p aşn ice“
— în limba indoneziană).
C rearea noului partid a fost
hotărîtă în urm a unei şedinţe
comune a partidului „Pantja
S ila “ şi a .„M işcării pen tru a-
păra-rea celor 5 principii ale
coexistenţei paşnice“, în ca­
drul căreia s-a căzut de acord
oa cele două p a rtid e să fuzio­
neze. In funcţia de preşedinte
al p artidului a fost ales H ar-
tong, iar ca secretar general —
Julîadji Hernam okusno. „M iş­
carea pentru ap ărarea celor 5
principii ale coexistenţei paş­
n ic e “ a re două m a n d a te în
parlam ent.
romîneascd ; 15,30 Concert popular!
16,45 Noi cîntece sc-rise de cornpo-'
zitori romîni în cinstea Festivalului!
17,15 Recomandări din program)
17,30 „Inşiră-te mărgărite“ : Dela-
vrancea povestind copiilor: Basmul
„Norocul dracului“ ; 18,00 Solişti şi
orchestre de muzică populară din di-
ferite oraşe ale ţă r ii; 19,55 „Noapta
bună, copii“ „Cine creşte mai re­
pede“ ; 20,30 Muzică de dans) 21,15
Muzică de d a n s ; 22,30 Muzică de
dans.
PROGRAMUL II: 14,03 Cu cânte­
cul şi jocul din regiune în regiune:
15,00 Melodii de muzici uşoară)
16,50 Program de melodii populare
romîneşti; 20,03 Concert de estrad ă;
21.05 Jocuri populare romîneşti; 22,00
Muzică de dans: 22,30 Lq sfîrşit de
săptlm înă; cîntec, joc şi voie bună ;
23,15 Cântă orchestra simfonică a ti­
neretului din Moscova; 23,52. Muzică
dc dans.
BULETINE DE ŞTIRI:
5,00; 6,00; 7,00: 11,00; 1.3,00;
15,00; 17,00: 19,00; 22,00: 23,52
(programul I), 14,00: 16,00: 18,00)
20,00; 21,00: 23,00 (programul II).