Page 52 - 1957-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA I
A nul IX. Nr. 8 1 0
i gssrsransteşi&
Au terminat secerişul griului
In răspunsul dat la chem area la întrecerea
lansată de colectiviştii din Pricaz, pentru ti­
tlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“,
colectiviştii din Sim eria Veche, s-au a n g ajat
printre altele să execute la tim pul optim toate
lucrările agricole. Aceasta cu scopul de a ob­
ţine producţii cît m ai m ari la hectar.
P în ă în p rezen t, se p o a te s p u n e că ei şi-au te cu această plantă, a fost pusă în clăi. Acum
respectat angajam entul. Atît lucrările de în ­
treţinere a culturilor, cît şi recoltatul g riu lu i
le-au făcut la vrem e. Aşa, de exem plu, cea
8n g o s p o d ă r iile sie s f a $ se o e riş & il e s t e frgtiraeiat
Din situaţia com unicată
T rustului regional „ G o sta t“ la
d a ta de 19 iulie a. c , re ie s e că
gospodăriile agricole de stat
din regiunea noastră au sece­
rat pînă la această d a tă cere a ­
lele de pe o su p rafaţă ce rep re­
zintă 51,2 la sută din su p rafa­
ţa to tală. A vînd în vedere că
gospodăriile de stat dispun de
două com bine şi de uri n u m ă r
mare de secerători-legători, se­
cerişul este m ult întîrziat.
C iN D B A T O Z A N -A R E M O TO R
Oricine ştie că o batoză fără
tractor — in cazul nostru fără
motor, deoarece aria este elec­
trificată — nu poate face nici
o treabă. Sintem siguri că a-
cest lucru il ştiu foarte bine şi
cei de la S.M.T. Orăştie, dar
nu vor să fină cont de el. La
urma urmei de ce să facă şi ei
odată un lucru bun şi la timp?
Să rupă cu tradiţia ? O mică
neglijenţă a conducerii, care pl-
nâ la urmă tot o va remedia.
Cind ? Rămine să vedem.
Şi acum concret: în satul
Şoirnuş, raionul Ilia, ţăranii
muncitori s-au străduit să nu
piardă nici o oră bună de lu­
cru de la stringerea recoltei.
Munca cultural-educativă
în sprijinul campaniei de vară
La secţia de p ro p a g a n d ă şi
agitaţie a Comitetului regional
de partid a av u t loc în ziua de
19 iu lie a. c. o c o n s f ă t u i r e la
care au participat conducerile
u nor o rg a n iz a ţii de m a să şi ale
unor întrep rin d eri şi instituţii de
cultură din regiune. In cadrul
c o n sfă tu irii iau fost d is c u ta te
problem ele leg ate de a p o rtu l ce
trebuie să-l aducă m unca cul­
tural-educativă la reuşita cam ­
paniei de strîngere a recoltei
din acest an.
In inform ările prezentate s-a
arătat că au fost luate o serie
de m ăsu ri politice şi o r g a n iz a ­
torice bune, m ăsuri care fiind
puse în aplicare au puterea de
a mobiliza m asele de ţărani
m uncitori la strîngerea recoltei
la tim p şi fără p ierderi.
Comitetul regional sindical
agricol, de exemplu, a o rgani­
zat mai m ulte consfătuiri în
G .A .S.-uri şi S.M .T .-uri în c a ­
drul cărora s-au discutat posi­
bilităţile de scurtare a perioadei
de seceriş şi treieriş. In aces­
te consfătuiri m uncitorii de la
G.A.S. Apoldu de S us şi S.M.T.
M iercurea, s-au angajat să ter­
mine secerişul într-o perioadă
de 5 zile, treierişul în 20 de
zile, i a r a r ă t u r i l e d e v a r ă în 19
zile. P entru cu ltu ralizarea m u n ­
citorilor şi g e n e ra liz are a m eto ­
delor bune de m uncă ale frun­
taşilor, gospodăria de stat din
L j —1—1
L
l Convinşi de necesitatea aprovizio­
C nării furnalelor în mod ritmic şi în
L sarii şi aglomeratoriştii hunedereni
L La Gurabarza, în
t partea de jos a co-
u loniei muncitoreşti,
a fost amenajat, in
[ anii puterii popu-
l lare, un parc.
j- Clişeul nostru re-
j- prezintă un aspect
l din parcul „Mine-
C rui" din Gurabraza
[• Clădirea care se ve-
L de este popicăria.
I
C
t în aceste 18 zile trece de 270.
(.
( -V (.--f \_/ y_I V-«/ V— ! v—1
Duminica 21 iulie 1957
m ai m are parte din suprafaţa cultivată cu grîu
s-a secerat în pîrgă. Folosind din plin sece-
rătorile-legători, precum şi coasele şi secerile
pe parcelele unde griul a fost culcat la păm înt,
în scurt timp colectiviştii din Sim eria Veche
au term inat de secerat griul. In dim ineaţa zi­
lei d e 19 iu lie ei a u r a p o r t a t că î n t r e a g a c a n ­
titate de g rîu de pe cele 70 hectare cultiva­
ei s e p r e g ă t e s c p e n t r u s e c e r iş u l o v ă z u l u i şi
începerea treierişului.
La gospodăria agricolă de
stat din Alba Iulia, care dis­
pune de o com bină şi 4 seceră­
tori-legători, s-au recoltat abia
123 h ec ta re din 288 ha. cîte
sînt cultivate cu cereale, iar la
gospodăria de stat din H aţeg
din 180 ha, s-au re co ltat n u m a i
53,5 hectare. Cu totul n esatis­
făcător se desfăşoară recoltatul
păio aselo r şi în g o sp o d ăriile de
E şi normal. Au muncit oame­
nii mult pînă au ajuns să re­
colteze. Străduinţa lor n-a fost
zadarnică. Astăzi, pe hotarul
satului, cu greu mai poţi găsi
un lan de grîu nesecerat. Mulţi
dintre ei au terminat secerişul
cu 3—4 zile în urmă. Ar fi
putut nu numai să aibe griul
în hambare, dar o parte din el
chiar să fie transformat în plă­
cinte. Dar unde? Nu cumva să
credeţi că n-ar fi arie. Arie e-
xistă şi încă electrificată. Oa-
menii s-au îngrijit să jaloneze
terenul unde să pună stogurile,
au dus butoaie cu apă şi au
construit şi baraca pentru de-
pozitat uiumul.
Apold a fost ajutată să editeze
săptăm înal o foaie volantă care
este difuzată la fiecare loc de
muncă. Comitetul regional sin­
d ical şi-ia p r o p u s să !ajute to a te
gospodăriile de stat din regiune
Pe marginea
unei consfătuiri
...
p e n t r u ia e d i t a a s e m e n e a foi v o ­ organizeze expoziţii cu aspecte
lante. Au fost luate de asem e­
nea m ăsuri pentru asigurarea
difuzării presei în timpul cam ­
paniei de vară. S-a stabilit, de
pildă, ca în fiecare zi căruţa
care duce m a sa m u n cito rilo r la
cîmp să le ducă şi ziarele.
Biblioteca regională şi-a pre­
văzu t în planul său să !ajute bi­
bliotecile raionale pentru a o r­
g a n iz a biblioteci m obile la
arii, vitrine cu cărţi şi să facă
cu regularitate inform ări poli­
tice. Bibliotecile ra io n ale şi s ă ­
te ş ti v o r fi î n d r u m a t e ca î m ­
preună cu C.L.D.C. să în tre­
prindă o serie de alte acţiuni
pentru p o p u la riz a rea şi d ifu z a ­
rea cărţii. Biblioteca din Pe-
treşti va organiza la arii o vi­
trină cu cărţi în limbile rom înă
şi g e rm a n ă . Biblioteca s ă te a s ­
că din Cut şi-a propus ca în
f.ecare zi un to v a ră ş din colec-
' tiv să fie de serviciu la arie
stat din Apoldu de Sus şi Pe-
treşti.
Această situaţie este o urm are
a faptului că secerătorile-legă-
tori şi combinele nu sînt folo­
site din plin. E ste tim pul ca
atît conducere Trustului, regio­
nal „ G o s ta t“ cît şi conducerile
gospodăriilor să ia m ăsuri pen­
tru a lichida răm înerea în urm ă
la seceriş şi să înceapă treieri-
şul fără întîrziere.
Cu bunăvoinţa celor de ia
S.M.T. Orăştie — bineînţeles,
după patru convorbiri telefoni­
ce ale tov. loan Ilie, preşedin­
tele sfatului popular comunal,
cu S.M.T. Orăştie — s-a adus
şi batoză în ziua de 18 iulie
a. c.
Un lucru au uitat însă cei
de la S.M.T. : să trimită mo­
torul fără de care batoza nu
poale funcţiona. Dacă într-a-
devăr au uitat, apoi aceste
rînduri au tocmai menirea să
le reamintească că ţăranii mun-
i'Hori din Şoirnuş aşteaptă ne-
răbdători să înceapă treierişul.
Dar nu pot. Batoza este fără
motor.
pentru a citi ziarul în faţa ţă ­
ranilor muncitori.
Şi U niunea R egională a coo­
peraţiei de consum şi-a prevă­
zut să întreprindă o serie de
acţiuni cultu ral-ed u cativ e în
cam pania de vară. A ceasta şi-a
propus să ţină peste 100 de
conferinţe ta căm inele cultura­
le în le g ă tu ră cu im p o rta n ţa
co n tra c tă rilo r şi achiziţiilor, să
din viaţa cooperativelor din
regiune, să tipărească peste
3.000 de lozinci m obilizatoare
etc.
M ă s u ri b u n e au fost lu a te şi
de către A.R.L.U.S., S.R.S.C.,
C.L.D.C., C om itetul regional
U.T.M., Direcţia agricolă, sec­
ţia de în v ăţăm în t şi cultură, în ­
tr e p r in d e r e a c in e m a to g r a fic ă şi vecini, adeseori ducînd adevă­
altele.
In cadrul consfătuirii au fost
dezvăluite şi unele lipsuri îm ­
potriva cărora va trebui să se
lupte cu hotărîre. S a apreciat,
de pildă, că cooperaţia m unceşte
unilateral, se interesează mai
T. M.
( Continuare in pag 3-a)
;0 < x > 0 < x ;5 0 w o w x ;< .''.'v v .> o v 0 0 0 0 0 < x x x x '0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c> 0 0 0 0 0 ' tăţi, a le c ărei tem elii iau fost
PÎINEA FURNALELOR
Pentru a produce otel ai nevoie de
fontă. Pentru a produce fontă ai ne­
4 pagini 20 bani
In întîmpinarsa „Zilei
Minerului“
O INOVAŢIE
PREŢIOASA
Din punct de vedere tehnic,
dispozitivul de dispecerizare,
inovaţie ce aparţine inovatoru­
lui Zaharia Cristea de la mi­
na Lupeni, este deosebit de im­
portant.
In principiu, acest dispozi­
tiv constă dintr-un tablou de
comandă acţionat electric, care
indică automat modul de func­
ţionare a utilajelor de la puţul
de centru. Dacă culbutorul sau
ascensorul se opresc, de la a-
cest dispozitiv se poate deduce
timpul cit au fost oprite aces­
te utilaje şi cauzele pentru ce
au fost oprite.
Creşte capacifafea
de exfracfie la mina
Aninoasa
Vestiţii constructori de m a­
şini de la fa b ric a „V. I. Le-
nin" din Republica Cehoslova­
că, au produs recent o m are
bucurie m inerilor din A ninoasa
prin construirea unei m aşini
m o d ern e de ex tracţie, care a şi
a ju n s la d e s tin a ţie . Iri c u r m a
n o u a m a ş i n ă v a fi m o n t a t ă la
puţul principal al minei.
O d a tă cu p u n e re a ei în func­
ţiune, capacitatea de extracţie
a puţului se va m ări cu mult.
E xistă o m u n că de
rodul căreia nu ne P î i n e a codarul Terci, de ta
putem lipsi nici m ă ­
car o zi, de care în ­
să se vorbeşte puţin î t din care face parte
şi rar. E m unca
b ru ta rilo r, m u n c ă de n o ap te, ei, a fost nevoie şi d e b u n ă ­ P e tru , F isch er M ihai şi Nedel-
m o d estă şi totuşi a tît de im ­ voinţa unui vecin al b ru ta ri­ cu L ucian — a d ev ăraţi artişti
portantă ! Poate puţini ştiu că
la orele cînd noi obişnuim să
m e rg e m la culcare, cei care dau
pîine m ajorităţii orăşenilor, a-
bia încredinţează cuptorului
prima „şarjă“ de cocă, grijulii
ca a doua zi co n su m ato ru l să
o poată primi de la centrele
speciale, coaptă şi pufoasă. Şi
dacă uneori ea nu iese aşa cum
am dori, de aceasta n u se fac
vinovaţi întotdeauna brutarii.
Uite, de exem plu, cei ai în tre ­
prinderii locale „Vas-ile R o aită“
din H aţeg sînt vestiţi în toată
regiunea prin calitatea bună a
produselor lor.
Cită bătaie de oap nu au a-
vut (şi m ai au încă) în privin­
ţa a p e i. V e c h e a f în tîn ă li s-a
d ă rîm a t — şi conducerea în ­
treprinderii n u s-a sinchisit s-o
r e p a r e , —• p în ă s - a î n f u n d a t d e
tot. Şi, e la m intea oricui, pîi­
ne fără apă încă nu s-a pom e­
nit să se coacă, de aceea lu­
crătorii de la cele 3 cuptoare
sînt nevoiţi s-o care de urin
rate tra ta tiv e cu ei, p u n în d la
bătaie un întreg arsenal de a r­
gum ente diplomatice, pentru a
putea obţine acest lichid atft
de comun.
Şi totuşi locuitorii din H aţeg
şi din îm p re ju rim i, în fiecare
zi îşi g ă s e s c pîinea la centru,
fără a şti că pînă a a ju n g e la
voie de minereu de fier şi cărbune.
Acestea, înainte de a fi introduse în
furnal, necesită o prealabilă prelu­
crare ! cărbunele lrece pe la cocserie,
minereul de fier pe la agiomerator.
cantităţile prevăzute în grafice, coc-
şi-au intensificat eforturile.
Desfăşurînd larg întrecerea socia­
listă în cinstea zilei de 23 August,
colectivul fabricii de aglomerare din
combinat, a reuşit ca în perioada
1—28 iul ie, să trimită furnalelor cu
3.348 tone mai mult aglomerat decît
prevedea planul. Nici cocsarii nu s-au
lăsat mai prejos. In aceeaşi perioa­
dă ei au produs cu 175 tGne mai
mult cocs decît era prevăzut în plan.
Rezistenţa medie a cocsului produs
Pîinea furnalelor este asigurată. ¦
! PRIETENI
| A l CĂRŢII
i Cercul de citit
l de la biblioteca
| căminului cultural
! din comuna Do-
bra, din raionul
,|; Ilia, desfăşoară o
ţ activitate rodnică.
$ In clişeu: bi-
i bliotecara Silvia
Holdean, citind
j; din romanul „De-
t parte de Mosco-
i va".
ho-o-n-e-i
Mai puţine şedinţe
şi mai multă îndrumare concretă
N um eroasele aspecte ce a-
par în m unca de transform are
s o c i a l i s t ă !a a g r i c u l t u r i i , n e î n ­ m earg ă înspre bine. Aşa se în-
dreptăţesc să credem că unele
comitete raionale de partid,
deşi criticate în repetate rîn­
duri, n-au înţeles încă răspun­
derea ce le revine faţă de a-
ceastă problem ă deosebit de
im portantă.
Care este cauza acestui m a­
re n e a ju n s? Iată întrebarea
căreia trebuie să i se dea un
răspuns.
Trebuie spus de la început că
sînt comitete raionale de par­
tid care dau dovadă de m ultă
străd u in ţă în m u n ca de tra n s ­
formare socialistă a agricultu­
rii, analizează cu seriozitate
oauzele ce frînează activitatea
organizaţiilor de partid în a-
ceastă direcţie, şi iau m ăsu ri
corespunzătoare pentru lichida­
rea' lipsurilor.
Din păcate însă. mai sînt
com itete raio n ale de p artid şi
sfaturi populare care, în anali­
zele ce le fac, n u pleacă de la
sursă, de acolo de unde por­
n e ş t e d e o b icei r ă u l , ci s e l i m i ­
tează doar la unele discuţii c a ­
re c o n su m ă tim p şi s u s tr a g de
fapt oam enii de la m uncă ; în
m ajoritatea cazurilor aceste „a-
n a liz e “ se sfîrşesc cu hotărîri,
fie că sîn t n ecesare, fie că nu.
Aşa stînd lucrurile, comitetele
raio n ale de partid consideră că
dacă au discutat o problemă,
»¦*’ • •• «. .-f. . «. .-o.
lor, fericit posesor al unei fîn-
tîni.
M unca se grupează pe cup­
toare, care sînt în n u m ăr de
trei şi pe sortim ente de p rodu­
se. C u p to arele nr. I şi 3 p ro ­
duc pîine n e a g ră şi in term ed ia-
lă, iar cu p to ru l n*. 2 — fra n ­
zele, cornuri, covrigi etc. L u­
crătorii sînt îm părţiţi în bri-
găzi de cîte trei : 1 cocătcr,
l fră m în tă to r şi 1 p an aco d o r.
De prestigiu se bucură mai a-
les brigada fruntaşă „de bă-
trîni“ , form ată din experim en­
tatul Pop Ladislau, Linţu, fră-
SĂ NE CUN O AŞTEM REGIUN EA
1,0 MAN ©Inlcresantă aşezare
fiepe falca Frumoasei
Dacă priveşti de pe dealul
pe care s-a co n stru it în 'aceşti
!ani şco ala cea n o u ă d in Lo-
m an, ai im presia că eşti încon­
jurat de o m are învolburată,
alcătuită din coline. N um ai în
zare, apar neguroşi m unţii a l­
b ă s t r u i , i a r u n d e şi u n d e cîrte
un pîlc de crînguri risipite sfios
pe colnicele dintre dealuri.
Pe drum ul ce urcă dinspre
Valea Sebeşului înspre această
aşezare de m ari m eşteri în
creşterea vitelor şi în oîerit,
străjuiesc urmele unei vechi ce­
puse în înd ep ărtate vrem uri de
s t r ă m o ş i i c e lo r oe l o c u ie s c iri
a c e s t e p ă r ţ i . D e a i c i , d e la ia-
ceiste ru in e şi pînă la poalele
munţilor, unde începe pădurea
de brad, satul este resfirat, cî­
te 2— 3 case pe fiecare colină.
E xistă şi cîteva uliţe u n d e c a ­
sele sînt m ai adunate.
TLearn de oameni
urgisiţi
D in b ătrîni, se cu n o aşte că
aici, pe aceste plaiuri liniştite,
s-au adunat oam eni dornici de
libertate, fugiţi de urgia bles­
tem ată a jugului feudal, oare
socoteau în vrem ea lor că ve­
niţi aici, vor scăpa pe vecie
de cnutul nem ilos al boierilor.
Jianu — un num e tare răspîn-
de
FĂINĂ MAI
MULTĂ
Colectivul morii „Nicolae
au în lă tu ra t n e a ju n s u rile şi că Bălcescu" din Alba Iulia a a-
de acum lucrurile trebuie să vut multe greutăţi în îndepli­
nirea pianului de producţie pe
tîm piă de obicei la comitetele perioada 1—18 iulie a.c.
ra io n a le de p a rtid H a ţe g şi
Brad, care desfăşoară o m u n ­ Cu toate acestea, planul a
că nesatisfăcătoare în coope­ fost realizat în proporţie de
rativizarea agriculturii. A- 102,10 la sută. Depunînd efor­
ceasta a făcut ca în raionul turi, echipele conduse de Sal-
H aţeg pînă la sfîrşitul lunii iu­ venie Pleşa şi Augustin Albu,
n ie să fie co n stitu ite d o a r 3 în ­ şi-au realizat planul In propor­
tovărăşiri agricole, iar în ra ­ ţie de 104,20 şi respectiv 102,49.
ionul Brad, să existe o situa­
ţie asem ănătoare, form îndu-se ^Delegaţi fa
Cfieitumtuf (Ij? fa
tot trei întovărăşiri. Aceste ci­
fre v o rb e s c de la- s in e d e s p re fe­ Jfio^e& aa
lul cum s-au ach itat com itetele
lOAN COMANESCU
raionale de partid respective de elev la şcoala profesianală
sarcinile stabilite în D irectivele
celui de-al Il-lea C ongres al Hunedoara
P.M .R .
D eşi în n en u m ărate rînduri,
au fost luate hotărîri cu pri­
vire la întărirea econom ico-or-
ganizatorică a gospodăriilor a-
gricole colective şi a în to v ă ră ­
şirilor agricole, aceste hotărîri
au răm as doar pe hîrtie.
Unii secretari ai comitetelor
raionale de partid, ca tovarăşii
loan M ana ţie, de la Brad sau
tov. Fnancisc M a ţu g a de la
Sebeş, nu s-au străduit în m ă­
sura necesară să arate unui co­
r i MUREŞANU
(C ontinuare în pag 3-a)
*. m î n tă to r u l şi p a n a -
cuptorul nr. 3 ; iar
t dintre tineri — cea
t
A utemistul Farkaş
ai îm pletiturilor livrate de cup­
torul nr. 2.
In m unca lor, b ru tarii din AUREL SUC1U
H aţeg sînt ajutaţi de o sită m e­ Deva
canică şi un m a l a x o r ; d e o c a m ­
dată destul de puţin, dar în
curînd vor primi şi alte a ju to a­
re — m a şin i — şi puţinul se
va tra n sfo rm a în mai m ult.
Pîinea, ce zilnic depăşeşte 2.800
kg., dintre oare num ai sp ecia­
lităţi 1.200 kg., e s te un sem n
evident că şi pretenţiile c o n su ­
m atorilor sînt mari.
1RIMIE STRAUT
prin părţile Jiului, iar Jinăsoan, de prin p artea loc 'ui zice că
un alt num e tot atît de răs- lom ăneanul s-a născut cu secu­
ip îndit p r i n p a r t e a lo c u lu i, !se rea în m ină. Şi aşa se pare
zice că s-ar trag e tocmai de a fi. D e m ic copil, lo m ă n e a n u l
prin părţile unde-şi au săla­ era nevoit să bătătorească par­
şele v e s tiţii c re s c ă to ri de oi şi chetele din frumoşii m unţi ai
neîntrecuţii fluieraşi de la Jin a. Sebeşului. Viaţa aspră de lu­
crător forestier desferecă de­
V rem ea scursă peste secole
a înfiripat în satul de pe deal prinderea de a lucra cu securea
obiceiuri comune, din cele mai la pădure la cioplit de bîrne,
frumoase. la construcţii şi la uneltele tre ­
buincioase gospodăriei. O e la
‘Doina şi înuîriita... sa n ia de ia rn ă şi pînă la s ta u ­
lul pen tru oi, lom ănenii îşi con­
...sînt cunoscute aci de cînd struiesc singuri ceea ce le tre ­
se ştie satul. Ba se poate ca buie. Şi o fac cu m ultă price­
ele să fie chiar m ai vechi de­ pere, cu dragoste faţă de a c e s­
cît însăşi a şe z a re a . D in a m e s ­ te m e ş t e ş u g u r i . C e n u ş tiu oei
tec, a u izbutit îndeosebi, cîn- tineri, cunosc bătrînii. Şi, ei. se
tecele ciobăneşti de prin p ăr­ ajută, a şa cum le-a fost tra d i­
ţile Jinei şi de prin P oiana.
D ar parcă lom ănanii le cîntă ţia, de zeci de ani. De aceea,
mai „ap ăsat“, m ai repejor. V a­
cînd au a v u t prilejul, cei m ai
mulţi s-au unit într-o întovă­
răşire zootehm că, pentru că ari
ra, liniştea zăvoaielor este s ă ­ vor putea în tr-a d e v â r să fie u-
getată de duios cîntec de fluier. niţi, să schim be faţa satului, să
R ar auzi doar o doină sau o lucreze m a i cu spor şi să-şi îm ­
învîrtită separat. Foarte rar. plinească visul : să pună să­
După doină, urm ează învîrtita, răcia în copîrşău şi s-o în g ro a ­
aşa cum urm ează ziua după pe pen tru to td e a u n a . Şi pot s-o
noapte. Ele do ar s-au născut facă. Asemeni m eşteri harnici
şi a u trăit îm p reu n ă vrem uri şi pricepuţi, a tît în ce priveşte
de tristă b e je n ie şi a u r ă z b ă ­ creşterea vitelor, precum şi în
tut pînă în anii lum inoşi de lucrul lemnului, m erită să-şi
azi. făurească visul. Şi stă în pu­
STieşieri renumiţi
Pentru un lom ănean, nu-i
m are g reu tate să-şi înalţe în tin ţa lor.
cîteva zile un sălaş. O vorbă
T. PETRESCU