Page 53 - 1957-07
P. 53
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 8lD
ateMHTróiMTTmwMrwi« ;au^*w— i in iMiii—hjfiíüííSTí
CRONICĂ DEVEANĂ
Cînd pana iau în mînă, cu zîmbetul pe geană
Cerctnd. o variantă la cronica deveană,
Mă-ntreb cum ar fi scris-o în versuri fascinante
Ilustrul meu confrate ce mai semna şi... Dante:
...„Iubită Beatrice, îţi înţeleg necazul
Că tot nu reuşit-am să-ţi cumpăr aragazul —
Dar rogu-te a crede, mica ţa mea divină, ft f
Nu eu sînt vinovatul — u rechea e de vină!
Căci am găsit centauri cu obiceiuri vechi, —1 1 1¦
Ce nu se mişcă pînă nu... mişti tu din urechi —
Adică, vrînd a spune clienţilor m iraţi: VIN O VAT *Despre concedii —
„Lăsaţi orice speranţă, voi, care nu „mişcaţi"!
...Iubită Beatrice, Divina Comedie //
- De am s-o scriu vreodată, cred că aşa voi scrie:
„Erau în vara-aceea căldu ri zăpuşitoare Am 27 de ani şi sînt învăţător. Oa chiar şi şcoala. Acum avem una — Nu mă refer la „formă“, con In unele întraprin deri şi instituţii se m ai acordă
şi concedii pe... s p rin c e a n ă .
Şi străzile uscate şi... ni ci o stropitoare — menii din sat, obişnuiţi cu bă- nouă, tinuă el, ci la conţinut. Ştii ce con
Ci numai dacă ploaia din ceruri s-abătea,
Pe urmă stropitoarea... se arăta şi e a ! trinul învăţător dinaintea mea, îmi Săptămîna trecută un eveniment cluzii am tras? Că nu ai nivel po La cabinetul medical Pentru ursoaica legitimă
Mă-ntrebi de ce, iubito ? Vezi, asta e mirarea / Vine un urs şt, amical, Şi ăsta-i cel mai bun incVciu
Probabil de ruşine, să spe le... nepăsarea! spun „dascălul" — dasţălul cel tî- deosebit, preocupa întreaga activitate litic. Ii spune medicului-lup: Că e... bolnavă din oficiul
...Iubito, din păcate mai si nt şi numismaţi —> La rangul pe care-l ocup,
Ce strîng colecţii rare de bani... delapidaţi — năr; In cei patru ani de cînd sînt a şcolii. Se anunţase venirea şefului — De ce, tovarăşe ? I-am întrebat N-aş vrea să crezi că abuzez, In vremea asia, un căţel —
Insă din Paradisul acesta iluzoriu, Un oarecare Azore!
Ei se trezesc la urmă tre cuţi prin Purgatoriu! aici, s-au obişnuit şi ei cu mine şi secţiei de învăţămînt. Bucuroşi că ne mirat ? Necum să te influenţez —
In veacul nostru, dragă, produce mult efect — Cum din păcate fac ei mulţi
De-auzl pe cîte unul: „A dor anul bisect!". eu cu ei. vizitează. îi aşteptam cu nerăbdare — Cum de ce ? Im! scrii că pe Deci, eu ie rog să mă consulţi
Ştii tu ce înţeles-a prin vorbele ce-a spu s? Şi fără jenă să-mi prşscrli
In anul ăsta dînsut... chiu leşte-o zi in p lu s! îmi aduc aminte şi acum. Era prin sosirea. Dar în locui său, veni... o viitor nu-ţi propui să iei nici o mă Legat la fălci, pipernicit —¦<
De-ai să-ntîlneşti pe vreunul puţin adus de spate, Concediu, orice doctorii Stătuse intr-un colţ — smerit.
Să ştii că face parte precis din vertebrate — vară, acum patru ani, cînd am luat adresă. Se scuza că nu putuse veni sură pentru lichidarea analfabetismu Şi tot ce crezi că-mi necesită II vede lupul: — Ce-i cu tin e?
La boala ce-mi va fi găsită. — Nu ştiu ce am, dar simt că-mi
Iar de priveşti mai bine în ochiul lui umil, în primire şcoala elementară, Copiii şi cerea să-i trimitem urgent, ce mă lui. Rlnfeşte lupul cînd ti spune:
Uşor vei înţelege că este un... servil l
Aceste specimene sînt fen omene care, din sat, miraţi că noul învăţător nu suri ne propunem să luăm în toamnă, Lăsai din nou capul în jos, vino —- O, rara mea înţelepciune/
Doar în Infern au locul şi d-aia vor dispare — Nici nu-ţi dai seama ctt de grav
Dar pînă una-alta, sorbiiid din filigeană poartă jiletcă şi ochelari pe nas, pentru lichidarea analfabetismului. vat. Eşti dumneatale de bolnav: vina
Am încercat a scrie o... cronică deveană". Reumatism, ficat, nefrită —
îşi dădeau cu cotul. Mai tîrziu am Sincer vă spun, am fost mihnit. — Aşa-i că am dreptate ? Ce mai /... o cură prelungită!
Tăcui! Avea perfectă dreptate. In — Vai, lupule, eşti genial /
înţeles că pe lîngă mirarea provocată Din această cauză am trimis o scri Şi... ce.mi prescrii ? Din cirul in cind cîte-o sfirşeală —
Probabil e din oboseală,
de înfăţişarea mea, era şi un sen soare oarecum sub influenţa supără adresa de răspuns uitasem să adaug — Pe litoral Şi cred că cel mai bun remediu
timent de bucurie. rii. Peste trei zile şeful secţiei era Să stai vreo patru săptămlni —
că în sat la noi de un an de zile Apoi iţi dau, pentru plămini,
Primul contact cu oamenii din sat, la anine. încă o Lună — necesară Ar fi odihna in concediu
;î l-am avut cîteva zile mai tîrziu Ia o nu mai este nici un analfabet. La munte-n plin sezon de vară! Rtnjeşte fioroasa fiară:
— Asta-i scrisoare ? !V Surbrde ursul m ulţum it: — Nu mai am locuri pentru vară
— Consultu-a fost amănunţit. Şi nu eşti chiar aşa firav
adunare convocată la gospodăria co — Lăsai ochii-n jos vinovat. GH. RAILEANU Dar... cu ursoaica cum să fac. Ce simulezi că eşti bolnav ?
Să nu fiu prins... cu mxţa-n sac ? — Vai m ie! latră cu-n suspin
lectivă. Preşedintele colectivei, şi ei
¦¦
Shakespeare şi...tînăr, venise personal să mă învite.
— Tovarăşe învăţător, trebuie' să Micuţul pacient canin
ne dai şi d-ta o mînă de ajutor.
întorc alene fila în adierea serii: — Cu dragă inimă I i-am răspuns. reconfliflonarea scalelor — Ajunge, nu te mai văita J
— De data asia-ţi merse, ilustre-Allighieri! De asta am şi venit doar aici.
Dar cei vizaţi, cu .timpul, sperăm c-or fi absenţi Cînd am intrat în biblioteca paraţiilor de m aterial rulant I Te duet la... iarnă, undeva. *
Şi, unul cîte unul, i-om... pierde de clienţi! — Este vorba de aifabetizare. Ne depoului de locomotive din P e Nu zău, vorbeşti serios ?
ajuţi ? — Păi, simt că-s mort de pe acum l ţ
— Vă ajut. — Atunci, te duci la băi... postumi J
MARIUS CELLINI De atunci au trecut aproape patru t r o ş a n i , b i b l i o t e c a r u l t o c m a i a- — De serios vorbesc foarte Se mai tniîmplă, ici-coiea,
Mai cu-n favor, co temenea
ani. in sat s-au schimbat multe, r a n j a c u g r i j ă c ă r ţ i l e în r a f s e r i o s , z i s e b i b l i o t e c a r u l , c ă c i Şi consultaţii străluciie
Ca numai „urşii" să profite/
(V&eakulat turi. doar ştii prea bine că ducem
lipsa cărţilor de literatură.
A T E N Ţ IE : Aşa cum trebuie — L u m e n o u ă ! zise el în- C ărţi tehnice, cîte vrei. Incon — Ştii c-am deosebită stimă RADU VANCEA
citite rîndurile de m ai jos. tinzîndu-m i mina prieteneşte. testab il, s în t fo a rte b u n e şi
D a ’ ce-i cu dum neata de n-ai foarte n e c e sa re ; d3r cei care, L
BACŞIŞ : Ceea ce nu se pre mai dat p-aici ? pe lîngă însuşirile tehnicei în a
tinde în restaurantele intate, sînt am atori şi de litera
T.A.P.L-ului, ar se ia cu — Ce să fie? Am fost în tură... şi abia putu să-şi stăpî-
regularitate de unii ospă concediu şi atîta tot. nească rîsul : auzi dum neata !
ta ri de la re sta u ra n te le din Shakespeare ! M oliere ! Ce nai
Deva. Barem te-ai distrat ceva? ba, b r e ! Las-o şi dum neata
m ă iscodi bibliotecarul. ceva mai moale...
D E F E C T : Cuvînt potrivit pen
tru ceasornicul din gara — C a-ntr-un tehnicolor ! -— F i e ş i - a ş a ! D ă - m i ce a i :
oraşului Deva. Şi-acum , că am revenit cu for Puşkin, Sadoveanu, Caragia-
ţe noi şi re îm p ro sp ă ta t, vrei le...
EX IG EN ŢA : Ceea ce lipseşte să-mi dai ceva de citit ?
încă din m unca colectivu — Nu am exact chiar pe aceş
lui sportiv „ E n e rg ia “ H u — C u plăcere 1 Cam ce-ai tia, dar îţi.pot oferi ceva despre...
nedoara. vrea ? organizarea echipelor complexe
la întreţinere, despre tra n sp o r
G REU TA TE : Diferă după n a •—f S ă - m i d a i c e v a d e S h a - tul m ărfurilor în traficul in
tura m ag azin u lu i şi vînză- kespeare. ternaţional, sau ceva d e sp re ,
torului. Astfel 1 kg. poate activitatea cabinetelor tehnice
să c în tă re a s c ă şi 900 g r a A s ta să fie paguba. — De S h ak esp eare ? făcu el, d e - la ' căile f e r a te ! Nii-i de ne-
m e, ia r 1 m e tru să aib ă şi scărp in în d u -se după ceafă. A- i g l i j a t ..nici tr a ta tu l- j.d e s p r e eco-î
90 cm. nomia de combustibil — sau
MUNCI AGRICOLE dic-ai v ru t să zici despre re- d acă ţii m orţiş...
N IM IC : Exact ce se poate sp u condiţionarea sculelor şi piese
ne despre activitatea căm i 59 - tviT)\.\.i\ ' lor de schim b ? Nu-1 m ai au zeam . Ieşisem în
nului cultural din com una stradă. Afară, parcă se învîr-
R ârăbanţ, raionul Alba. (E vorba de Florin Păcuraru, secretarul sfatu Fu rîndul meu să-I privesc tea păm întul cu mine. M oliere Prea sînteţi pretenţioşi. Iarnă'' De ce oare îi spune Frn,
lui popular din Tăr tăria-Cioara, raionul Orăştie). nedum erit.
R EM ED IU : Ceea ce trebuie — şi tehnica reparaţiilor de cînd îngheaţă vreţi ţuică fiartă, ceva „răcoritoare".
găsit tovarăşului Ion Tri- Rezultatu-i cunoscut ? — Drept e că nu sînt burduf m aterial ru lan t — C a ra g ia le şi iar vara şpriţ la gheaţă.
fu, responsabilul clubului — Cum să nu ? Pînă acuma, de ca rte , îi sp u sei z îm b in d , d a r organizarea echipelor complexe
din B ăiţa, pentru ca în Mai acum cîteva zile, Trei piilovere-am făcut! la î n t r e ţ i n e r e . . . p u ţ i n a r m a i fi
sfîrşit să se poată bucura Lîngă margine de sat — Ce ?.. pulover Ia... batoză ? pe cît m i-aduc am inte, S h a lipsit ca să mi-1 ofere pe H o-
.şi s ă t e n i i d e o a c t i v i t a t e Mă-ntîlnesc cu Păcurari), II întreb foarte mirat. kespeare n-a scris nimic des m er şi... A nul Geofizic!
culturală. Secretarul de la sfat. Dar e l : — Ce ai cu batoza ?
Gîfîia ca o batoză, Eu vorbesc de... croşetai 1 pre... recondiţionarea sculelor ! Nu sînt sigur dacă în zilele
Ş T R A N D : C eea ce nu există în Părînd tare obosit Uluit peste măsură S a u te p o m en eşti că a sta o fi n o a s t r e S h a k e s p e a r e s - a r fi
oraşul Orăştie. Li mi-ani z is : se vede treaba, Mă gîndenm ca ă la : — D race!
Pîn-acum o fi muncit — N-am ştiut că treierişul vreo u rm a re la H a m le t şi eu încum etat să scrie ceva despre
V IN : verb. Vine de la „a veni,,. Seceriş, dezmiriştire, Şi cu... igliţa se face 1 habar n-am de ea ! Am înţeles, recondiţionarea sculelor şi pie
Se întrebuinţează regulat Munci făcute-n ritm vioi — Am aflat pînă la urmă
de către M iron Duma, con Cîte nu-s, de stai să judeci, Ceea ce ştia tot satul: nu-1 ai pe g en ialu l W ill. A tunci,
Cînd campania e-n toi 1 dă-mi un Moliere.
— Merge treaba, nea Florine ?
— Te pom eneşti că te-ai
g îndit la „Tehnica reparaţiilor
d e m a te r ia j r u l a n t “ ?.
tabilul Sfatului popular din Iar Florin, cftînd din g reu : Cum că dumneaei, nevasta — D r e p t să sp u n , rtici p rin selor de schimb, dar un lucru — Vine furtună ? — Ce o fi de stropesc a z i'?
Băiţa, chiar în incinta sfa — Merge, dar e muncă multă — Se-ocupă cu croşetatul, gînd nu mi-a trecut. Acum aud este cert şi a n u m e că la bi — Nu! începe programul sta- — De, mai au şi ei... lipsuri.
tului. Aici verbul se t r a n Ştie numai dumnezeu 1 Şi că dumnealui, bărbatul din gura dum itale extraordina ţiei de radioficare.
sform ă în su b stan tiv şi de — Cam aşa e ! zic — dar totuşi Lîngă ea, ca o dădacă ra noutate, că încă de pe vre blioteca depoului de locomotive
vine licoare foarte m ult a- Bine că Ie faci pe toate I Toată ziua o ajută mea poştalionului, M oliere a din Petroşani e necesară re
preciată. — Păi, le fac că n-am ce face — La... pulovere să facă ! avut formidabila inspiraţie să
'ZD R A V Ă N ; Aşa cum trebuie Fără mine nu se poate! scrie ceva despre... tehnica re condiţionarea... înzestrării cu
scuturate ţoale apucăturile — Pentru astăzi, zic, ia spune: P. SFADA cărţi de literatură.
-de m ai sus.
I. COREA
d e sc o p e rire din c a rie ra sa.; Păţania lui Joe Mc. Joe N E N O R O C IR E A ...
Aşa îşi începu profesorul L u
Incepîndu-'şi cercetările sale profesorul Lunetas găsi pe res Joe Mc. Joe păşea feri ros deosebit, un fler in casa prin dreptul căreia — Nu se poate, e o Q m are invazie de lăcuste
ştiinţifice în D eva, profesorul p o n s a b i l , c a r e -1 s f ă t u i s ă n u s e netas cercetările pentru des cit pe stradă. Tălpile lui dibuireo „roşilor“ care-l trecea: greşeală, bilb'.i el. s-a abătut asupra
L unetas a in trat într-unul din neliniştească de lipsa zarzav a abia mingiiau asfaltul in punea pe o treaptă net
m a g a z in e le A p ro zar situ a te în coperirea ştrandului din Deva. cit Joe Mc. Joe părea un superioară faţă de ceilalţi — „Constituţia noastră — Greşeală, hai? stri regiunilor O rientului mijlociu.
centrul oraşului, unde fusese turilor, pentru că... vana e m are. (In numărul viitor se vor arăta heruvim, care pluteşte mai colegi. Chiar ¦acum, o ju americană — se auzea gă înecat .de furie Joe. (Ziarele)
inform at că va face descope Term inîndu-şi cercetările sale mult declt merge. E drept, mătate de oră, Joe Mc. prin fereastră — este cu Propagandă roşie, sigur.
riri interesante. Inform aţia fu peripeţiile intimpinaie de profesorul înfăţişarea sa nu era de Joe ieşise din biroul ca adevărat democrată. Fie Imprimi pe bandă de Pe terasa liniştită
sese bună, deoarece profesorul la A p ro zar, p ro feso ru l L u n etas Lunetas in căutarea ştrandului). loc aceea a unui heruvim, pitonat al şefului, unde care cetăţean american magnetofon şi pe urmă... Stă bătrînul Ben O m an,
descoperi... rafturi goale, bor intra în m agazinul Textile dar cum nimeni nu a fusese felicitat pentru ul poate să gindească ce Savurîndu-şi gingirlia
cane cu gem s şi alte asem enea unde ceru o pereche de ciorapi. Baia văzut aşa ceva declt cu tima lui „lovitură“ dată vrea şi să facă ce vrea... — Dar... Cu parfum de Ispahan —
produse de zarzavagerie. Toate Cu această ocazie profesorul ochii închipuirii, putem prin 'descoperirea unul — Nici un dar. Uni- Cînd deodată m uezzinul
încercările sale de a descoperi află că asem enea articole sînt Băile au fost create admite la urma urmei că mare „complot pentru Restul câvintelor Joe flaţi-l / Palid urcă-n m inaret —
legum e de sezon, au fosl za dispărute în zilele noastre. Cam pe vremea lui Esop, şi Joe Mc. Joe ar aduce răsturnarea guvernului Mc. Joe nu le mat ascul G ravă-i vocea lui cînd strigă:
darnice. In schim b intr-un colţ, Pentru a veni în ajutorul con După cum bine se ştie a heruvim, deşi mutra lui prin violenţă". Felicitarea tă. Porni în goană spre O pereche de cătuşe „P e Allah şi pe profet
tem poranilor săi, profesorul Cu un igienic scop: părea mai degrabă a unui s-a concretizat spre ma primul telefon, unde cu strînseră urgent miinile Şi pe sfintele versete
Lunetas se hotărî să deseneze Dacă vrei să mergi la aburi luptător de catch, stllcit rea mulţumire a lui Joe glasul sugrumat de emo noului duşman al „demo D in coranul nostru viu,
pe o bucată de hîrtie un cio Sau un duş de ţi-ai făcut, tn bătaie, dar dispus de Mc. Joe, prinir-o nouă Ci ţie anunţă secţiei a 5-a craţiei americane“, dibuit M are pacoste s-abate-n
rap şi să-l p u n ă în v itrin a m a După ce-ai ieşit din baie dolăraşii aflaţi la loc si fră înscrisă în carnetul specială, noua sa desco de Joe Mc. Joe şi pentru Orientul mijlociu ! —
gazinului, ca să ştie şi devenii Parcă eşti un nou născut — gur tn portofel. său de cecuri. perire. Fluieratul admira evitarea oricărui scandal, Vine valul de lă c u ste !
cum arată un ciorap. Şi uşor ca o gazelă tiv de la celălalt capăt al un căluş fu îndesat cu Credincioşi, vă dăm de ştire
Cînd apoi te plimbi pe stradă, Ce-l făcea pe Joe Mc. Aşadar, Joe Mc. Joe pă firului U urcă pe Joe Mc. deosebită dexteritate in Pentru noi asta înseam nă
Ieşind d in -m agazinul Tex Parc-ai vrea să spui mulţimii: Joe aili de fericit? In sec şea pe stradă fericit, cind Joe în culmea fericirii şi gura „roşului". G ro a z n ic ă n e n o r o c i r e !“
„Bine e să faci o cadă 1“. ţia 5-a specială tn care deodată rămase încreme tremurînd de nerăbdare Ben O m an nici ca tresare...
tile profesorul se hotărî să Nici discuţie că e bine, Joe Mc. Joe îşi făcea ser nit locului. Prima oară aştepta sosirea echipei „.La secţia a 5-a spe Pe-un cheşir de catifea
facă cea m ai senzaţională Mai ales în plină vară — viciul cu zel şi abnegaţie crezu că visează, dar con speciale, pindind ca nici cială, lui Joe' Mc. Joe ti Liniştit îşi bea cafeaua,
Doar la Deva nu e bine, pentru „America şi pen trolul făcut prin ciuplrea unul . din „roşii" să nu fu dat să trăiască cea
WS T ATn B IN E ... Fiindcă baia... se repară! tru democraţie•• stilcind vehementă a obrazului U scape cumva Intre timp. mai mare ruşine din ca Pufăind din narghilea.
Chiar acum, în toiul verii, riera sa. Şeful nu i-a fe-
b Pe arşiţa tropicală, In bătaie pe grevişti şi dovedi că toiul se petre Nerăbdarea lui Joe Mc. ticiiat din nou, cum de — N-auzi, bre, val de
Zls-a forul competinte: {răgind de limbă, cu bi cea aevea. Joe Mc. Joe, Joe nu fu pusă prea sigur v-aşteptaţi şi nici lăcuste 1
„Ce bine îmi stă din profil 1 — ce altele să aibă şi ea nu ? Aşa „Reparăm baia centrală 1“ nevoitorul concurs al ci- ciuli mai bine urechile şt mult la încercare. Copoii un cent măcar nu a mai
zise, prlvirdu-se admirativ în oglin Şi-ntr-o bună dimineaţa torva acadele, pe copii constată că auzul său, sosiră imediat şi, cu Joe fost adăugat pe carnetul Strigă disperat Selîm —
dă, Schultz Wilhelmina, gestionara că, de cîte ori îşi aducea aminte că-i (Cum erau... planificaţi), pentru a afla amănunte intr-adevăr nu l-a înşelat. tn frunie, năvăliră In ca de cecuri al lui Joe Mc. Asta e n en o ro cire!
magazinului O.C.L. Industrial nr. 137 „Cei în drept" o încuiară, despre activitatea părinţi Strada era linişiiiă, nici să, un({ pe uşă alţii prin Joe. Captura lui Joe Mc. Iar băirînul : — Aferim !
din Deva ; tînără sînt, chiar urîtă „stătea bine" cu ceva dorit, tot de Arătînd că-s... încuiaţi! lor lor, bănuiţi că ar fi un trecător, şi nici o ma fereastră. Joe, nu era nici decum
nu prea sînt, aşa că...“. Intrebîndu-i cît va ţine, ceea ce se aştepta el. Ce-mi îndrugi la m arafeturi
atîtea ori gestionara uita că-i stă Mi se spuse: „Dragul meu, „roşii", Joe Mc. Joe era şină nu-i tulbura plăce — Sus mltnileJ răcni „Pasărea" era comenta F ără nici o bază justă ?
Oftă adînc, gîndindu-se ce bine Omul ştie cînd începe — Joe cu pistolul întins. tor la „Vocea Americli".
l-ar sta ei cu... un mic ceas de aur tea rău... cu mîna în tejghea, in Cînd termină... e mai greu 1“. socotit ca unul care va rea, aşa că Joe Mc. Joe Pregătea o emisiune, pen M are p ag u b ă nu face,
pe mînă. Dar un ceas de aur costă D-aia, celor ce decis-au Singurul cetăţean a- tru democraţiile populare.
cam irmltişoare parale. De unde să curînd, ea ajunse să fie foarte ele Reparaţii chiar acuş, face carieră. Intr-adevăr, putea auzi foarte clar cu flai In casă, rămase năuc C ît o fi e a d e lă c u s t ă !
ia gestionara ? Din... tejghea ! Pentru-aş repara greşeala şi ridică maşinal mlini'.e. M. VICTOR Alta e nenorocirea !
gantă, dar ajunse şi la... 28.396 lei Noi le tragem acest... duş f Joe Mc. Joe avea un mi vintele care răzbăteau din Zice gînditor O m an.
După ce luă primele mii şi-şi sa
tisfaci) „primele bucurii“, Wilhelmi delapidaţi. COSTIN AlAREŞ — Care, bre ?
na se gîndi că î-ar sta foarte bine — Cînd vin yankeii
şi cu o haină de blană. Adică de Dar într-o zi, tocmai cînd gestio
Cu— „ajutor am erican“ !
nara credea că-i stătea mai bine, un
Aşa că, spune băirînul
control inopinat o găsi că stătea foar Ridicînd ochii spre cer,
te prost cu gestiunea. D intre cele două rele
Pe... lăcuste le prefer !
Aşa că, i-a stat bine cit l-a stat,
A. MANI.
iar acum îi stă foarte bine... la în
chisoare, R. V,
