Page 54 - 1957-07

Nr. 810
Activitatea secţiei sindicate
în discuţia adunării generate
a organizaţiei de bază
D upă ce tov. E rdos Andrei,
preşedintele Comitetului secţi­
ei sin d icale din S ectorul I al
minei Petrila, a term inat de
expus referatul în faţa adună­
rii generale a o rganizaţiei de
bază de partid, pe faţa m ulto­
ra din com unişti se putea citi
nem ulţumirea.
Referatul n-a reuşit să cu­
prindă problem ele cele m ai im ­
portante ale activităţii sindica­
le din sector ce trebuia anali­
zată, rezum îndu-se la o în şiru ­
ire. s u p e r f i c i a l ă d e cifre, d a t e şi cestuia, a fruntaşilor în pro­
cîteva referiri autocritice.
Biroul organizaţiei de bază
(secretar tov. Bereş Ştefan) s-a
orientat bine atunci cînd a ho-
tărît să treacă în planul de
m uncă al organizaţiei analiza
m uncii secţiei sindicale în p ro­
blem ele : contribuţia la în d e­
plinirea planului de producţie,
desfăşurarea întrecerii socialis­
te, disciplina în m uncă. A ceas­
tă tem ă a fost dată din timp
com itetului de secţie pentru a-şi
întocmi referatul, însă nu s-a
m ai exercitat control asupra
felului cum se întocm eşte, n-a
fost văzut înainte de biroul or­
ganizaţiei de bază şi astfel s-a
ajuns ca în adunarea generală
să se prezinte un referat slab:
P e bună dreptate membrii de
partid s-au declarat nem ulţu­
m iţi atît de referat cît şi de
activitatea comitetului de sec­
ţie.
Sectorul I este fruntaş pe
trjină, în luna m ai şi-a realizat
p la n u l în p ro p o rţie de 111 la
sută, iar pe iunie în proporţie
de 113,8 la sută, dînd astfel
peste prevederile planului multe
^ute de tone de cărbune.
Adunarea generală a apre­
ciat că în sector ex istă’ posibi
lităţi pentru a obţine succese
şi m ai . însem nate- şi că secţia
sindicală putea să facă mai
m ult în această direcţie.
E ste ad ev ărat' că în seotor
consfătuirile de producţie— atît
Muncii de recoltare — atenţia cuvenită
F elul c u m se d e s f ă ş o a r ă lu- lective M ie r c u r e a şi D o b îrc a ,
c r . 'r t l e de î n t r e ţ i n e r e a d u l t e r i ? , t e h n i c i..e..n...i d—i n -a-c--e--sOt eR :gr o- s. p{ o d a -
Iot şi r e c o l t a r e a p ă i o a s e l o r , rii a g r i c o l e , p r e c u m şl t o v a r a -
c o n s t i t u t e - , o , , s a r c i n ă d e . s e a m ă . .. . ş i d in ...co m itetu l, e x e c u t i v - a l
p e n t r u c o m ite tu l c o m u n a l .de s f a tu lu i p o p u l a r ,
partid M iercurea, raionul Se-
beş. zentat referate asupra muncii
In scopul cunoaşterii stadi- desfăşurate de către organiza-
ului în care se află aceste lu- ţiile de b a z ă şi consiliile de co n -
crări la G A. C. M iercu rea şi d u cere ale g o sp o d ă riilo r a g ri-
G. A. C. D o b îr c a , c o m i t e t u l c o ­ c o le c o le c t i v e în d i r e c ţ i a î n t r e ­
m una! de partid a o rg a n iz a t în ţinerii culturilor şi recoltării
z i u a d e 12 iu lie o ş e d i n ţ ă la p ă i o a s e l o r .
care au fost invitaţi să p a rti­
cipe şi to v a ră şii din activ u l de sco ase la iv eală cu a c e a s tă o-
partid, mem bri ai consiliilor de cazie, com itetul com unal de
c o n d u c e re ale g o s p o d ă r iilo r oo- piartid a t r a s a t o s e r ie de sa r-
Mai pufine şedinţe
şi mai multă îndrumare concretă
(Urmare din pag. (-a)
milet com unal de partid m o­
dul cum trebuie organizată
m unca, să participe chiar ei în
¦mod c o n c r e t la a p l i c a r e a h o t ă ­
rîrilor, să studieze am ăn u n ţit
situaţia dintr-o comună sau a l­
te, să tra g ă concluziile cores­ m ai concrete, m ai largi, aa
p u n z ă to a re şi să ia m ăsu ri trebuie să m o b ilizeze forţele s a ­
practice, pentru im pulsionarea
m uncii de colectiviziare a a g ri­
culturii.
Exemplul de mai jos este
destul de edificator în a c e a stă
privinţă.
Intr-una din şedinţele aale,
Comitetul comunal de partid
din co m una Viaţa de Jos, r a ­
ionul B rad, a pus în discuţie
necesitatea întăririi organizate-
rico-economică a întovărăşiri­
lor agricole. La această şe­
d inţă a luat parte şi tov. Ioan
M a n a ţie. Şedinţa s-a sfîrşit cu
l u a r e a u n ei h o tă r îr i şi s-ia î n ­
cheiat un proces verbal în oa­
re erau consem nate nu se ştie
citep ro p u n e ri şim ă s u r i, şi -atît.
D upăterm inarea şedinţei tov.
M a n a ţ i e aplecat, fără să d ea
u n ele în d ru m ă ri cu priv ire la
a p lic a re a hotărîrii lu ate şi fără
să se m ai intereseze de soarta
acestei hotărîri. Aşa înţelege
tov. M anaţie să „ajute“ o rg a ­
nizaţiile de partid' în m unca
lor Biroul com itetului raional
de p artid c u n o a şte acest fel de
a „m unci“ a tov. M anaţie
Râu este însă că tov. M anaţie
nu a fost tra s la răsp u n d ere
cu toată seriozitatea.
C o n ta c tu l zilnic cu realifca
te a , cu viaţa satului, fac pe o a ­
m en i să fie plini de iniţiativ ă,
de perseverenţă, lucru necesar
în m unca com itetelor raionale
şi co m u n ale de partid. F ără
in sisten ţă şi dîrzenie în m uncă,
n u p o t fi o b ţ i n u t e r e z u l t a t e . A
alerg a în zadar, a pierde tim- tivizarea agriculturii.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. ’3
T w crtc'm 'a'tta
E»L r a ^ lT B O ) Alte veşti de ia îndeplinirea contractului colectiv
fabricile din Sebeş
Pentru handbaîişti Pe tovarăşul D udaş l-am g ă ­ — Nu aţi făcut de loc ră u că treţinere şi reparaţii în colonie
sit discutînd cu m uncitorii care le-aţi m u tat — intervenii eu— şi locuinţe co m u n e). Cu a ju to ­
lucrau la clubul „11 Iu n ie” din făcînd aluzie la drum ul din co­ ru l a c e s te i se c ţii, a r fi î n l ă t u ­
M ingile de handbal fabrica­ C ălan. D ădea explicaţii, şi cînd lonia C ă la n (s tra d a I. V. S ta- rate pe de o parte, întîrzierea
te la „S im ion B ă rn u ţiu “ Sebeş a term inat, ne-am deplasat spre lin). reparaţiilor şi pe de altă parte,
pe g ru p e cît şi pe sector — se întocmit de unul singur, de şi-iau g ă sit de m u ltă v rem e a- biroul său, pentru a sta de vor­ întocm irea tardivă a unor co­
ţin cu re g u la rita te şi se dă a- precierea handhaliştilor de pre­ bă a s u p r a lu c r ă r ilo r e x e c u ta te şi — A m înţeles. I. C. S.H -ul, menzi. Cu toate că term enul de
tenţie pregătirii lor. De asem e­ el. tutindeni. Cu toate acestea, co­ neexecutate, din contractul co­ care trebuia să predea drumul înfiinţare — I m artie 1957— a
nea, în întrecerea socialistă lectivul secţiei sport nu se cul­ lectiv. pînă la 1 M ai, nu şi-a respectat trecut, conducerea întreprinde­
sîn-t a n tr e n a ţi p e s te 250 de N-a existat din partea com i­ că pe la u rii -victoriei, ci d i m ­ o b lig aţiu n ile. P o a te nu e de loc rii nu s-a în g rijit nici pînă a-
m uncitori şi tehnicieni, că potrivă, -creează noi modele. A răsfoit puţin filele contrac­ rău să am intesc, că nici servi­ cum să-şi respecte angajam en­
m ulţi m ineri cum sînt tov. tetului de secţie suficientă pre­ Aşa de pildă, în cursul aoestei tului şi s-a g ră b it să ră s p u n d ă ciul de investiţii din uzină, res­ tul.
B artha Francisc, Mihai Ştefan luni a fost creat un nou model la în tre b a re a : „cu m se în d e p li­ pectiv tov. ing. Ion Ţ ăranu, nu
şi alţii m uncesc cu m ultă rîv- ocupare pentru m obilizarea de mingi pentru handbal. Aces­ neşte contractul colectiv ?” a urgentat această lucrare. — Nu aţi prevăzut nici o ex-.
nă pentru îndeplinirea sarcini­ ta se deosebeşte de cele pre­ cursie cu m uncitorii ? — întreb
lor planului, de producţie. O d a ­ m uncitorilor la lupta pentru ri­ cedente, prin faptul că pielea — Pentru a vedea cum stăm , — Convorbire cu tov. ION eu.
tă cu experim entarea sistem u­ din oare se confecţionează este — a în cep u t el — am făcut a n a ­ DUDAŞ preşedintele comite­
lui îm b u n ătăţit de salarizare dicarea productivităţii muncii p re lu c ra tă pe faţă, iar în loc de lize asupra an g ajam entelor din tului de întreprindere de la — Am prevăzut şi agi făcut
a existat o preocupare mai 15— 16 b u c ă ţ i , c îte s e u t i l i z a u contract, pe trim estrele care au Uzina „Victoria” Călan — — continuă interlocutorul. E x­
m are pentru popularizarea a- şi scăderea preţului de cost. înainte pentru o minge, acum trecut. In ceea ce priveşte p ro­ cursiile o rg an izate de noi au a-
se î n t r e b u i n ţ e a z ă 18. ducţia, uzina noastră este frun­ Ştiam că uzina are o gospo­ vu t oarecum , un specific al lor.
ducţie şi a cîştigurilor realiza­ S-au folosit slab m ijloacele de taşă pe m inisterul de resort. dărie anexă. De aceea, voiam Pînă acum , în două serii a cîte
te. La fel, s-a d ep u s m ai m u l­ Tricotaje peste pian s ă aflu, c u m a p r o v iz io n e a z ă o- 30 de fruntaşi în producţie, au
tă m uncă politică, în vederea agitaţie în vederea populariză­ O bservînd că interlocutorul caastă gospodărie pe m uncitori, fost făcute excursii cu avionul
întăririi disciplinei în m uncă. In prim a ju m ătate a lunii iu­ meu era dispus să-mi spună cu z a rzav atu ri, leg u m e şi se ­ în jurul regiunii. Cu tim pul se
rii succeselor fruntaşilor în pro­ lie, colectivul fabricii de trico­ mai multe lucruri despre m un­ m inţe. Am aflat că au fost în- vor m ai face.
Realizările sînt însă prea taje „Sebeşul“ a obţinut suc­ citorii uzinei, am dedus că a- săm înţate cantităţi suficiente de
mici în com paraţie cu cerinţe­ ducţie. cese însem nate. O privire su­ cest colectiv s-a achitat cu cin­ zarzavaturi, care vor asigura Cred că cele spuse pînă a-
le, cu sarcin ile p u se în faţa o r­ m ară în scriptele biroului pro­ ste de sarcinile de producţie. cerinţele m uncitorilor. A ngajaţii cum, au fost suficiente pentru
ganizaţiilor sindicale de Con­ Unele probleme im portante ducţie, ne convinge de !acest lu­ c ă r o r a li s -a u d a t lo tu ri d e p ă- a ne edifica asupra stadiului în ­
g resu l al IM e a al P. M. R. şi cru. Iată ce stă scris în drep­ Am abătut discuţia asupra m înt pentru agricultură, au deplinirii contractului colectiv.
plenara din decem brie 1956 a ale procesului de producţie tul principalelor s o rtim e n te : condiţiilor de trai create m u n ­ p rim it şi sem inţele, n e c e s a re în - „In general, se îndeplineşte”,
C .C . al P. M . R. ciorapi femei — 2.040 perechi citorilor şi to v a ră şu l D u d a ş a săm înţărilor. după cum spunea tov. D udaş.
n-au constituit obiectul activi­ c o n tin u a t:
A dunarea generală a criti­ ipeste p l a n ; tricotaje de b u m ­ — Oamenii, spun că repara­ A şa, din întrebare, în în tre­
cat biroul organizaţiei de bază tăţii sindicale. Astfel, problem a bac — i .038 buc. peste plan ; — Uzina posedă grupuri de ţiile locuinţelor în colonie, sînt bare am ajuns să-l m ai întreb
pentru faptul că nu s-a preo­ tricotaje de m ătase — 335 bu­ locuinţe comune. Pentru a asi executate cu întîrziere. Nu aţi
cupat temeinic şi perm anent de asigurării unei aerisiri cores­ căţi peste plan, ciorapi de lînă g u ra condiţi m ai bune de locu sezisat şi d u m n eav o astră aces­ şi despre p la n u rile de viitor în
în d ru m a re a secţiei sin d icale şi — 547 perechi peste plan. Cine it, len g eria din aceste locuinţe te obiecţiuni ? vederea îndeplinirii an g ajam en ­
mai cu seam ă a criticat condu­ p u n z ă to a re la locurile de m u n ­ nu s-ar m îndri cu asem enea re­ este schim bată săptăm înal, iar telor din contract.
cerea secţiei, pe com uniştii zultate ! Desigur, o ricin e! D ar iarna decadal. Un alt lucru im ­ — Ba da. E foarte adevărat
care au fost aleşi în comitetul că, protecţia muncii, au fost portant, l-a constituit grija că unele lucrări de reparaţii sînt — Ca în orice acţiune, vom
de secţie, în conducerea g ru p e­ în primul rînd, fruntaşii în pro­ p en tru m am ele a n g a ja te şi c a re întîrziate. P e n tru a rem edia a- porni cu o şedinţă— spuse p re­
lor sin d icale şi care au s a rc i­ scăpate din sfera de activitate d u c ţie A. Ciatilina şi G h. !Klein au copii mici. înainte, aceste ceastă lipsă, a fost inclusă în şe d in te le . In tim p de 10 zile,
na de a lupta pentru îndepli­ de la secţia cotton, M aria m am e, locuiau la o d istan ţă de contractul colectiv înfiinţarea vom face analiza îndeplinirii
nirea întocm ai a hotărîrilor a secţiei sindicale. G ram , Mariia C ircă şi M ag d a- 700 m. de uzină. De curîn.d, au unei secţii Edil (secţie de în- c o n tra c tu lu i pe s e m e s tr u I. A n ­
partid u lu i şi g u v e rn u lu i, de a lena A ndrone de . la tricotaje fost m u tate în alte locuinţe, la gajam entele neîndeplinite ca de
mobiliza m asa largă a celor ce Deşi în ultimul timp s-a în ­ sîn t cei m ai în d rep tăţiţi să se 40— 50 m. depărtare de uzină e x e m p lu : neexecutarea în ter­
m în d re a sc ă cu ele. şi creşă. men a pornirii ventilatoarelor
m uncesc, în jurul chem ărilor tărit sim ţitor disciplina în m un­ de recirculare, la uzina de se-
partidului. în cea ntai tînără secţie m i-cocs; neexecutarea lucrării
că, totuşi în adunare s-a criti­ de efectuare a liniei electrice
T ovarăşii Bereş Ştefan, Be- Cea mai tînără secţie a fa­ pentru ilum inatul terenului în­
leanu Aurel şi alţii, care au cat faptul că organizaţia sin­ bricii „Sebeşul“ produce ciorapi tre sem i-cocs şi uzină vor avea
p a rtic ip a t la discuţii, au a r ă ­ bărbăteşti de bum bac. Nici oa­ prioritate.
tat că în cadrul com itetului de dicală nu s-a ocupat îndeajuns
— Dar cu producţia, salari­
secţie se mu-nceşte sectar, nu pentru com baterea absenţelor zarea, bugetul... insistai eu.
există o colaborare slrîn şa în
vederea ducerii la hun sfîrşit nem otivate, care duc la pierderi — In ceea ce priveşte pro­
a sarcinilor,. De altfel Iov Er- ducţia, — în special a n g a ja ­
doş Andrei a recunoscut sin­ în sem n ate în producţie. Cele m entele în cinstea zilelor de „23
A u g u st” şi ,.7 N oiem brie” — va
cîteva caricaturi făcute unor fi u r m ă r i t ă z iln ic . D e o c a m d a t ă ,
sînt aşteptate instrucţiunile cu
„blaum acheri” nu sînt în m ă­ privire la aplicarea sistem ului
su ră să ducă la lichidarea ab ­
senţelor. Pentru aceasta se
cere o m uncă politică neobo­
sită, o m uncă perm anentă de
educare com unistă a oamenilor
muncii.
D esfăşurarea adunării gene:
rale a evidenţiat faptul ca *©-*•!
m em brii de partid din sectorul 7—2 PENTRU CODAŞI!
I sînt hotărîţi să ajute com ite­
tu l’secţiei sindicale ca să ridice
m unca acestuia la nivelul s a r­ Amatorii de sport mă vor librează, cînd Autobaza Brad
condamna că le ocup acest spa­ şi l.T.C. Petroşani (care răs-
cinilor, pentru ca astfei succe­ ţiu vorbind despre un meci. ce­ punzînd la întrecere), marchea­
va mai deosebit de altele. Iar ză 2 puncte. 5—2 pentru codaşi
sele obţinute pînă în prezent să • tovarăşii în cauză mă vor con­ şi prima repriză ia sfîrşit.
damna, spunînd că ei nu „joa­
fie co n so lid ate. că" fotbal, cînd e vorba de în­ In repriza a doua, jucătorii
trecere socialistă. E posibil ca de la Autobaza Trustului 7
A dunarea generală- a adoptat Construcţii din Petroşani şi cei
de la I.C.S. Hunedoara (care
o hotărîre prin care se fac re­
com andări preţioase com itetu­
lui de secţie şi se tra se a z ă s a r ­
cini concrete m em brilor de p a r­
tid, în scopul îm bunătăţirii m u n ­
g u r acest lucru şi a exem plifi­ cii sin d ic a le în problemele ce menii oare lucrează aici nu sînt ambele categorii de tovarăşi să n-au răspuns la întrecere), par de salarizare îm bunătăţit. B u­
cat aceasta prin faptul că re­ s-au analizat. U. P. prea vechi în meserie. Şi cu aibă dreptate, dar dreptate am ambiţioşi. Ambiţie terminată cu getul comitetului de întreprinde­
feratul care l-a prezentat a fost toate acestea, datorită unei bu­ şi eu. succes, marcînd şi ei 2 puncte. re — cred că la el vă referiţi—
ne îndrum ări din partea in s­ 7— 2 pentru... codaşi. Meciul a fost prelucrat în faţa colecti­
tructorilor şi a şefei secţiei, tov. Meciul a fost provocat de că­ continuă. vului sindical. La această pre­
E. Albu, pe zi ce trece tinerii tre Autobaza Combinatului Car- lucrare — fiind vorba de o nouă
Cred că cei „tari", mă vor organizare — m uncitorii şi-au
cini organizaţiilor de bază din şi tin erele din secţie, ob ţin su c ­ bonifer Valea Jiului. Echipele ierta că le-am zis codaşi, oare­ adus contribuţia, făcînd propu­
aceste gospodării. Printre m ă­ cum contrazicîndu-mă, prin a- neri însem nate. De pildă, tov.
surile ce s-au stabilit a cese tot mai însem nate. Ce ne erau dinainte pe teren, aştep- ceea că un codaş nu poate fi G heorghe Goţi, a ridicat pro­
s e l u a ' s î n t Şi adeleâ' d e a s e face să credem acest . luoru ? rrtai tare. Dar şi „golurile" blema veniturilor culturale, prea
. m o b i l i z a <. t o a t e i f o r ţ e l e , i o ţ i j -c o - i Cele 3.000 de perechi de ciorapi tînd doar fluierul arbitrului. marcate de ei, sînt adevărate mici. Luînd în considerare ceea
lectiviştii, la m unca de recolta­ bărbăteşti, date peste plan în goluri în producţie. Poate în ce arăta tov. Goţi, responsabi­
re, efectuarea arăturilor de in fim e le 16' zile" a le lu n ii iu lie . Şi ca la orice< Kcompetiţie timp scurt, scorul se~ va schim­ lu lu i c u ltu r a l din c o m ite t, îi va
vară im ediat ce s-a term inat sportivă, toate întreprinderile ba, devenind 9—0 pentru cei reveni sarcina de a m unci mai
recoltarea, organizarea muncii GH. T. mai harnici. mult, pentru a da reprezentaţii
pe echipe şi pe schim buri, etc. cii mari parcuri de maşini din artisiico-cullurale, mai num e­
In cadrul şedinţei s-ău pre- Atelierul de croitorie E. U. roase.
C o n s i l i i l o r d e c o n d u c e r e li pentru dame „Solidarir regiune, s-au aliniat la chema­
s-au indicat să îa m asuri pen­ tatea“ din Deva execută: E, U scar
rea autobazei în cinstea „Zilei
tru polenizarea suplim entară a orice lucrări de comandă cu ga­
u n u i n u m ă r d e 10 h e c t a r e p o ­ ranţie (cu materialul clientului). Minerului" şi a zilei de 23 Au­
rum b la M iercurea şi 5 hectare Solicitaţi cu încredere execuţiile
la D obîrca. de lucrări din acest atelier, (pia­ gust.
ţa Unirii nr. 3).
Ţinînd seam a de im portanţa Trimiţîndu-le obiectivele între­
m are ce o prezintă term inarea Atelierul de reparat
cu succes şi la tim p a lu c ră ri­ maşini de cusut, biciclete cerii în scris, publicîndu-le şi
lor de în tre ţin e re şi de re c o lta ­ şi arme de vînătoare
re, organizaţiile de bază din g o s ­ în ziar, „provocatorii" aşteptau
„Solidaritatea“ . >»• •©-• *0-* •(>¦• •$-‘-*»*** • •©• •©• -2 • a • *o*
podăriile agricole colective vor din Deva execută : răspunsul. Şi au răspuns cu to­
Pentru lichidarea lipsurilor trebui să privească cu tot sim ­ ţii... ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE ACHIZIŢII
ţul de răsp u n d ere sarcinile ce comenzi de acest gen de bună
le revin în a c e a stă p e rio a d ă şi calitate (str. Lenin nr. 2). Meciul începe. La început î Ş l CONTRACTĂRI „RECOLTA“ ponte aproviziona
să m uncească sporit pentru marchează specialiştii. (E vor­
traducerea lor în viaţă. ba de întreprinderile de trans­
porturi din regiune, care nu
au răspuns la întrecere). Rînd i cu paie întreprinderi, instituţii, şcoli, etc.
pe rînd — în timp de 2 săp- i întreprinderile sau instituţiile care au nevoie
tâmîni — înscriu: I.R.T.A. Pe-
¦ de paie se vor adresa întreprinderii regionale
bZtttroşani, Deva, Alba Iulia, Se- t
T
1 leneşi. Meciul pare că se echi de achiziţii şi contractări „ R E C O L T A “, str.
î I. V. Stalin nr. 2 ( Palatul Justiţiei) Deva
«!
I
t
V..-o—. 'O.
.4*.
pul, a irosi forţe — înseam nă -O O O <<> <3><¦:.o «> <$>.<j> ^ <s> ^
să te m ulţum eşti cu rezultate
nesatisfăcătoare. M unca de Munca cultural - educativă AEROPORTUL t a r o m DEVA ANUNŢĂ 4; ^ ? o <><$><$>O O
¦transformare socialistă a ag ri­ vcă în fiecare duminică se execută pe aeroportul Săuleşti zboruri de agre-
culturii nu trebuie să se lim i­ Jm en t pentru amatori. Preţul unui bilet este de 32 lei; copiii pînă la 12
teze n u m a i Ia trim iterea unui Y ani au reducere de 50 la sută din tarif. Transpcrlul la şi de la aeroport
aotivist în co m u n ă. A ceastă
m uncă trebuie să capete form e se face cu autobusul TAROM.
La grupuri de 15 persoane, organizatorului i se acordă gratuitate.
în sprijinul campaniei de vară Biletele se procură pînă în ziua de sîmbătă ora 12,00 de la agenţia
^TAROM — Deva, piaţa Unirii nr. 11, telefon: 52.
tului, pe com unişti, oam enii cu «O-
reputaţie de buni gospodari în
sa t şi să-i folosească în m u n c a (Urmare din pag. l-a) ţiilor de m asă, a întreprinderi­ tăţită sim ţitor. E ste indicat ca
lor şi in stitu ţiilo r cu ltu ra le din ele să fie în so ţite de colecti­
politică ce trebuie dusă pentru mult de problem a comercială, regiune în această cam panie. vişti fruntaşi, de ţărani m unci­ FACULTATIV
atragerea ţărănim ii muncitoare neglijînd în m are m ăsură m un­ Vorbitorul a subliniat că m ă­ tori care au vizitai U niunea
în unităţile socialiste din a g ri­ ca politică şi cultural-educati- surile luate sînt bune. Rău este Sovietică, care să vorbească si
vă în rîndul cooperatorilor. Co­ înainte de începerea filmelor
cultură. Astfel de oam eni se mitetul regional sindical agri­ însă că în m ulte locuri nu s-a despre viaţa îm belşugată a co­ M II
găsesc în. satele noastre. Tre­ col, a sc ă p a t din vedere una trecut la înfăptuirea lor. lectiviştilor şi d esp re cele v ă ­
buie în să g ă siţi şi a n tre n a ţi s e ­ din cele mai im portante s a r­ zute în agricultura U.R.S.S. XX>OOOOOOVOyCVOOOOOO<XX OOOOOO o o o o o o o O 0 0 9 < X > 0 o o o o o o c -o
rios în această m uncă. Trebuie cini ce-i sta u în faţă — o rg a n i­ O rg an izaţiilo r U.T.M . le re­ întreprinderea cinem atografică
c ă u ta te apoi form e şi m ijlo ace z a rea în trecerii s o c ia liste şi a vin sarcini im portante în cam ­ îm preună cu C.L.D.C. vor tre ­ I GOSPODINE
practice de organizare socialis­ întrecerii patriotice. întreprin­ pania de vară. Ele trebuie să b u i s ă se î n g r i j e a s c ă cia pe l î n g ă
tă a producătorilor, potrivii derea cinem atografică a fost m obilizeze tinerii de ia sate de fiecare caravană cinem atogra­ O IN M A G A Z IN U L DE M E N A J Ş! S T IC L Ă R IE DIN DEVA
specificului comunei sau satu ­ criticata pentru faptul că, mer fică să se afle biblioteci şi ex­ o găsiţi un bogat sortim ent de vase em ailate şi borcane de
lui. E ste necesar să se term ine gînd pe o linie îngustă, urm ă ¦a fi î n f r u n t e a a c ţ i u n i i d e a c h i ­ poziţii volante. o sticlă de toate dim ensiunile.
cu vorbăria goală despre fiece reşte mai m ult realizarea pla ziţii şi c o n tra c tă ri, de a tr a n ­ a A provizionaţi-vă din tim p cu aceste articole,
sitetea coleotivizării agricultu­ nului şi nu vede la tu ra m unci sporta prim ii recolta la arie, de Tovarăşul Lazăr David a ac­
rii, cu şe d in ţo m a n ia şi cu m u n ­ politice.. Astfel caravanele cine a sprijini m unca cultural-edu- centuat în mod deosebit asupra
m aiografice sînt trimise ma cativă la sate. A.R.L.U.S.-ul va controlului îndeplinirii m ăsuri­
ca ”'n f 6nera' sa. ^'a m ult în com unele m ari, negii lor p re v ă z u te în pliau. C a r a v a ­
jîndu-se satele mici şi mai a trebui să confecţioneze fotom on­ nele cinem atografice, bibliote­
0 m u 'n =a p r a c t i c a , ş t i i n ţ i f i c a cu Ies cele de m unte. taje care să ilustreze realizări­ cile raio n ale şi săteşti, staţiile
le din agriculturia sovietică. de radioficare, căm inele cultu­
oam enii, pentru că num ai ast- Slabă s-a dovedit a f S.R .S.C .-ul iare sarcin a 'de a o r ­ rale etc. vor trebui controlate
fel se v o r p u te a o b ţin e r e z u lta ­ şi p re o c u p a rea o rg a n iz a ţiilo r ganiza la căm inele culturale, şi a ju tate să se ridice la în ă l­
U.T.M., faţă de îndrum area ti­ în fiecare dum inică, conferinţe ţim e a ro lu lu i ce-1 au. T re b u ie
te bune în această direcţie. nerilor pentru a sprijini cam ­ scu rte şi ad ecv ate lu c ră rilo r din să se înţeleagă că sarcinile nu
se rezolvă num ai prin întocm i­
Munca de propagandă trebu­ pania de vară. S-a făcut puţin a c e a s tă c a m p a n ie , p re c u m şi rea de planuri, prin luarea de
— şi în u nele locuri nu s-a f ă ­ revista presei. La sfîrşitul aces­ m ă s u r i a d m i n i s t r a t i v e , p r i n e-
ie serios îm b u n ă tă ţită şi leg ată cut nim ic — în ce priveşte o r­ tora este indicat să se dea pro­ miterea de circulari. De aceea, ooooooooo oooooo
de sarcinile ce stau în faţa or­ ganizarea de echipe artistice de g ra m e artistice şi să ruleze fil­ sarcina principală a organiza­
ganizaţiilor de partid, în m ă­ tineret oare să dea program e me. ţiilor de m asă, a întreprinderi­
reaţa bătălie pentru colectivi­ la arii. O rg a n iz a ţiile U. T, M. lor şi instituţiilor culturale din
zarea agriculturii. nu iăm uresc im portanţa ariilor Rolul directorilor căm inelor regiune este de a spori eforturi­
şi nu în d ru m ă tinerii de la sa te culturale este deosebit de im ­ le p en tru a ridica co n ştiin ţa
Pentru ca bilanţul m uncii să fie exem plu în ce p riv eşte portant în această cam panie. m a se lo r de ţă ra n i m u n cio ri ia
n o a stre să fie cît m ai bogat, treieratul la arii. Slab se ocupă Locul lor va trebui să fie tot
o rg a n iz a ţiile U. T. M. şi d e m o ­ tim pul, la arie, acolo unde sînt
trebuie să îm bunătăţim munca bilizarea pionierilor la acţiunea şi o am en ii. D irectorii c ă m in e ­
organizaţiilor de partid, a sfa­ de strîngerea spicelor. lor culturale au sarcina de a
turilor populare, să ne spriji­ a ju ta la în tocm irea ediţiilor g a ­
nim pe puterea şi elanul aces­ In î n c h e i e r e tov. L a z ă r D.a- zetelor de perete, de a o rg an i­
vid, secretar al C om itetului re­ za citirea zilnică a ziaru lu i la
tora. Să luptăm cu toată în su ­ gional de partid, a arătat sar­ arie, audiţii colective la radio
etc.
fleţirea şl a b n e g a ţia , p e n tru a
ne a c h ita cu cinste de sarcinile Activitatea caravanelor cine­
tra sa te de cel de-al Il-lea C o n ­
gres al P.M.R. privind coopera­
cinile ce stau în faţa o rg a n iz a ­ m atografice va trebui îm b u n ă­ un nivel tot mai înalt. o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV