Page 55 - 1957-07
P. 55
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ' Nr. 8A
I T f l l 'l Î ' fii! Avancronica Festivalului
•HI >4»*»-*-8• *»• •• •#—»••HM•»¦••»¦*•#.••»••»••»••»••»••»••»•*»••#••»•
f Comitetul internaţional de la M oscova, delegaţia tinere- Comisiei perm anente a Comi
I p re g ă tire a F estiv alu lu i M on- tului alb an ez. La 18 iulie a tetului in te rn a ţio n a l de p re g ă
i diai al T ineretului şi S tu d eu - plecat la F estival d eleg aţia tire a Festivalului s-a anun
t ţilor a in v ita t Ia să rb ă to a re a tin eretu lu i jap o n ez. Se p re g ă - ţat că comitetele naţionale
| tinereţii un m a re g ru p de e- tesc de plecare 2.000 de tineri din ţările a ra b e p e n tru p re
ţ m inenţi oam eni de stat, mili- francezi, care vor participa la gătirea Festivalului de la M os
* tanti pe tărîrri obştesc, lideri Festival. Din ţările coloniale cova au stabilit între ele un
T politici, oam eni de ştiinţă, ale Africei urm ează să plece contact, în scopul creării unui
com itet de coordonare. Acest
Declaraţiile tov. Soloviov, Ziarist am erican cu apucături huliganice ; scriitori şi m aeştri ai artei, la cel de al V i-lea Festival co m ite t v a îi c o n s titu it şi
com pletat în ziua sosirii deie-
vicepreşedinte ai C.C.S. din U .R .S.S. ţ P rin tre cei care şi-au am in- 126 de tineri. gaţiilor ţărilor arabe la Mos-
cova şi v a o rg an iza întîlnirea
T O K IO 20 (A gerpres). — ter, scrie ziarul, fiind în stare f {al d e-acu m so sire a s în t Ja - La M o sc o v a p re g ă tirile în tineretului arab. J
TÂSS anunţă : Ziarul „Iomiu- de ebrietate, a bătut un şofer ! mes F.ndicott (C a n a d a ), vice- vederea Festivalului sînt în *
ri japon N ew s“ scrie despre a- de taxi pentru că a c e sta i-a ¦
titudinea revoltătoare a unui cerut să-i achite cursa. H uliga I preşedinte al Consiliului Mori- toi. In zilele Festivalului ora- t
ziarist am erican la Tokio. Şe nul a fost reţinut de poliţie, f d ial a! P ă c ii, p o e tu l c h ilia n ş u ] v a îi fe stiv ilu m in a t. In
M OSCOVA 20 (A gerpres).— m odificări şi rectificări care vor ful secţiei pen tru E xtrem ul 0 - dar după cum arată ziarul,
TA SS a n u n ţ ă : La 24 iulie se fi a d u s e s ta tu tu lu i F .S .M . şi rient al ziarului „C hristian i-au venit în ajutor prietenii săi f Pablo Neruda, poetul cuban acest scop se pregătesc peste *l
va deschide la M oscova sesiu vor asculta o informaţie a su Science M onitor“, Gordon Wal- şi a fost pus în libertate.
nea ordinară a Comitetului E- pra desfăşurării pregătirilor în : Nicolas Guillen, şi Akiko 1.500.000 lam pioane, 3.000 de In s e a ra zilei de 17 iulie a |
xecutiv al Federaţiei Sindicale vederea Congresului. Nu mă p ă r ă s i t P h e n i a n u l p l e c î n d 1? t
Mondiale. In legătură cu a- îndoiesc, a spus Soloviov, că f Seki (J a p o n ia ), conducătoa- proiectoare si aproxim ativ pes- M oscova delegaţia tineretului
ceasta, un corespondent al zia sesiunea nu va ocoli problem a j rea m işcării cu ltu rale naţio- te 40.000 de m etri de cab lu . 1*
rului „T ru d “ a ad re sa t lui S o atît de arzăto are ca interzice coreean c a re v a lua p a rte Ia J
loviov, vicepreşedinte al Con rea experienţelor cu a rm a nu I nale „G lasuri cîntatoare , jn tim pul Festivalului se vor cel de al V l-lea Festival M on-
siliului Central al Sindicatelor cleară. La "sesiune vor partici ţ
din U.R.S.S., m ai m ulte între pa membri ai Comitetului Exe : precum şi Jorge S alam ea (C o- consum a 8.000 Kw de curent
bări referitoare la sesiune. So cutiv, conducătorii celor m ai i, l u m b i a ) , s e c r e t a r al C o n s i l i u - e ie c t r ic. dial al T ineretului şi Studen
loviov a declarşt că au fost m ari centre sindicale afiliate la ţilor.
prezentate spre discutare sesiu F.S.M . In afară de aceasta la * lui M ondial al P ăcii. P rin tre ’^
nii Comitetului Executiv al sesiune sînt invitaţi secretarii
F.S.M . problem e legate, în pri generali ai U niunilor Sindicale î oaspeţii de cinste ai Festiva-
m ul rînd, de cel de-al IV-lea Internaţionale, precum şi m e m
C ongres M ondial al sindicate bri ai comisiei pentru adm i Divergente dintre S. U. A. * lu lu i v o r m a i Fi d e a s e m e n e a 70 d e o p e r a t o r i v o r f i l m a La 18 iulie a p ă r ă s i t C a n a
lor proiectat pentru luna oc nistrarea fondului solidarităţii şi Canada da plecînd spre M oscova pri
i Di V ittorio, p reşed in tele Fe- asp ecte de la F estiv al. S-a
i deratiei Sindicale M ondiale, calculat că sînt necesare cîte- mul grup de tineri canadieni
î Louis Sailiant, secretar gene- va m ilioane de m etri de peli- alcătuit din aproxim ativ 60 de
* ral al F e d e ra ţie i S in d ic a le Cllla P e n tru film a re a în tr e g u - tineri şi tinere care vor p a rti
f M ondiale, E u g en ie C otlon, lui p ro g ra m . O p erato rii cine-
. N EW YORK 20 (A gerpres). stituie o încălcare a acordu * preşedinta Federaţiei Demo- m alografici sovietici vor tur- cipa Ia F estival. In cu rîn d va
Ziarul „The New York H e lui general pentru tarife şi co
rald Tribune“ se ocupă într-un merţ — GATT. Danem arca, O- t erate In te rn a ţio n a le a Fem e- na 4 film e în culori şi unul pleca spre capitala Uniunii
editorial de apropiata întreve ian d a, E lveţia şi a lte ţări p ro
dere pe oare secretarul de stat ducătoare de lactate au protes *• ilo r şi a l t e p e r s o n a l i t ă ţ i de o b i ş n u i t . S e v a r e a l i z a f ilm u l Sovietice un alt lot com pus
Foster D ulles urm ează să o a i tat de asem enea îm potriva res
bă cu John Diefenbaker, pre tricţiilor am ericane dar acor ; seamă. de lung m etraj în culori „140 din aproxim ativ 140 de tineri
mierul canadian. dul GATT conţine o serie de
*? de drapele", consacrat Festi- canadieni.
i Din toate ţările lumii spre valului. Un film sim ilar se La 19 iulie tinerii din M os
| M oscova se îndreaptă în pre- va realiza pentru ecran lat. cova au făcut o călduroasă
i zent delegaţii de tineret. La Cea de a treia ediţie a jocuri-
tom brie a. c. la Leipzig. Se internaţionale. La sesiune vor Articolul m enţionează cu a- clauze aşa zise „esca pa tocii“ * Taşkent a sosit primul grup lor internaţionale a tineretu- prim ire prim ului grup de de
prevede discutarea tezelor ra asista de asem enea reprezen cest prilej intenţia C anadei de care au permis W ashingtonului lui v a fi f i l m a t ă d e un grup legaţi din R. P. C hineză la
portului care va .fi p rezen tat tanţi ai sindicatelor din Jap o a im porta din M area Britanie să găsească mereu subterfugii *. d e m e m b r i ai d e l e g a ţ i e i t i n e - cei de al V l-lea Festival M on
C ongresului. P articip an ţii la nia, R a m e ru n , S u d a n , S iria şi o parte din m ărfurile ad u se pî „legale“ pentru a justifica po special de operatori. dial al T ineretului şi S tu d en - f
sesiune vor discuta eventualele Liban. n ă acum din Statele U nite în litica lor vam ală restrictivă. | retului in d ian . La 17 iulie a ţilor. Grupul este com pus din-
^ tr-tin an sam b lu artistic şi un
încercarea de a reduce depen i părăsit portul Durres, plecînd
-»•••»•-•«• -O«-«-1*. H . .<».
Tineretul cehoslovac a pre-
I d at la U jg o ro d , Ia fro n liera
Popoarele ţărilor arabe se opun denţa econom iei canadiene de Noua lege a administraţiei ¦ sovieto-cehoslovacă una din grup de sportivi—în total peste
ir.doctrinei îisenîiowcr“ cea a Statelor Unite. Canalului de Suez î ştafetele Festivalului. Startul 400 de persoane. In prezent
ţ acestei ştafete a fost dat cu se află în drum spre U.R.S.S.
Ziarul am erican scrie de a- U•. ,U » cîteva săptăm îni în urm ă ia delegaţii unui m are n u m ăr de
sem enea că în cursul convorbi î A m sterdam . Ştafeta a trecut ţări, printre care reprezentan
r i l o r D u l l e s — D i e f e n b a k e r via C A I R O 19 ( A g e r p r e s ) ’. — L a l e g i l e şi r e g u l a m e n t e l e î n ţii sta te lo r din A m erica L ati
trebui d iscu tată şi problem a vi- f P rin J Î e l ?.i a ’ l u x e m b u r g , F r a n -
D A M A SC 20 (A g e rp re s). — lor vor suferi un eşec în faţa d u p in g u lu i pe c a re S .U .A . îl 18 iulie g u v e r n u l e g ip te a n a goare. Ea va adm inistra insta- ţ j^vacia A U Stna Ş' L e1 0 s' nă, tineri din Japonia, C ana
Ziarul „An N a sr“ relatează că unităţii arabe. prom ulgai o lege prin care se laţiile portuare din Port Said, * da, Australia, Noua Zeelandă
comitetul de legătură al Con fac cu produsele lor agricole. interzice adm inistraţiei C analu şi Africa.
gresului popular arab a dai D upă ce a a ră ta t că im pe lui de S u ez să .ia m ă su ri care care este considerat ca parte f In ş e d in ţa din 17 iulie a
publicităţii o declaraţie în oare rialismul am erican a devenit Acest duping afectează în mod contravin convenţiei din 1888 integrantă a C analului. Admi- »
se arată că. în ciuda eşecului „prim ul d u şm an al a ra b ilo r“, serios economia canadiană. sa u declaraţiei g u v ern u lu i e-
încercărilor im perialiste de a comitetul de legătură cheamă giptean din aprilie 1957 cu p ri n i s t r a ţ i a v a fi s c u t i t ă d e f o r m a - •
a tra g e ţările a ra b e în blocuri Canadienii sînt de asem enea vire la C analul de Suez.
la un irea a ra b ilo r în lupta îm nem ulţum iţi de restricţiile in lităţile vam ale şi licenţe de im Condamnarea unui contrarevoluţionar
m ilitare, de a le im pune a co r potriva noilor uneltiri im peria troduse de S.U.A. asupra im N oua lege, care se referă la port, în cazul cînd va im porta
liste. porturilor de lactate din C a
nada declarînd că aceasta con relaţiile dintre adm inistraţia utilaj din străinătate. Plata ta în R. P. Ungară
xelor vam ale datorate pentru
duri militare, imperialiştii au Complot antiguvernamental C an alu lu i de Suez şi g u v e rn u l im portul de utilaj, precum şi BUDAPESTA (Agerpres) — pesta a ju d ecat procesul lui
r e c u r s la u-n n o u p l a n „ d o c t r i descoperit în Egipt egiptean, interzice de asem enea După cum anunţă M .T . L, T ri G abor Ioszef Dilinko, acuzat de
n a Eisenhow er“. Ţelurile a- orice discrim inare faţă de n a relaţiile dintre adm inistraţie bunalul orăşenesc din Ruda- activitate contrarevoluţionară.
c e s te i d o c t r i n e a u ie ş it la i- vele în tranzit. şi v a m ă v o r fi r e g le m e n ta te D ilinko a fost m em b ru al unei
v eală deosebit de clar după ce prin decret prezidenţial. bande contrarevoluţionare care
Statele Unite au lepădat m as Prin această lege, adm inis a acţionat .într-unul din cartie
ca, situîndu-se pe o poziţie o s C A I R O 19 ( A g e r p r e s ) — I n periori, 2 ofiţeri inferiori şi 5 t r a ţ i a n u v a fi l e g a t ă de p r e - .U n , număr-limitat de corespondenţi rele Budapestei. El a luat p arte
tilă faţă de arabi în problema tr-un com unicat publicat la C a civili. cedeurile şi form alităţile g u v er de f rasă" americani vă putea vizita activă la p rig o an a com u n işti
iro se anunţă că în luna a p ri nam en tale şi va acţiona în con lor şi a în treţin u t legături cu
El Din urm ărea să devină form itate cu principiile aplicate
P alestin ei şi în problem a a lg e lie autorităţile egiptene au d es prim m inistru, H assan — m i de întreprinderile comerciale. R. P. Chineză grupul contrarevoluţionar Du-
riană. coperit un complot care u rm ă n istru al A facerilor In tern e. Fondurile adm inistraţiei C a das. D u p ă aceea a devenit . n-
rea asasinarea preşedintelui W ASHINGTON (Agerpres) — cretaru! de stat Foster Dulles genl direct de leg ătu ră al lui
In declaraţie se subliniază N asser şi a m em brilor g u v er In urm a descoperirii acestui n a l u l u i v o r fi s o c o t i t e d r e p t f o n In cadrul unei conferinţe de a căzut de acord „în principiu“ Pal M aleter, pentru care motiv
că popoarele ţărilor anabe ca com plot la Cairo a fost creat duri particulare, adm inistraţia p r e s ă c a r e a a v u t loc la 18 iu ca un n u m ăr lim itat de cores M aleter a acordat acestui con
re au păşit pe calea unităţii, nului egiptean. un tribunal m ilitar form at din avînd un buget independent. lie A ndrew B erd in g , secretai p o n d en ţi ai presei şi rad io teie- tra re v o lu ţio n a r, c o n d a m n a t în
lib ertăţii şi in d ep en d en ţii, se 7 ofiţeri superiori sub preşe Num irea sau concedierea unui de stat adjunct pentru Afacerile viziitnii am ericane să obţină trecut ia 8 ani închisoare, titlul
vor opune pînă la capăt „doc P articipanţii la complot sînt dinţia generalului Fuad El Dig- m e m b r u al a d m i n i s t r a ţ i e i v a fi Publice, a anunţat pe repre din partea guvernului am eri de maior.
trinei E ise n h o w e r“ ,şi că . com M oţlamed Salah El Din, fost wi, care va judeca pe co n sp ira făcută num ai prin decret pre z e n ta n ţii p resei, r a d io u lu i şi can autorizaţia de a vizita
plotiştii im perialişti şi ag en tu ra tori. zidenţial. televiziunii am ericane că se- R. P . C h in eză. T ribunalul orăşenesc din B u
m inistru al Afacerilor Externe,
A dm inistraţia va fixa taxele d a p e s t a ia c o n d a m n a t p e D i
Abdel Fiatt.ah Hasstan, fost .mi de tran zit în conform itate cu lin k o la 12 a n i în c h is o a re , p i e r
n istru al A p ărării, 7 ofiţeri s u
W illia m D w ig h t, p r e ş e d in te le d e re a d r e p tu r ilo r civile pe 10
A sociaţiei ed ito rilo r de ziare ani şi confiscarea averii.
13 A N I D E L A IN S T A U R A R E A P U T E R II P O P U L A R E din S. U. A., a d e c la ra t că nu
crede că reprezentanţii presei
La 22 iulie 1957 se împlinesc 13 ani de ia instaurarea puterii popu MAREA SARBATOARE am ericane vor adm ite lim itarea Val de frig
lare în Polonia. Această zi a intrat în istoria poporului polonez ca o dată de către D epartam entul de Stat în Argentina
a num ărului corespondenţiloi
de ziare care urm ează să plece
i remarcabilă şi a devenit marea sărbătoare a renaşterii naţionale a Polo-1 în C hina. B U EN O S AIRES (AgrepresŢ.
>niei. Ea esle sărbătorită în fiecare an nu numai de oamenii muncii polo — După cum anunţă cores
nezi, ci şi de prietenii lor din lumea întreagă. A POPORULUI POLONEZ , Admiterea, chiar şi parţială, pondentul din B uenos A ires al
a cererii reprezentanţilor pre a g e n ţie i U n ite d P r e s s , la 18
Acum 13 ani, cînd eroica Armată Sovietică după ce şi-a eliberat pa se i a m e r i c a n e d e a li se p e r m i iulie un val de frig a cuprins
tria a pornit în vara anului 1944 să alunge pe cotropitorii germano-fas- Argentina. Un strat gros de
cişti de pe teritoriul Poloniei, a înce put noua istorie a acestei ţări. Pe i laţiei peste 36.000 de noi ca industria energetică te să viziteze China,, este re zăpadă a acoperit regiuni în
i primele teritorii poloneze eliberate de trupele sovietice forţele democrat- mere de locuit. zultatul num eroaselor proteste tinse. S căderea tem peraturii în
revoiuţiotiare aie Poloniei în frunte cu Partidul Muncitoresc Polonez au * şi presiuni exercitate de m ai cea mai m are parte a provin
'creat Comitetul polonez de eliberare naţională — primul guvern de m tin-1 ciei a fost în so ţită de viscole
citori şi ţărani din istoria poporului polonez. Din ianuarie şi. pină la 15 In u r m ă to r ii 15 an i, p r o d u c Toate lucrările prelim inare m ulte luni asupra D epartam en de zăpadă. In provincia San
iunie a. c., au fost acordate ţia anuală de energie electrică p e n tru d e z v o lta re a in d u strie i e- tului de S tat din partea diferi Ju an d ato rită frigului şi zăp e
La 22 iulie 1944 Comitetul polonez de eliberare naţională a procla pentru construirea de locuinţe a Poloniei urm ează să creas nergetice sînt conduse de Co telor organizaţii am ericane care zii m inerii au încetai lucrul.
mat ia Chelm „Manifestul către po porul polonez“, care a constituit în individuale împrumuturi în va c ă de la 2 .0 0 0 .0 0 0 .0 0 0 , la mitetul pentru electrificare de exprim ă dorinţa poporului a-
ceputul existenţei statului democrat-popular. De atunci, sub conducerea' loare de aproximativ 500.000.000 1 2 .0 0 0 .0 0 0 .0 0 0 k w h . T o t o d a t ă , a- pe lîngă Academia de Ştiinţe a merican de a cunoaşte realită N
^Partidului .Muncitoresc Unii Polonez poporul polonez îşi construieşte viaţa proxim ativ 70 la su tă din ener R. P. Polone. ţile din China populară.
nouă. de zloţi, adică jumătate din g ia e le c tric ă v a fi o b ţin u tă cu tineret; 15,05 Program interpretat de
suma totală acordată anul tre aju to ru l a n tra c itu lu i şi c ă rb u MAGAZI solişti de muzică populară romî
cut în acest scop. nelui b ru n , ap ro x im ativ 5 Ia nească; 16,10 Afuzică uşoară; 16,40
‘Depăşirea planului de producţie sută — cu ajutorul energiei nu SPECTACOLE CINEMATO mîiieşti; 17,30 „Concert pentru co Cîntă orchestra de muzică populară
Anul acesta satele poloneze cleare. circa 10 Ia su tă — cu GRAFICE pii“ ; 18,30 Muzică uşoară de Ghe- .„Mioriţa“ din Oraşul S talin : 17,19
vor fi aprovizionale cu 443.000 ajutorul hidrocentralelor, iar rase Dendrlno; 19,10 Din cîntecele Cîntece; 17,30 „Un tăciune şi-un
tone de ciment, 4.339 metri restul cu ajutorul gazelor n a DEVA: Romeo şi Juliela; Cinema festivalurilor de tineret; 19,45 Melo cărbune": „Neacşu", povestire de
cubi de cherestea, 400.000 me turale, turbei etc. grădina de v a ră : Muzică şi dragos dii populare romîneşti; 20,30 Aîuzlcă Vladimir Colin; 18,50 Jocuri popu
tri pătraţi de sticlă şi aproxi te ; ALBA 1ULIA: Cazul pilotului uşoară; 21,00 Muzică instrumentală lare romîneşti; 19,10 Muzică uşoară
mativ 40.000 tone de, var mai M aresz; APOLDU DE S U S : Stele interpretată de tineri solişti rom îni; de H. Afălineanu; 20,10 Program de
mult decît în anul trecut. pe arip i; BARU MARE : Mexicanul; 21,20 Doine şi jocuri populare romî melodii populare rom îneşti! 20,30
BRAD : Coasta lui A dam ; HAŢEG : neşti ; 22,30 Muzică de estrad ă; Prin Afuzeul de artă al R.P.R. îm
N um eroase întreprinderi din de coperativele de construcţii. •.•.v.v.vHvMXv Cazul Rumeanţev; 1L1A: A4axim 23,15 Concert de noapte. preună cu criticul Frunzetti; 20,45
toate ram urile industriei polo In i n d u s t r i a g r e a a ,R. P . P o Minciună ; LONEA : Pătratul 45 ; Concert de estrad ă; 23,15 Concert
neze şi-au îndeplinit înainte de lone, planul de producţie pc % ORAŞTIE : F iu l; SEBEŞ : Sinha PROGRAA4UL I I : 14,03 Aîuzică popu de noapte.
term en şi depăşit p lan u rile de primul sem estru a fost depă Moca; SIMER1A: Omul din umbră; lară romînească; 15,00 Arii şl duete
şit într-o im portantă m ăsură, WEWMEM. TE1UŞ : Salonul nr. 9 ; ZLATNA : din operete; 16,20 Muzică uşoară; 17,30 PROGRAMUL II: 14,03 Afuzică
producţie pe primul sem estru reaiizîndu-se o sporire a pro Amanţii din Toledo; HUNEDOARA: Program de melodii populare; 18,55 uşoară; 14,40 Muzică populară ro
ducţiei cu circa 10 la s u tă faţă •% Un om teribil; Fiul. Sfatul medicului; „Poliomielita“ ; mînească; 15,15 Afuzică uşoară;
al anului curent. Astfel, in d u s de perioda corespunzătoare a 19,00 Concert de estradă; 20,03 Mu 15,45 Muzică populară din Moldova;
tria cărbunelui şi-a îndeplinit anului trecut. Industria chimică SELECŢIUNI DIN zică de cameră romînească; 21,05 18,05 Muzică populară şi uşoară:
planul cu trei zile înainte de a depăşit planul pc primul se PROGRAMUL DE RADIO Teatru la microfon: „Hotel Astoria" 18,55 Siatul medicului; „Regimul de
termen. Minerii polonezi au dat m estru cu 50 la sută. în s e m n a viaţă al şcolarului în timpul vacan
patriei peste plan aproxim ativ te d ep ăşiri au fost re a liz a te şi LUNI 22 IULIE 1957 de Alexandr Steln; 22,41 Muzică
în industria bunurilor de larg
600.000 tone de cărb u n e. . In consum a R. P . Polone. Programul 1: 6,15 Muzică popu populară romînească.
prim ul sem estru au fost d a te în
folosinţă peste 36.000 de noi
locuinţe, în afară de cele c o n
stru ite de consiliile pop u lare şi
lară romînească; 7j03 Muzică u- MARŢI 23 IULIE 1957
(Construcţia de locuinţe şoară ; 7,40 Muzică uşoară ; 8,10 PROGRAMUL I : 5,10 Atuzică u-
Echipe de lucrători ale între de noile încăperi de locuit con v a -V /¦ ,'v / ‘ Program interpretat de solişti şi for şo ară; 6,15 AAuzică populară romî ţei de vară“ ; 19,45 Muzică uşoară ;
prinderii de stat pentru cons struite de fabrici, cooperative maţii de tineret; 10,00 Pagini din is nească ; 6,45 Muzică u şoară; 7,40 20,03 „Pe aripilevalsului"; 22,05
truirea de blocuri de locuinţe de construcţie, consilii populare y' toria muzicii de operă ; 11,03 Cu cîn- Concert de dim ineaţă; 9,00 Pagini Muzică populară romînească ; 22,30
muncitoreşti lucrează pe aproa şi persoane individuale. tccLi! şi jocul din regiune în re alese din opera „Dama de pică“ de Afuzică uşoară.
pe 500 de şantiere de construc In cartierul Wola din capitala R. P. Polone se. construiesc noi locu giune; 12,10 Concert de p rînz; 14,00 Ceaikovski; 10,00 Afazică distracti
ţie din circa 100 de oraşe din întreprinderile de construcţii inţe muncitoreşti. Muzică uşoară romînească! 14,43 vă; 10,18 Muzică de cameră romî BULETINE DE ŞTIRI
întreaga Polonie. Aproximativ urbane şi-au îndeplinit planul Cîntă la nai Ion Oprea; 15,45 „Pe nească; 11,03 Muzică uşoară; 11,30
pe primul semestru al anului IN FOTO: Un bloc din prefabri cate din cartierul Wola. meleagurile patriei“ ; 16,30 Sfaturi Din cîntecele şi dansurile popoare 5,00; 6,00: 7,00; 11,00; 13,00;
1.100 de noi blocuri au fost curent, dînd în folosinţă popu- gospodăreşti; 16,40 Cîntă A4aria Lă- lor ; 13,05 Concert de prînz; 14,45 17,Oi); 19,00; 22,00; 23,52 (progra
tăreţu; 17,19' Noi medicamente ro- Cîntece premiate la festivalurile de mul 1), 14,00: 16,00: 18,00; 20,00;
construite anul acesta, în afară 23,00 (programul II).
Reclicţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—-189. Taxa pUiUlCi in numerar conjorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligraţică „1 Mai" — DEVA.