Page 56 - 1957-07

Pentru o temeinică muncă politică
în campania agricolă de v a ră !

Oam enii muncii de pe ogoare, lor de cereale co n tractate şi în ­ să convingă pe cei ce m uncesc
îndrum aţi de partid, au m uncit cheierea de noi c o n tra c te şi a- în G .A .S., pe c o lectiv işti şi în ­
cu însufleţire pentru realizarea tovărăşiţi să nu aştepte ca re­
m ă re ţe lo r sarcin i tr a s a te de cel chizitii. coltatul să se iacă num ai cu
de-al II-lea C ongres al P.M .R. U nul dintre obiectivele cele com bine şi se c e ră to ri-le g ă to ri,
şi de P le n a ra C.C. al P.M .R . din ci e s te n e c e s a r să se fo lo s e a s c ă
decem brie 1956 privind obţine­ mai im portante este împletirea la strîn g e re a recoltei se c e ra tu l
r e a u n e i p r o d u c ţ i i ’a g r i c o l e s p o ­ muncii politice de m asă pentru m a n u a l şi coasa, cu o b lig a ţia ca
rite. reuşita m uncilor agricole de v a ­ recolta să fie leg ată în snopi.
ră cu m unca pentru transform a­ Cînd există pericolul ca o parte
Anul IX. Nr. 811 Marti 23 iulie 1957 4 pagini 20 bani M ă s u r ile lu a te d e p a r tid şi rea socialistă a agriculturii. din recoltă să se piardă, o rg an i­
guvern pentru dezvoltarea agri­ Centru realizarea acestui obiec­ zaţiile de partid, agitatorii, sfa­
In raionul Oraştie, 1¦— BBBB— WB— ¦BEM culturii şi pentru cointeresarea tiv, deosebit de im portant, ră s ­ turile populare, au sarcina di a
secerişul griului este pe terminate,.. m aterială a producătorilor ag ri­ punzătoare se fac în primul rînd lămuri întregul colectiv că are
Delegaji la Festivalul coli, m unca harnică a ţăran ilo r o rg an ele şi org an izaţiile de d ato ria să m u n c e a sc ă zi şi n o a p ­
de la Moscova m u n cito ri şi a m e c a n iz ato rilo r partid, care folosind din plin te la recoltare. C onducerile
pentru p reg ătirea terenului în experienţa acum ulată, trebuie G. A. 8 . să o rg a n iz e z e astfel
VAS1LE POPA v ed erea în s ă m în ţă r ilo r şi în g r iji­ să mobilizeze toate forţele exis­ m unca incit m uncitorii puşi la
de fa Institutul de tnine rea culturilor îşi arată din plin tente, dând o mai m are atenţie dispoziţie şi cei c a re vin în m o d
„Gh. Gheorghiu-Dej“ Petroşani ro a d e le ; recolta de grîu, orz, se­ activizării în acest sens a sfa­ v o lu n tar în aju to ru l gospodăriei
cară, o văz şi alte culturi este turilor populare, organizaţiilor să poată contribui din plin la
GHEORGHE ORDEAN b u n ă şi în re g iu n e a n o a s tr ă iar U .T.M ., cît şi a co o p e ra tiv e lo r g ră b ire a re c o lta tu lu i şi tr e ie r a ­
Deva în m ulte locuri chiar foarte b u ­ de consum pentru a putea li­ tului.
nă. Aceasta înseam nă că pîinea chida în tim pul cel m ai scurt
J i___! <__ i i__ t <— f <— i i.— 1 '— 1 '— 1 '— p o p o r u l u i n o s t r u v a fi a s i g u r a ­ răm ânerea în urm ă a regiunii Trebuie să lăm urim , prin m u n ­
tă. noastre, fată de sarcina trasată ca politică, pe toţi colectiviştii
IN IWTIMPINAREA de conferinţa regională de par­ şi în to v ă ră şiţii că fiecare bob
C olectiviştii, în to v ă ră şiţi! şi nat de secerat orzul de toam nă G eoagiu, Cioara, C ugir şi Şibot, „ZILEI MINERULUIit In m o m en tu l de faţă îrt to ată tid din anul trecut. în plus face să crească averea
ţăranii muncitori cu gospodării şi secara, iar din su p rafaţa cul­ iar în com unele Beriu, V inerea, regiunea noastră se desfăşoară obştească, valoarea zilei-piuncă
individuale din raionul Orăştie, tivată cu grîu, s-a recoltat pes­ T urdaş, Romos şi altele, mai ** * din plin strîngerea recoltei, n u ­ O rg a n e le şi o rg a n iz a ţiile de şi fon d u l de b ază.
m obilizaţi de organizaţiile de te 80 la sută. O rg an izîn d u -şi sînt suprafeţe mici de recoltat. m eroase unităţi socialiste ca partid, sfaturile populare tre­
partid, au depus eforturi deose­ bine m unca, gospodăriile colecti­ Alte inovaţii G.A.C. Bretea, Leşnic, Ilia, înto­ buie să aibă în vedere că acţiu­ Prin m unca politică consec­
bite pentru strîngerea recoltei ve din G eoagiu şi Şibot au te r­ In m ulte din com unele raio­ vărăşirea D obra, ete. au rap o rtat nea de strîngere a recoltei este ventă trebuie să facem ca ţă ra ­
la tim p. M a jo rita te a dintre ei au m in at de secerat şi griul. Sece­ nului, printre care se află Blan- Dispozitiv de reazim deja term inarea secerişului. un bun prilej pentru populariza­ nii m uncitori să folosească fie­
reuşit acest lucru. Pînă în pre­ rişul s-a term inat şi-n com unele diana, T urdaş, G eoagiu şi Vi­ rea realizărilor gospodăriilor care oră de lucru pentru seceriş,
zent în întreg raionul s-a term i­ nerea, a început treierişul. „Dispozitiv de reazim pentru încer­ Au sosit acum zilele hotărî- pentru legarea şi clăitijl sn o ­
carea arcurilor spirale". Aşa se intitu­ toare pentru cîştigarea bătăliei colective şi în to v ă r ă ş ir ilo r 'a g ri­ pilor, întinderea lor Ia uscat d u ­
...iar în raionul Sebeş este întîrziat lează inovaţia tov. Lazăr Jugaru de la pîinii — bătălie pe care oam e­ cole, pentru lărgirea sectorului pă ploi, căratu l la arie şi d es­
U.R.U.M.P. nii m uncii de pe o g o are au în ­ socialist al agriculturii. Ce a lt­ făşurarea din plin a treierişului.
Nu s-ar putea spune că în s-au recoltat abia 260 ha., în raionul Sebeş este cu totul ne- ceput-o cu un a n în urm ă. In ceva poate convinge m ai bine
raio n ul S ebeş nu s-au depus e- Roşia de Secaş din 787 ha, s-au !ustificată. De aceea, comitetul Cu acest dispozitiv se poate face puţine zile trebuie executate un V iaţa a dovedit că prin m u n ­
forturi pentru strîngerea cerea­ secerat 300 ha, iar în Cut din raio n al de p a rtid şi sfa tu l p o p u ­ încercarea arcurilor spirale la duri­ pe ţăranul cu gospodărie indivi­ ca în com un întovărăşiţii strâng
lelor fără pierderi. Cine a tre­ 640 ha, nurmai 120 ha. R ăm î- lar raio n al vor trebui să ia to a ­ tate de 10—100 mrn. grosime şi une­ volum m are de lucrări agricole duală decît faptul că poate ve­ recolta mai repede, fără pierderi.
cut săptăm îna trecută prin co­ nerea în urm ă a secerişului în te m ăsu rile m enite să ducă la ori chiar mai mari. Dispozitivul redu­ — seceratul, căratul snopilor, dea cu proprii lui ochi recoltele D e a se m e n e a şi tre ie ra tu l se e-
munele Lancrăm , Pianu de Sus aceste com une şi chiar în în treg grăbirea secerişului. ce timpul de încercare la maximum, tre ie ra tu l şi în m a g a z in a re a re ­ bogate pe oare le obţin colecti­
sau chiar num ai prin oraşul Se­ iar rezultatul încercării este sigur fa­ coltei de pe zeci de mii de hec­ viştii şi în to v ă ră şiţii ? E x p e rie n ­ xecută mai repede. Activiştii de
beş, a putut vedea eîmpul plin ţă de vechile procedeie greoaie şi bi­ tare, a ră tu ri de v a ră şi to to d ată partid, ai sfaturilor populare, a-
de oam eni care secerau de zor. neînţeles rudimentare. trebuie continuate lucrările de ţa o rganelor de partid din re­ gronom ii să nu aştepte ca înto­
Cum e şi norm al, rezultatele îngrijire a culturilor prăşito'are. giunile înain tate în tran sfo rm a­ vărăşiţi]' să le ceară aportul în
M-au în tîr z ia t s ă se a ra te . A s ­ Modificarea paletei rea socialistă a agriculturii, a- o rg a n iz a re a m uncii, ci sa m e a r ­
tăzi, în aceste com une m ai sînt M oţ de la craţerul tip P. 1 In condiţiile acestei veri, cu rată că este n im erit ca, în a- gă în mijlocul lor să le arate
de secerat suprafeţe mici de ce­ ceastă perioadă, organizaţiile de cum să-şi organizeze mai bipe
reale. In com una Lancrăm , de BUCURIA VRĂBIILOR Se întîm-plau, nu rareori, defectări timp ploios, furtuni, grindină, partid să iniţieze vizite ale ţă ­ m unca în comun pentru grăbi­
exemplu, potrivit situaţiei com u­ la paletele eratelor tip P. L Intru- întîrzierea recoltatului poate pri- ranilor m uncitori cu gospodărie rea recoltatului.
nicată secţiei agricole naionale, La început s-au spe­ dierul şi încă doi tova­ de aproape 800 de metri cît acestea erau sudate pe craţer, m i cinui m ari pagube de recolte fie­ individuală la ariile g o sp o d ări­
la d a ta de 20 iulie au m ai r ă ­ a lanului. precis pe lanţ, era necesară scoate­ cărui cultivator, fiecărei unităţi ilor colective şi ale în to v ă ră ş i­ U n mijloc im portant pentru
m as de secerat 23 hectare, iar riat vrăbiile şi ciorile şi răşi pecare nu i-am rea lanţurilor de craţere afară din mi­ a g ric o le so cialiste şi, prin a c e a s ­ rilor agricole, unde pot vedea ca ţăranii m uncitori cu gpspo-
în P ian u de Sus, num ai 7 hec­ Fără să se ia totuşi nă în vederea reparării paletelor. ta, întregii economii naţionale. dării individuale să execute lu­
tare. o măsură La faţa locu­ concret rezultatul muncii unite crările agricole de v ară la. tim p
toate păsările care pîn- cunoscut. Tăifăstiiau şi lui, să intre, bunăoară, Maistrul Andrei Silvester de la mi­ Experienţa anilor trecuţi a pe p ăm ân tu ri în tin s e şi cu m ij­ şi fără pierderi e ste in tr - a ju to r a ­
Mai sînt însă multe comune grebla mecanică in fun­ na Lupeni şi-a propus să elimine a- arătat că un rol hotărîtor în loace m ecanizate. De asem enea,
u n d e secerişul se d esfăşo ară în deau boabele de griu din rar de iot aruncau pru cţiune, toţi cei care au cest neajuns. Şi după o serie întreagă realizarea cu succes a cam pa­ r e z u l t a t e b u n e p o t fi o b ţ i n u t e şi rea în m uncă. S e ştie că grînele
mod nesatisfâcător, fapt care a Lanul coiecfiviştilor din virea spre secerătoarea- tăifăsuit în mijlocul căii de frămîntări, a ajuns la concluzia niei a g r ic o le de v a r ă îl a r e m u n ­ prin organizarea de vizite ale n u s î n t t o a t e o d a t ă g a t a de. s e ­
făcut ca recoltarea cerealelor în legăioare, care, acum de hotar, au plecat spre că trebuie modificată paleta. Această ca o rg a n iz a to ric ă şi politică ţă ra n ilo r ind iv id u ali ia g o s p o d ă ­ ceriş şi p e n tru tre ie ra t. O r g a n i ­
raio n ul S ebeş să fie ră m a s ă în Şibot. S-au speriat şi au tăia în griul culcat de sat. modificare constă în faptul că paleta d e s fă ş u ra tă de o rg a n e le şi o r ­ zaţiile de partid, agitatorii, tre­
urm ă. In com una Daia Romînă, zburat tocmai in sălciile viaturi şi ploi. Vorbă nu mai e fixă, adică prinsă pe lanţ riile colective în zilele cînd se buie să lăm urească pe fiecare
din 918 ha. cultivate cu cereale, de pe marginea Mure­ să fie că tăia griul. Să fi văzui atunci cu ajutorul sudurii, ci este fixată pe ganizaţiile de partid, de către îm part avansurile. Trebuie să
şului, cilul au pornit De tăiat, tăia spicele vrăbiile cum au năvă­ lanţ cu ajutorul unui şurub. sfaturile populare, începînd cu li s e a r a t e c o n c r e t ţ ă r a n i l o r cu ţă ra n m u n cito r în p a rte şi s ă
Ceferiştii raportează cele două tractoare, in care rămineau pe jos lit pe spicele rămase sfatul popular regional, o rg a­ gospodărie individuală, pe bază Ie a ra te a c e a s ta că este în in te ­
urma cărora secerători- şi siringea paiele pe jos / Ciuguleau şi se în­ n izaţiile U .T.M ., cît şi celelalte de fapte, că cine m unceşte bine resul lor să se ajute unii pe al­
— Notează — spuse şeful staţiei le-legători au început a care le lega apoi in treceau în ciripit de bu­ o rg a n iz a ţii de m a s ă şi in s titu ­ ţii în a şa fel îneît Ia v re m e a
C.F.R. din Alba lulia unui funcţio­ tăia spice de griu. E snopi. Noroc că nici li­ curie, că nu mai tre­ ţii culturale. şi co n ştiin cio s în g o sp o d ă ria co­ potrivită să poată face secerişul
nar. drept că una din maşini nul din cei care tăifă- buiau să se deplaseze ni. lectivă o b ţin e v en itu ri m ari şi,
a mers cil a mers, apoi suiau nu au văzut lucrul căieri, avînd hrana ser- Pentru reuşita cam paniei, este an de an. viaţa lor devine tot şi tre ie rişu l cît m ai rep ed e. T re ­
Pe ca’¦netul acestuia încep să a- fiind „prea bine repara­ ăsla. De văzut, l-au vă­ vită „ca la tavă" de mai îm belşugată, mai fericită. buie să lăm urim ţăranii m unci­
pară cifre. Sînt realizările obţinute tă", s-a lăsat intr-o ri­ zut vrăbiile, care au în- neglijenţa celor care tre­ deosebit de im portant înţelege­ tori să form eze grupe de in tr-a ­
pînă în data de 18 iulie 1957. ieput să se apropie tip­ buiau să supravegheze Pentru asigurarea reuşitei ju to rare, din. cîteva fam ilii, p e n ­
nă şi a prins a se til de lan. Noroc că lu­ mersul lucrărilor. rea faptului că succesele mi vin cam paniei agricole de vară, tre­ tru ca îm preună să pună în clăi
Furat de plăcerea cu care spunea odihni, de n-ar fi lua­ cru! maşinei nu l-au buie să' avem în vedere faptul cît mai repede recolta, s-o cate
t-o de acolo, din capă­ văzut nici tovarăşul in­ Ce-or fi gîndind co­ niciodată de la s i n e ; ele n u pot la a rie şi s-o treiere.
şeful stafiei, am „tras" cu urechea tul lanului s-ar mai o- giner, nici ceilalţi. Dacă lectiviştii din Şibot. des­ că ce-i în Ian nu-i în ham bar.
dilini şi astăzi. A con­ l-ar fi văzut, vrăbiile pre această dandana cu fi o b ţ i n u t e n u m a i p r in d e c r e te C erealele n ereco ltate şi n e tre ­ Pentru $ convinge ţăranii
şi am notat şi eu. La indicele de tinuat lucrul cealaltă erau sortite să piară de seceratul? Oare celor ca­ ierate la tim p se scutură ; zeci
maşină. Trecea prin lan, foame. Nu ar mai fi re „au supravegheat" şi m ă s u r i a d m in is tr a tiv e , ci în m uncitori de im portanta execu­
încărcări şi descărcări, planul a fost tăia griul, lega snopii avui, bietele de ce să se mersul lucrărilor de re­ şi s u te de kg. de cereale se tării la tim p şi în bune concu-
bucure. LucruI acesta de coltare, nu li se opreşte primul rînd, prin m etoda - pierd. De aceea, unş dintre cele tiuni a lu c ră rilo r de seceriş şi
depăşit cu 6,3 la sută. Cea mai bună şi avea spor. Mulţumiţi, un nod în gît, gindin- m ai im p o rta n te şi u rg e n te s a r ­ treieriş, agitatorii, activiştii de
du-se la treabă pe care vingerii, printr-o m u n că poli cini ale organizaţiilor de partid p a rtid şi ai sfa tu rilo r p o p u la re ,
echipă a fost a şefului de manevră că măcar una din ma­ au făcut-o7 Noi am de m asă vie, eficace, dusă pot şi treb u ie să folosească u nele
m u ltă in iţia tiv ă şi persev erai:. este de a d e sfă şu ra în aşa fel socoteli ca de exem plu : să pre­
Petru Bucur. La magazia de măr­ vrea / Să auzim de bine] m unca politico - organizatorică supunem că pe un m etru patrat
Scopul principal al m uncii po ­ îneît secerişul fiecărui lan de de t$ren sînt în medie. 300— 400
furi, planul de primire a co!etăriei tyyi&Ş litice în această perioadă este grîu să se facă în 5— 6 zile de spice. D acă din fiecare spic s-ar
la d ata cînd a d at în p îrg ă. D a ­ scutura num ai un bob, atunci
şi buna deservire a predâtorilor a fost lă m u rire a şi m o b iliz a re a t u tu ­ to rită fap tu lu i că vântul şi numai de pe un singur ha. s-ar
ploile au culcat sau au încîlcit pierde 4 m ilioane de boabe, ceea
depăşit cu 12 la sută. S-a eviden­ ror oam enilor m uncii din ag ri­
grînele pe suprafeţe însem nate, (Continuare in pag. 3-a)
ţiat tov. Nicolae Gărpinişan. şini mergea, aşa cum mîntaialâ i-a cam cos­ cultură pentru realizarea urm ă­ se im pune folosirea din plin a
E. O. tuturor mijloacelor de recoltare. .
mergea, stăieau la tai­ tai pe colectivişti. Au toarelor obiective: recoltarea O rganizaţiile de partid trebuie

rămas spice multe pe c u ltu rilo r de v a r ă la tim p şi fără
jos. Socotiţi şi dvs. clie
fas în mijlocul căii de boabe ar fi ieşit din pierderi, — transportul la arii
hotar, tovarăşul inginer spicele de pe 5 posiăţi,
Remus Gherbca, tovară­ cît cuprinde secerăioa- (explicînd cu răbdare im portan­
şul preşedinte al gospo­
ta treierişului la arii), executa­

rea dezm iriştitului sau a arătu ­

rilor de vară după indicaţiile a-

dăriei colective, briga­ rea in lat, la lungimea gronomului, predarea cantităţi­

OAMENI Şl FAPTE DIN VALEA J IULUI cu sa re şi

Stupul albinelor de...mătase A C T U L D E ID E N T IT A T E

— Aş dori o rochie din mă- tor de repede, îţi iau văzul, stup. în care locul albinelor Selectorul din fotografie a fosl des- din martie a.c. In curtea Sfatului ce rui au ajuns, rămlne să ne infor­
l-au luat filatoarele, iar al coperii in curtea Sfatului popular din popular din Şoim uş: starea civilă: meze tov. inginer Glosa, şeful sec.
tasea aceea înflorată!... Şi, ca o veritabilă stăpină a mierei, firul mătăsii artificia­ divorţai de motorul electric, curele ţiei agricole de la Ilia i semne par­
le. Impresia este însă mai pu­ comuna Şoimuş. Şi fiindcă selectorul de transmisiune, buioanele pentru ticulare : urme lăsate de rugină;
— Te rog, o pereche de maşinilor îi vedem chipul Ma- ternică la maşinile de bobi­ starea m aterială: selectorul posedă
nat, care prin numeroasele nu avea asupra lui nici un aci de i- postament etc. Starea actuală: un şopron Ih care să fie adăpostit.
ciorapi de mătase, fără dun- selectorul electric siă fără nici Numai că tov. Ilie loan, preşedintele
GH. DIJMITRESCU dentiiate, un corespondent al ziarului un rost in curtea sfatului popu­ sfatului comunal şi ing. Glaoa nu se
g ă !... REPO RTAJ nostru i-a întocmit un asemenea aci.
(Continuare in pag. 3-a) Iatâ-l : lar din Şoimuş, fără piesele pe
Mătase, mătase, mătase... de la Filatura care direcţia regională agricolă spune
De unde atîta mătase? Cum Lupeni Numele : selector; pronumele : elec­
tric ; profesiunea : alegător de semin­
L se fabrică ea ? Iată cu ce

\ gînduri am intrat în imensele IWMUK-9TT- B

> hale ale Filaturii Lupeni, a- riei Bungărdean, care contro- ţe ; domiciliul — pină în martie a .c: că le-a repartizat prin secţia agricolă g\îndese nici la adăpostlrea selectoru­
în curtea direcţiei agricole regionale / a raionului Ilia, dar care nu au a-
¦ colo unde se naşte mătasea, tează din mers starea firelor, "y juns nici pină acum ia Şoimuş. De lui şi nici la transportarea lui la o»
rie pentru a fi folosit.
nu din firul viermilor de mă- Chipul ei apare şi dispare rit-

tase, ci din banalul lemn de mic, ascuns de albul sclipi-

brad. care sub mîinile fila- tor al bobinelor, La I. A. R. T. Deva prevederile

toarelor capătă aspectul bine- D e cînd lucrăm după

cunoscutului fir, trainic şi a- metoda marşrut, ^ ne spune

semănător borangicutui. însoţitoarea noastră, şefa de
contractului colectiv sînt traduse in viaţa...Venind pe nenumăratele schimb Amalia Dreguş, pro-
ţevi de sticlă ale maşinilor de ducţta creşte mereu, iar efor-

filat, viscoza de culoare gal- tarile noastre sînt tot mai Răsfoind contractul colectiv cii a re a liz a t o red u cere de 2,31 astfel faţă de anul de bază,
al fabricii I.A.R.T. Devia, a- la su tă. P rin tre principalii fac­ su m a de 210.000 tei, iar faţă
ben-roşcată iese din filiere, mici. ju n g i la c o n clu zia că aici oo- tori care au determ inat acest de plan 1.020.000 lei. Stocurile
m itetu l sin d ical şi co n d u cerea succes putem enum era, executa­ supranorm ative au fost reduse
sub forma unui fir alb şi lung Prin satele îndepărtate, de fabricii, au depus m ult interes rea tranşării cărnii mai econo­ complect, lucrîndu-se chiar sub
în vederea traducerii lui în v ia ­ mic, evitarea pierderilor la de­ n o rm a tiv cu 773.000 lei.
care se înfăşoară pe bobinele munte, se mai pot vedea ve- ţă, cu toate g reutăţile întâm ­ c o n g e la re şi uscare, n e a tin g e re a
pinate în prim ul sem estru al costurilor planificate, reducerea D em n de relevat este faptul
mari de metal. Zgomotul care chile vîrtelniţe cu care se mai anului. co n su m u rilo r specifice şi în g e ­ că o seam ă de prevederi din
neral buna gospodărire a în­ contractul colectiv cu privire la
se aude din sala ringurilor, fac V azi ţesături. Cam ast- Nu ne vom opri prea mult treprinderii. Toate acestea au dotarea întreprinderii cu noi
asupra planului de producţie, a d u s Ia fa p tu l că în tr e p r in d e r e a utilaje şi instalaţii, au fost în ­
unit cu tic-tcrul monoton al fel arată şi vîrtelniţele, zecile p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii, deşi a- nu num ai că n-a avut pierderi deplinite. N otăm în această di­
cestea sînt obiective de b a z ă în p l a n if ic a te , c a r e s - a r fi c if r a t recţie term inarea secţiei de
braţelor-filiere, îţi face impre- de vîrtelniţe, din secţia depă- contractul colectiv. la c îte v a s u t e d e m ii, ci d i m ­ sp ecialităţi, de s p ă la t lăzi şi
potrivă, a realizat pe primul granduri, instalarea unui bă­
sia că te afli într-un adevâ- nat- Numai că astea sînt me- Diar v re m s ă a r ă t ă m că a- se m e stru al anului urt benefi­ tător mecanic de untură, con­
ceastă întreprindere a făcut ciu p rin c ip a l de 144.614 lei şi fecţionarea a două cărucioare
rat stup de albine. Pe filato- canice şi dau multă produc­ mult pentru respectarea inte­ alte beneficii de 80.000 lei. Aşa pentru transportul cărnii, in­
grală a prevederilor contractu­ se face că produsele fabricii au stalarea m aşinii tip W olf la
tul fruntaş Ion Tomescu l-am fie- La o asemenea maşină lui colectiv. D e pildă, s-a p u t u t fi m a i ie ftin e . secţia tranşare, a Injectorului
p r e v ă z u t ân c o n t r a c t u l c o ­ la c a z a n u l de ab u ri şi altele.
găsit chiar în momentul cînd am întîlnit-o pe maistra Con- lectiv o reducere a preţului In ceea ce priveşte viteza de
de cost pe prim ul sem estru , cu rotaţie a fondului de rulment, Vorbind de obligaţiile asu-
schimba bobinele pline. stanţa Moldovan, in timp ce 0,51 la sută. C olectivul fa b ri­ aceasta a crescut eliberîndu se
(Continuare în pag. 3-a)
___ D e a l o c i lucrez eu aici, arăta cum trebuie aşezat firul

! cu firele lucrate de mine. aş Pe braţul maşinei tinerei tnun-

) putea înconjura de zeci de citoareM aria Miclea, ce se« M IN A -ŢI, V U L P E , C O A D A !

h ori tot globul pâmîntului, ne califică la locul de muncă. ^

spune el, în timp ce cu mii- Ceva mai departe, Aureliac In raionul Sebeş, s-a pornii acţiu­ Beria, in loc să se ocgpe de acţiune,
nea de combatere a gîndacuiui de co­ au „trasai" sarcina, mai departe. Vor­
/ nile da din nou drumul visco- Bălăşoiu supraveghea cele I lorado. In treaba asta, sfaturile popu­ ba aceea „mlnă-ţi, vulpe, coada“ ? Tot
lare şi agronomii comunali erau di­ aşa şi ei, au pus cadrele didactice să
Ş zei, primind între degete fi- ,,ouă maşini la care lucrează. _ rect vizaţi. Trebuiau să organizeze organizeze echipele de depistare, tn
echipe de depistare a gîndacuiui. locul lor. In satul Roşia de Secaş, a
• ni[ alb. Uitîndu-ne la faţa ei radioa-1 mers cum a mers, dar în satul Tău,
In multe comune, acţiunea a mers din aceeaşi comună, nu s-a făcut ni­
La secţia ringuri, vorbele să, la mîinile care mîngâiau* bine. In Roşia de Secaş, insă, sfatul mic.
popular şi tehnicianul agronom Liviu
sînt de prisos. " Ne înţelegem firul mătăsos şi asociind accs- (

doar prin semne, din cauza cu zumzetul dtn secţia rin- (

\ zgomotului continuu. Zecile purilor, fără să vrem ne a-

| de bobine care se învîrt uimi- Pare imaginea unui imens '.