Page 57 - 1957-07

Pag. 2_
Drumuri...drumuri...
T o am nă. P a rc ă s-iar prevesti
o toam nă lungă, cu tim p bun,
prielnic lucrului afară. Străzile
oraşului D eva, zac în neclinti­
rea lor obişnuită, laşteptînd in­
diferente scurgerea vremii. Iată
în să că in tr-o zi, d in a c e a stă
toam nă despre care e vorba
aic i, p e La c o l t u r i l e c î t o r v a , s - a u
ivit oam eni, oamenii ce purtau
cu ei n iş te a p a r a t e c iu d a te , prin
care se to t u itau şi tot în se m n a u
în n işte hîntii. P asă-m i-te, fă ­
ceau m ăsurători pentru nişte
lucrări ce u rm a u să în ceapă. Şi
lucrările au început. Au fost
sparte rînd pe rînd străzile
I. C. F r im u , S im io n B ă r n u ţiu ,
C uza V odă, D ra g o ş V odă etc.
Cetăţenii din m icul orăşel, în-
. c e p u r ă ia s e u i t a la î n c e p u t n e ­
dum eriţi, .apoi oînd a u înţeles
că-i vorba să fie extinsă re ţe a ­
ua de ap ă au început a da din
caip m u l ţ u m i ţ i .
D i r e c t o r u l Mihiai M a n t a d e La
T.R.C.L.H., P etru K e rte ş'şi al­
ţii tot de aici, oare-şi lua'seră
sarcina rezolvării unei asem e­
nea probleme, nu-şi făceau însă
prea m ulte griji în această pri­
v in ţă . Ei se felicitau de z o r şi
sp ărg eau , sp ărg eau m ereu la
străzi.
Apoi a venit o zi cînd a u fost
gata cu spartul. D ar tot a-
tunci s-a g ă ta t şi cu timpul
bun. Au început ploi, au înce­
put ninsori. Pe asem enea vreme
desigur că nu se poate munci
şi fiindcă nu se poate, lucrul
a încetat şi totul a in trat din
nou în linişte. Străzile conti-
nuară să-şi desfăşoare aceeaşi
viaţă încrem en ită, a tîta d o a r că
acum avea un alt a sp e c t:
gropi, şanţuri, grăm ezi de pie­
tre,. m o r m a n e de n isip , m ă rog,
luară forma unui m inunat te­
ren de antrenam ent pentru alp i­
ni şti.
> 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'
Noutăţi dinir-o gospodărie colectivă
La sediul gospodăriei colective
din Miercurea nu era nici un colec­
tivist în ziua de 18 iulie. Cu toţii
erau la cîmp, la secerat.
In timp ce ei lucrau la strîngerea
recoltei, la sediu, inginerul agronom
al gospodăriei, tov. Ion Teodoru, îm­
preună cu tovarăşa inginer Ana Bă-
tenţean de la Laboratorul de semin­
ţe din Alba lulia şi Ana Bogdan,
tehniciană agronomă a sfatului popu­
lar comunal, alegeau spice de grîu
şi le legau mănunchiuri de cîte 100
bucăţi.
De ce legau ei spicele în mănun­
chiuri de cîte 100? Această între­
bare şi-au pus-o de altfel mal mulţi
colectivişti. E şi firesc, pentru că ceea
ce făceau agronomii era o operaţie
Trei doam ne şi... silei an al
Despre tabăra pionierilor şi şcola­
rilor din comuna Gurasada s-a mai
scris în ziarul nostru. S-a scris de
copiii muncitorilor din oraşul Hune­
doara, care au petrecut minunate zile se încumetă a face vizite mai dese 1
in această tabără.
De o săpiamină au intrat pe porţile şi şcolarilor.
taberei, copiii din seria Il-a, !ii ai
aceloraşi muncitori hunedoreni. Au
venit aici cu dorinţa de a-şi petrece
cit mai plăcut vacanţa. Au auzit de
la scornii lor că în tabără se face
s p o r is e învaţă cînlece noi, sînt cer­
curi de geografie, ştiinţe naturale şi
multe alte îndeletniciri plăcute.
Cu aceste gloduri au venit la ta­
Cînd ps-aahaurmulplcuut venin După 28 de ani P ărin ţi!' cea de pe o b razu l lui D on Ri-
bără pioniera Ecaterina Tîmpa, cei
doi copiiai muncitorului Ioan Ciur-
dăraş şi alţi pionieri şi şcolari.
Au aşiepiat copiii o zi, două, trei....
şase zile în cap; dar în tabăra din
Gurasada rui se vedea nici o mişcare:
Nici sport, nici ciniece, nici cercuri.
„Unde sînt tovarăşii profesori din
mijlocul nostru, să ne îndrume, să ne
facă mai plăcute aceste zile ?“ —
se întrebau îngrijoraţi copiii.
Să vă răspundem noi copii cine
sini aceşti profesori şi cum înţeleg
ei să-şi facă datoria.
Sini trei la număr şi ioţi trei din
oraşul Deva: profesoara de geogra­
fie L va Lorincz, profesoara de mu­
zică Dina Sturzu şi profesorul de e-
ducaţie fizică Tiberiu Drăgan,
E i. silit I Şi ştiţi de ce nu vin prin-
‘re vo i? Le este cam greu să „co­
boare" din oraşul Deva în comuna
Gurasada... Le vine cam „peste mină"
să se preocupe de voi, fii ai mun­
citorilor hunedoreni. Concepţii vechi,
copii, concepţii nesănătoase...
Ştiţi voi cs-a făcut profesoara Eva
Lorincz ? De fapt ea s-a prezentat
la Gurasada în ziua de 16 iulie a.c.
Văzînd că ceilalţi doi lipsesc din ta­
bără, s-a întors frumuşel la Deva. l e c t r i c ă , i a r s u n e t u l p r e l u n g al E r a u c h e m a ţ i d e p a t r o n i să î n d u r e r a t m a s a c r u l n e m a i p o ­ r a n ţ ă .
De altfel, nici Comitetul regional
U.T.M. nu s-a îngrijit să trimită din
timp pe cei doi instructori de pio­
nieri la tabără.
Ce părere aveţi copii despre astfel
de educatori ?
Noi am zice că nu sini numai ei
de vină. Vinovaţi se fac şi acei to­
varăşi care le-au încredinţat această
sarcină, în schimb nu au controlat şi i n d i g n a r e a , s e t e a de lib e r ia - pe m i n e r i , ci d i m p o t r i v ă îi în - m i n e r u l G o l c e a , s c ă l d a t în sîn- i s p r a v ă , n ic i g î n d 11 a v e a u s ă
g aaBuawmwKnrwra
Şi, n u o d a tă a p u tu t fi v ă ­
zută cîte o babă m ai neaju to ­
rată care după ce m a i întîi se
ro stogolea pe g h eţu ş, se tîra cu
cliiu cu vai la m a rg in e a bord u ­
rii iblestemînd.
— A rde-i-ar focul pe ăia de
La s f a t...
— D a nu-s ăia de vină m ătu ­
şă, d e vină sînt cei de la
T.R.C.L.IT.
— Atunci pe ăia, m aică, pe
ăia...
D e cînd s-au început Lucră­
rile a trecu t tim p, şi continuă
să treacă. Tovarăşii din condu­
cerea T.R.C.L.H. nu-şi fac însă
prea m ultă bătaie de cap. Ei
sînt acoperiţi. Scriptic ei, „au
lichidat lucrarea prin epuizarea
fondurilor contractate“. Cel p u ­
ţin a c e s t lucru îl m ă r tu r is e s c
cu to ţii în c o r o ri de c îte ori li
se tace cum va vreun reproş. In
defin itiv , n - a v e m n im ic cu ei şi
am putea să-i credem, de n-ar
fi c ifre le . D i n p ă c a t e , a c e s t e a - s xistentă. Tineretul nu-i mobili­ sînt nimeni, atunci intr-adevăr
foarte în c ă p ă ţîn a te şi n u v o r să
a ra te decît ceea ce e s te de fapt.
Să luăm un m ic exemplu : pen­
tru s tr a d a I. C. F rim u , s-a s t a ­
bilit un plan valoric de 96.800
lei. D in a c e a s tă su m ă,
T .R .C .L .H . a r e a liz a t 70.000 lei.
A r m a i fi deci 26.800 lei, t o ­
tuşi, conducerea acestei unităţi
dă asigurări solem ne că lucra­
rea a fost, chipurile, lichidată.
Nu, lucrarea n-a fost lichida­
tă, după cum m a u fost lichida­
te încă m u lte a lte lucrări, şi nu
vor p u te a fi lich id ate a tîta v re ­
m e cit n u v a fi m a i în tîi şi m ai
intîi lichidată n ep ăsarea, biro­
cratism ul şi co m o d itatea ce tră ­
iesc în cadrul conducerii
T.R.C.L.H.
NICODIAî DAVID
deputat în Sfatul popular
al oraşului Deva
nouă şi mulţi nu-şi dau seama de
însemnătatea ei. Mulţi nu-şi dau sea­
ma că aceasta este o lucrare ceru­
tă de experienţa ştiinţifică făcută
ani de-a rîndul în agricultură.
Gum se procedează? Se taie la în-
lîmplare din mai multe locuri snopi
de spice, mergîndu-se în diagonala
lanului de grîu recunoscut ca bun
pentru sămînţă. Spicele se leagă mă­
nunchiuri de cîte 100, pentru a se
supune unei analize. Această analiză
se face cu scopul de a se vedea dacă
soiul recunoscut pentru sămînţă nu
este amestecat cu alte soiuri, sau dacă
plantele nu sînt atacate de diferite
boli. La analiză se mai constată
procentul de amestecare şi de dege­
nerare a soiului respectiv.
îndeplinirea ei. Sînt de vină şi tova­
răşii din Secţia de învăţămînt şi cul­
tură a sfatului popular regional., care
— între noi fie vorba — nu prea
prin taberele de vară ale pionierilor \
A. GHEORGHE
Uneori, o cicatrice presupu­
ne o sem nificaţie ladîncă în
viaţa unui om. îmi am intesc
de sem nificaţia cu a d e v ă ra t u-
luitoare ce o prezenta cicatri­
varez, revoluţionarul erou al
celebrei scriitoare Ettel Voinish.
Fireşte că în viaţa de toate zi­
lele, eroi cu cicatrice de talia
lui Don R ivarez găseşti foarte
rar. Cu unele contingenţe, g ă­
seşti însă m ai mulţi.
D eunăzi m i s-a întîm plat să
văd un om cu o cicatrice pe
m ina stingă. La început eram
te n ta t să cred că e v o rb a de
vreo tă ie tu ră , sau cine ştie ce
accident stupid. D ar cit de de­
parte eram de a d e v ă r! Cicatri­
cea de pe m ina m inerului Tra-
i a n D a r n l a n d e ha L u p e n i , e s te
m ărturia grăitoare a unei mari
î n c le ş tă r i î n t r e cei o p r i m a ţ i şi
călăii vrem urilor apuse.
...5 a u g u s t 1929. P a h a ru l cu
venin se umpluse. Răbdarea
m inerilor d e la Lupeni aju n se­
s e ha o a p ă t . Cia o f u r t u n ă s e
dezlănţui !marea grevă. Cu
toată opoziţia jandarm ilor, m i­
n e rii l u a s e r ă cu a s a l t u z i n a e-
sirenei an u n ţă începutul unei
m ari încleştări. Oam enii voiau
o bucată de pîine m ai bună, li­
bertăţi democratice, cereau a-
nularea curbelor de sacrificiu.
In p r im e le r în d u r i se a f l a şi
dîrzul m iner D am ian. Din piep­
tul lui, oa şi d in a celorlalţi
grevişti, răsuna puternic mînla
DRUMUL SOCIALISMULUI N T 811
— r - ......r i iV
AA
MM
IN TIM PLA R II
¦ tîta timp cit Sfatul popular al
raionului B rad şi C om itetul ra ­
Nu ştiu de ce, dar în to td e a ­ brig ad a artistică de agitaţie de ional de partid, nu vor lua cu
to a tă ră sp u n d e re a în atenţie, a-
una, cînd se în tîm p la să aud la S m ieria V eche şi m u lte alte- ceastă problemă.
despre- V a ţa de Jo s, îm i în c h i­ le ca ace a sta . E vrem ea ca intr-un asem e­
nea ceniru im p o rtan t al re g i­
puiam această com ună fremă- La V aţa nu s-a organizat o unii noastre, viaţa culturală să
fie a şe z a tă pe fă g a şu l ei firesc.
t î n d d e r i t m u l ;v i u al unei, a s e m e n e a b r i g a d ă ; a ic i e x i s t ă sa p 5*-
m unci culturale, susţinute. P ro ­ părerea că '„ n u se poate o rg a ­ V. DAN t* fL’MyV 'W '
b a b i l p e n t r u ' f a p t u l c ă , f iin d o n i z a ,, f i i n d c ă - n u . e c u c i n e “ . D-a, VEŞTI
din cooperaţia
sta ţiu n e balne.o-olirnatencâ- şi d a c ă i n t e l e c t u a l i cjţ • d r. S i ­ Fizionomia lor nu prezintă tră­ — Ce ie bagi, măi suifamidă ?
în consecinţă, bucu rîn d u -se .de rena Cos tina, ' sora ’ de spi­ meşteşugărească sături de perfecţiune incontestabilă Vrei să-ţi fac boiangerie la gură ?
vizita m ultor oam eni veniţi de tal Ilean a T u d o ran , fel- şi nici cine ştie ce regularităţi im­ Dacă-ţi caftesc un vast peste muian,
prin toate părţile ţării,’ nu se ?? pecabile. Ba, adeseori, vieţuitorii mută măta dulapu.
poate crede într-o stagnare a ceriţia M ariana.- H u ţa n , c o n ta ­
vieţii, pe care form ele ' mţirtcii bila de la Sfat D oina Indrei, di­ După 6 luni de muncă speciei in iernă sînt figuri şterse, — Ptiu, bătu-ie-ar dumnezeu /
artistice trebuie s-o aibă. rigintele poştei Gh. Indrei, de­ banale, placide. — Să n-am al dracului! Mă prind
putata M aria Sîrbu, cele 9 ca­ I n z i u a . d e 15 iulie, c o n d u c e ­ că eşti şmecher, li fi avînd şi tu
De curînd, am avut prilejui dre didactice printre care Petru rea cooperativei „M unca nouă,, Şi, lotuşi, prezenţa unor aseme­ pantofi cu intrare separată şi pă­
să-m i verific această p resupu­ D ărăşleanu, Elena M urgulescu, din Alba lulia, s-a întrunit pen­ nea bipezi, atrage luarea aminle. lărie cu locuri in faţă. Ori că ai
nere şi spre m area m ea dezilu­ Lucia H ord o v an , cei circa 30 tru a analiza îndeplinirea an­ Stirneşte ilaritate. Estompează cal­ făcut gargară cu pioneze şi ţi-ai
zie iată că am găsit. lucrători ai cooperativei din lo­ gajam entelor de producţie pe mul trecătorilor şi strică buna dis­ pus creieru pe bidighiuri...
prim ui sem estru al anului şi poziţie a omului simplu dar cu-mult Femeia se îndepărtează. Omul şi-a '
In com una V aţa de Jos, acti­ calitate, contabila băilor Lucre- stab ilirea fru n taşilo r în p ro d u c ­ bun simţ. Ceea ce duce aci, am zis,
ţie. nu e plămadă a- pus degetele în .u -
v itatea c u ltu ra lă e a p ro a p e in e­ ţia C iu n g a n , şi alţii ca aceştia,
Cifrele, încăpăţînate, nu s-au
lăsat niciuna sun procentul de
100. Să red ăm cîleva procente.
zat în această direcţie. Tov. Ti- nu e cu cine. Secţia tîm plărie nr. 2 a reali­
zat planul în proporţie de 110,4
su, secretarul organizaţiei F orţe cu care să sq lucreze în la sută, realizare care a întrecut
pe cea a secţiei de (îm plărie nr.
U. T. M., e de părere că „acum dom eniul muncii culturale, exis­ 1 Echipa de zugravi condusă parie celorlalţi rechi şi plşacă scîr-
de tov. Pom piliu Pitan a dep ă­
nu se poate face nim ic“, pentru tă la V aţa suficiente ,Nu exista şit p lan u l cu 65 la su tă. T o v a ­ vieţuitori ai bă- bit. Iar craiul se
ră şa M a ria V lădescu de la sec­
ca o am en ii sîn t a n tre n a ţi în însă o rg a n iz a re şi nici interes ţia de confecţionat ştam pile, a Irinei noastre pla­ întoarce la gaşca
depăşit planul cu 266 la sută. nete. Ci modul cum sînt înveşmin- care-l înlîmpină in formaţie de co­
m u n c ile a g ric o le de v a r a . O a- din p a r te a a c e lo ra c a re r ă s p u n d tafi dumnealor, felul în care se ex­ lac jumătăţit.
Şi lată cîţiva fruntaşi. Secţia teriorizează.
s e m e n e a p ă r e r e î m p ă r tă ş e s c , se de b u n u l m e rs a! unei a s e m e ­ de tîm plărie nr. 2. condusă de — Ai luat 11 m etrii
tcv. Andrei H ingher, a preluat
vede treaba, şi to v arăşii Mirori nea m unci. steagul de fruntaş de lă secţia
d e t î m p l ă r i e Tir. 1 ; e c h i p a de
Mîţ, preşedintele sfatului popu­ Directorul căminului cultural, zidari condusă de Nicolae Dă-
ian, şi-a m enţinut steagul de
lar com unal, Iuliu B istrian, se­ tovarăşul Aurel Coif, bate pe fruntaş. Cronic-bulevardis — aceşti crai — Zexe. Am renunţat. Era na-
netncoronaţi, sini, de obicei, recu­ soală.
cretarul acestui sfat şi A z a r ie ! la -toate uşile, d a r răspunsul încălţăminte mai multă... noscuţi fără prea multă bătaie de
cap. Ii scoate în relief încălţămin­ Şi blazată, gaşca se împrăştie in 1
M aciu, secretarul com itetului de peste tot sună oam aşa : „Nu în cele 17 zile ale lunii iu­ tea excesiv eiajaiă, ciorapii sing- lanţ de trăgători, în vederea tu- ;
lie, colectivul fabricii de în c ă l­ relor de rigoare.
p a r t i d ' c o m u n a l , a ltfe l n u a r fi p u t e m “ s a u „ N - a v e m t i m p " . î n ­ ţăm inte „A rdeleana" din Alba
lulia, a reuşit să dea încălţă­
atît de pasivi faţă de acţiunile suşi preşedintele sfatului popu­ minte mai m ultă faţă de plan.
oe tre b u ie în tre p rin se pentru lar se situ e a z ă pe o asem en ea In această perioadă fabrica sing, perechea de manşete cu puţin Dacă se întîmplă ca să fie Sîmbă-
şi-a îndeplinit planul în propor­
culturalizarea ţăranilor m unci­ poziţie, fără să m ai vorbim de ţie de 104,8 la sută. pantalon, cravata decorată cu zebre, tă seara, craii procură — dracu ştie
tori. Potrivit unor asem enea p ă ­ tov. C rişan, directorul I.F.E.T- Printre muncitorii fruntaşi palmieri şi bogată vegetaţie tropică, de unde — invitaţii la bal şi spre
se n u m ă ră F ra n c is c M a ty a s şi
reri, ar însem na ca activitatea ului, care dovedind o totală ne­ G heorghe M oldovan, de la sec­ dar mai ales, moţul. Căpiţa de o miezul nopţii, îi găseşti iremurînd
ţia croit, care au depăşit pla­
culturală la sa te să m earg ă nu cunoaştere a rolului pe care n u l cu 16 şi re s p e c tiv 15 la curăţenie îndoielnică, îmbibată cu din ¦toateîncheieturile la un „pin­
sută. La secţia de tras, Ion
cum se cere şi trebuie, ci cum m u n c a c u ltu ra lă îl jo a c ă şi t r e ­ D răgoi şi S ep tim iu C rişan , briantină, Şi debitul verbal. guin mambo",
se poate, la voia întîm plării, ar buie să-l joace în îm bunătăţirea şi-au realizat planul în propor­
însem na ca pe ţăranii m unci­ procesului de producţie, se m ul­ ţie de 152 la su tă. Adunaţi în gaşcă (tot la fel cum Cindcineva îndrăzneşte să le a-
tori să-i văduvim de binefaceri­ ţu m e ş te să ră s p u n d ă p lacid şi
le culturii tocm ai acum , cînd c o n s t a n t : „m ai întîi p la n u l şi ...şi de calitate caii se adună în herghelii, iar boii Iragă atenţia că au luat-o razna,
in cirezi), craii folosesc un voca­ riscă. In ciieva clipe, scandalul e
sîn t m ai n ecesare în d ru m a re a apoi m u n o a c u ltu ra lă “ . Ca şi bular (dacă se poate chema astfel), gata. Şi odată cu el şi peirecerea.
şi m o b ilizarea lor. O r, tocm ai cînd a c e a sta a r fi ceva „în si­ care n-are nimic comun cu limba Şi buna dispoziţie a tinerilor cuviin­
în aceste zile, form ele activităţii n e “, ca şi cînd ea nu ar avea celorlalţi păminteni. cioşi, care doreau sâ-şi petreacă plă­
culturale trebuie să fie m ereu m enirea de a-şi aduce co n trib u ­ — Şase/ Vine-o cadână/ Cine-o cut, o seară de odihnă.
prezente, atît în cadrul căm inu­ ţia tocm ai într o asem enea di­ saltă ? Tîrziu, de obicei spre revărsarea'
lui, cit şi la locul de m u n c ă , pe recţie. — Lăsaţi-o s-o ginesc eu. zorilor, haita se retrage.
— Sanchi, ie vîri ca un vierme, — Mergem la coteţ. Ce aiureală, i
cîmp. Rolul im portant pe care D e z i n t e r e s u l ce, e x i s t ă în c o ­ la-le tu pe toaie, na!
—¦ Nu mă mai bag. Are vatman. mincaţi-aş ochii...
îl jo a c ă o b rig a d ă a rtis tic ă de m u n a V a ţa de J o s faţă de p ro ­ — N-are. Şi răcnete străpung liniştea aşe­
a g i t a ţ i e în a c e a s t ă p e r i o a d ă n i -1 b l e m e l e m u n c i i c u l t u r a l e , r e z u l ­ zării .’
d e m o n stre a z ă în chip strălu cit tă în m od ev id en t şi din faptul
că, de atîta timp, o localitate cu — Are, tolomacule. Nu te prinzi Lume, lume, soro lume...
IN TIM PUL L IB E R asem enea faim ă, n-a fost în că-i cu rafu pe deget ? Sau:
stare, din pricina proastei sale — Ei şi? Ţi-e ilrşeală? Dacă
Dă-mi boierule ţiganca.
Iosif Wander, frizer la coopera­ gospodăriri, să-şi ridice un că­ vine nea Sielianu îl cafteşti şi ie •k
tiva „Crişana" din comuna Cris- min cultural. S-a scris mai de­ faci că plouă.
cior, îşi petrece timpul liber în gră­ unăzi în ziar despre chipul Majoritatea covirşiloare a tinere­
care şi-au construit şcoa,lâ în — Şi curcanii? tului, îşi vede de lucru. Munceşte,
şi — La ceasul ăsta-i eclipsă de cu 'suflet şi-şi petrece instructiv tim­
curcani. pul liber. Detestă lipsa de cuviinţă
dină, îngrijind de cei patru stupi c ă m i n o a m e n i i d in C o s t e ş t i - d e a l . şi scandalurile. Are oroare de îm­
Femeia le evită privirile şi în­ brăcămintea deşuchiată, de manifes­
Stupăritul este pa- O Cu spatele au urcat m ateria­ cearcă să traverseze strada. Dar tările ce întrec măsura. Oare, atunci,
Lsiunea lui. lată-1 în lul pînă pe culm ea pe care-i a- ţi-al găsit-o.
5 clişeul de mai tăs exa şezat acest m ic cătun. Or, la
\ minînd cu ochi de cu Vaţa sînt nespus de m ulte posi­ — Domniţă/ Te fac o îngheţată? de ce cîţiva nechibzuiţi îşi fac de
jnoscător fagurele , unui . bilităţi. E le au sta t şi vor c o n ­ Pe ochii mei că eşti spărgăreaţă. caf)? De ce tineri ca Fănel Ştefan, ',
tinua să stea încă nefolosite a-
Sftip.- - * r
De bum te-am benoclat, mi-a venii Stan Aurel, Bizîc loan, B ănuţă,
ideea... Victor de la Hunedoara şi alţii, pă- i
— Eşti nesim... tează demnitatea tinerilor cinstiţi?
Harnicii m uncitori din coope­ — Pe ochii mei dacă-ţi vrăjesc De ce — ca să mă exprim în jar­
rativa m eşteşugărească „P ro­
g resu l“ din Alba lulia, cu toate nasulii... gonul lor, — inşii aceştia nu-s săl­
greutăţile avute în perioada de Un om, de mult trecui de prima taţi şi adăpostiţi la şase în fu n d !
început a sem estrului II, pînă pe dreapta? De ce să nu se bucure,
ha 17 iu lie a u o b ţ i n u t f r u m o a s e iineneţe, încearcă s 1 ia apărarea fe­ şi pămînienii de... eclipsă totală de '
succese in m uncă. meii acostată. crai ?
— Nu ţi-e ruşine, potaio. Femeia...' v. se r g iu ;
In cele 17 zile, fo lo sin d r e s u r ­
sele interne, au confecţionat în ­
călţăm inte de bună calitate. Cea IN FO RM A ŢII
m a i b u n ă s e c ţ i e s - a d o v e d i i a fi
cea de tălpuil, în care s-au evi­ lOoococococoococoooococcoooooooosoGoosooooooooooooeoooeooc1°°ooooooe
denţiat tovarăşii Dum itru Ga-
bor, P e tru A v ram şi N icolae TURIŞTII
Iancu. R ezultate bune în pro­ In trecere prin regiunea Hune doara vizitaţi restaurantele coope- -
ducţie au ob ţin u t şi secţiile de raţiei de consuni din Aiba-Iuiia, Sebeş, Orăştie şi Haţeg.
croit, de re p a ra ţii, nr. 1, şi de Bogat sortiment de preparate culinare şi băuturi.
rihlui.t.
Vizitaţi restaurantul
CATRICE îm bunătăţească traiul am ar al cooperaţiei de consum
minerilor. Ei conspirau noi re­ din Alba-Iulia
presalii în potriva acelora oare
vor m ai îndrăzni să ceară o b u ­ In permanenţă bogat sortiment
cată de pîine m ai dulce. de preparate culinare şi băuturi.
Seara fripturi şi mititei. ,
Muzică—dans.
te. Nici !am eninţările p a tr o n i­ dîrjiră şi m ai m ult. In ju ru l 0- ge şi căloat de picioarele că ­ Peste puţine zile se îm pli­
lor, nici u neltirile sp ă rg ă to rilo r rei 5, prefectul o rdonă atacul, nesc 28 de ani de la crîqoenul
de grevă de teapa lui M untea- Cînd ajunseră în dreptul uzi­ lăilor. măcel. Acum, D am ian-haci, 0-
nu, n u i-iau p u tu t u rn i d in loc. nei electrice, prefectul încercă mu! cu cicatrice, cu m u lt a r ­
mai întîi să ducă „tratative“ D am itan, oa un b u n to v a ră ş, g i n t La tî m p l e , c u f r u n t e a b o l ­ ŢA R A N I M U N C ITO R I f i
— M erg eţi la luoru — le cu m inerii. tită şi ochii veşnic ap rin şi, a
spuneau spărgătorii de grevă; s-a în d rep tat spre rănit, dar un ieşit oficial la pensie de o lu­ Procuraţî-vă de la magazinele,
Noi v o m f o r m a o d e le g a ţ i e şi — R eluaţi lucrul şi n-o să nă de zile. Zic oficial, pentru cooperaţiei de consum din regiune f
vom duce tratativ e cu patronii. păţiţi nim ic — zise el, gesticu- m ustăcios de plutonier ha că el continuă să m uncească maşini şi unelte agricole, îngrăşă-l
jînd cu pistolul sclipitor în mai departe în adîncuri. minte chimice, antimalurice — ini
— Vă cunoaştem noi cine m in ă. o b serv at şi s-a repezit orice cantităţi.
sînteţi, ce vreţi şi ce urm ăriţi D am ian-baci cîştigă în jurul
— răspundeau m inerii, indig — Cînd vom avea drepturile cu baioneta să-l străp u n ­ a 2.500 lei pe lu n ă, plus p e n ­ 0000oeoooooooooo0000000oooocooooooooocx.
naţi. Nu o d ată ne-iaţi fript jîştigate, atunci ne vom în ­ sia, iar grupa sa, lună de lună.
Ne-iam h o tă rît să n u plecăm de toarce la m ină, replicară cîţiva gă pe la spate. Noroc că zbirul dă cărbune peste plan. Tinerii
aici pînă oînd revendicările n o a ­ mineri. m ineri, în v a ţă foarte m u lt de la
s tr e n u v o r fi s a t i s f ă c u t e . P u ­ a g re şit puţin ţinta, şi D am ian comunistul Traian D am ian. De
teţi să lătraţi, clinilor, că de aia Prefectul s-a făcut stacojiu la fa p t, cîţi n - a u î n v ă ţ a t d e la el
sînteţi plătiţi cu arginţi grei ! faţă, a o rd o n a t „foc !“ şi ca să a scăpat cu m ina stin g ă răn i­ m eserie de-a lungul .anilor ? In
fie exem plu pen tru ceilalţi, şi-a orice oaz, de cînd a ieşit m iner
N u - i' n i m i c , o !să p l î n g e ţi descărcat cu furie sălbatică pis­ tă, sărind în canalul de lingă şi p în ă acu m , d acă i-ar a d u n a
inii n e c u l a c r i m i a m a r e — îi >a- tolul in pieptul m inerului Vitoş, laolaltă, .ar face cu sig u ra n ţă
vertiza M unteanu. care era mai pe aproape. Ar­ uzină. îm preună cu alţi mineri, o companie.
m e le !au î n c e p u t s ă t r a g ă în
M in e rii iau r ă m a s n e c lin tiţi m asa de oam eni lipsiţi de orice s-a strecurat neobservat pînă Fam ilia bătrînului m iner tră­
în hotărîrea lor. P în ă seara tîr- apănare. S îngele începu să ieşte fericită. Intr-un cuvînt.
ziu îi v izitau fam iliile, oare le curgă şiroaie, peste tot. M ine­ la !arena de fotbal. Cînd an are to t ce-i trebuie, nu oa pe
duceau d e m în c a re , în timip ce rii căd eau , fie zdrobiţi de vrem uri, oînd a b ia a ju n g e a la
ei se p r e g ă t e a u de lu p ta ce u r ­ gloanţe, fie îm punşi de baio­ fost descoperiţi, puştile au în­
ma să vie. In miez de noapte, netele necruţătoare. Soarele o m ăm ăligă. Pentru meritele
sosiră grăn icerii şi ja n d a rm ii, care abia răsărise, parcă privea ceput să răpăie sălbatic. Ei sale, D am ian-haci a fost deco­
în fru n te cu prefectul R osvâny.
însă erau departe. Au luat dru­ !In magazinele cooperaţiei de con
|sum din regiune găsiţi un bogat
mul m unţilor, unde aveau si­ !sortiment de îmbrăcăminte şi în­
călţăm inte pentru copiii dvs.
g u r a n ţ a că n u v o r m a i fi a j u n ş i
OOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvV
de g loanţe. In v rem ea a sta , lui
D a m ia n şi a lto r m ineri răniţi,
le cu rg ea sîn g e le şiroi din r ă ­
nile proaspete. Şi totuşi, Da-
m ia n n-ia s p u s d ecît p rieten ilo r
intim i că e ră n it. Ştia el că p a ­ ** ATEL--I-E--R---U--L--- -E--L--E--C--T- -R---I-C-------A-l ¦l
tronul îl are oa s a re a în ochi X COOPERATIVEI '„SOLIDARITA- ¦
şi dacă o să m ai afle că e ră ------------------- 4
nit, o să-l dea afară ou sigu­ ¦ TEA” din Deva, ¦¦
ra t cu O rd in u l M u n c ii c la s a X Execută bobinări dej
m enit. IH-ia, precuim şi cu M edalia
înăbuşe m area grevă. Şi p en ­ A şa a sc ă p a t D a m ia n de la Muncii. Pe deasupra şi-a cîşti- l motoare electrice ¦
tru ca a r m a ta şi ja n d a rm ii să — Noi an i cerut pîine, şi voi, groaznicul m ăcel din zorii zi­ g at d ra g o ste a şi p reţu irea m i­
nu dea înapoi, prefectul şi cu dinilor, ne trataţi cu gloanţe lei de 6 a u g u s t, cînd 22 de m i­ nerilor, oare ştiu că !acest dîrz ¦ cu materialul cooperativei, re- *
patronii, precauţi cum enau, — enau vorbele care pluteau pe neri şi-au g ă sit m o artea pe loc, m iner a stropit cu sîngele său
i-au îm bătat. buzele m uribunzilor. In veci să iar peste 200 au fost grav ră­ păm înlul Văii Jiului. C hiar d a ­ ¦ paraţii de dinamuri, instala- J
fiţi b lestem aţi voi şi ţîţa oare niţi. Abia după vreo săp tăm îril
Măcel în zori de zi aţi supt-o. s-a întors din nou la m ină. i | că a r vrea să ascundă acest ¦ ţii autovehicule, încărcări de acu- ¦
lucru, cicatricea l-ar trăda.
i Se lumina de ziuă. Veştile a- — Dam iane, Damiane, a ju ­ Deşi sîngele minerilor curse­ ¦¦ mulatoare. La fel execută reizolări o¦
tor, sînt g ra v r ă n i t ! a strigat se gîrlă, patronii palisfăcuţi de | de sîrmă cu bumbac pentru bobi- L
du'se de şta fe te n u i-iau sp e ria t
¦ narea motoarelor, precum şi insta- «
4¦ laţii interioare cu materialul cilen-*4
^tu iu i (piaţa Unirii nr. 1). *
GH. TAUTAN
l