Page 58 - 1957-07

!Ni. 811
în legătură cu experimentarea
j—------------------------------------- --------------------------------------------------------------- a analizat activitatea cercurilor
sistemului îmbunătăţit de salarizare
Oamenii muncii propun:
* **
O deficienfă
care poate fi înlăturată
O rganizarea transportului în
bune oonditiuni la sectorul fur­
nale, asigură desfăşurarea op­
timă a procesului de produc­
ţie.
In consfătuirile avute în ca­
drul pregătirilor pentru experi­
m entarea sistemului, de salari­
zare îm bunătăţit, au fost făcu­
te m ai m ulte propuneri. Cu a-
ceastă ocazie a m făcut şi eu o
propunere, oare încă nu a fost
aplicată. Propunerea se referă
la ju sta folosire a locom otive­
lor c a re tra n sp o rtă fonta şi
z g u ra de la furnale. Se întîm -
plă deseori ca locom otivelor oa­
re transportă zgura, ajungînd
la fu r n a l să li se te r m in e a p a .
Aci, neexistînd o pom pă de a li­
m entare, locomotivele trebuie
s ă se în ap o ieze p înă în triaj, la
distanţă de aproape un kilome­
tru pentru aa să se alim enteze.
In acest timp, looomotivele
consum ă cantităţi mari de com­
bustibil. In plus, îngreunează
şi circulaţia altor garnituri.
D acă nu a r m ai face acest
d r u m , l o c o m o t i v e l e a r p u t e a fi
folosite, fie la diferite tra n sp o r­
tu ri interne, fie la sc h im b ă ri de
v a g o an e îp sectorul furnale. In
¦ O propunere care
nu şi-a pierdut actualitatea
încă în anul 1963 eu a m pro­
p u s oa praful K rivoi-R og de
3a f u r n a l e s ă f ie c a p t a t ; p r o p u ­ nici o sig u ran ţă. Eu cred că
nerea mea nu a fost însă apli­
cată. D upă părerea mea, acest
p ra f ar p u te a fi c ap tat, dacă
s-ar confecţiona un cilindru cu
p a rte a de jos conică şi cel p u ­
ţin 40 de injectoare cu apă, care
ar sp ăla şi ca p ta acest praf.
E ste adevărat că lucrarea cere
studiu tehnic pentru aplicare,
şi ap ro b ări, d a r dacă serviciul
tehnic din uzină s-ar apuca în
m od serios şi rapid de acest
studiu şi ar cere aprobarea
I .P .R .O .M .E .T -u lu i, ea ar fi r e ­
zolvată.
Voi reda cîteva neajunsuri,
p ro v enite din re v a lo rific a re a a-
cestui praf. C ăzînd în incinta
uzinei, în cantităţi foarte m ari.
el d ă u n e a z ă m u lt să n ă tă ţii o m u ­
lui. A coperişurile de tablă din
incinta uzinei, în special la h a ­
lele furnalului, sînt oxidate de
acest praf. Tabla oxidată trebuie
re p a ra tă, ceea ce se întîm plă, în
fiecare an. de cîte 3— 4 ori,
c h e ltu in d u -se su te de mii de lei.
P ra fu l p ă tru n d e şi în m e c a n is­
m ele a g re g a te lo r, în special la
m acarale, influenţînd negativ
buna funcţionare a acestora.
M -a m u ita t şi la podul de la
m acaraua de şârjare. Acest pod,
din cauza prafului c a re ’ se de­
Pentru o temeinică muncă politică
în campania agricolă de vară!
(Urmare din pag. l-a)
ce în se a m n ă circa 130— 150 kg.
la ha.
In a c ţiu n e a de s e c e ra t şi tr e ­
ierat este foarte im portant ca
organizaţiile U.T.M. să desfă­
şoare larg întrecerea între pio­
nieri şi elevi pen tru strîn g e re a
spicelor răm ase pe mirişte, să
organizeze acţiuni ale tinerilor
pentru a aju ta pe cei care n-au
putinţă să-şi siringă singuri,
ireoolta — băbrîni, văduve, in v a ­
lizi, soţii de m ilitari etc.
De o foarte m are im portanţă
în s t r î n g e r e a re c o lte i la tim p şi
fără pierderi este începerea tre­
ieratului în fiecare sat şi u nitate
agricolă socialistă la cel m ult,
5— 5 zile după term inarea sece­
ratului. Pentru aceasta este n e ­
cesar ca organizaţiile de partid
şi sfa tu rile p o p u la re asigure
ca în m om entul de faţă ariile
să fie am enajate, batozele in sta­
late şi v erificată fu n cţionarea
lor, prin probe practice de tie-
ieriş. E ste necesar oa raioanele
care au fost program ate să tri­
m ită batoze în alte ra io a n e c a re
duc lipsa acestora, să asigure
de urgenţa trim iterea batozelor.
O rganizaţiile de partid, sfatu­
rile p o p u lare, cît şi ce le la lte o r­
g an izaţii de m asă şi econom ice,
cărora le revin sarcini concrete
în această cam panie trebuie să
aibă în vedere că strîngerea re­
coltei înseam nă secerat, treierat,
DRUMUL SOCIALISMULUI Pdg. 3
Comitetul de partid Căian PRIN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ
VALEA TRANDAFIRILOR
şi cursurilor învăţămîntului
de partid B ulgaria este renum ită în lu­ este departe ziua cînd p lan ta­
mea întreagă pentru trandafirii
Zilele acestea, Comitetul de partid Căian a analizat felul cum s-a săi de !Kazanlîk. Din petalele de K. NIKOLAEV ţ i i l e d e t r a n d a f i r i v o r fi .aici ma-i
desfăşurat învăţămintul de partid în anul şcolar 1956—1957. acestei flori se obţine uleiul de m ari ca oricînd, iar recoltele
tran d afir — produs dintre cele
La această şedinţă au participat birourile organizaţiilor de bază, pro­ mai preţioase pentru industria vor fi b o g a te şi co n stan te.
pagandişti şi tovarăşi din activul de partid. p ar fum uri lor. T randafirul de u-
lei este cu ltiv at în U n iu n e a S o ­ iese şi a stă z i în sa tu l R ozoveţ. Deşi anul acesta prim ăvara
Din referatul prezentat de tovarăşul Avisalon Bocan a reieşit că în vietică, Franţa, Turcia, Africa
cursul anului şcolar 1956—1957, a crescut mult numărul tovarăşilor dornici de N ord şi o serie de a lte ţări. U nul dintre ei — Ştefan Ţ ve­ a fost capricioasă, deşi în V a ­
să-şi însuşească teoria marxist-leninistă şi că, datorită preocupării organi­ D a r n ic ă ie ri el nu c re şte a şa de
caz că n u li s -a r sim ţi lipea ta zaţiilor de bază, frecvenţa ia cercuri şi dursuri a fost în tot timpul bine ca în V alea T randafirilor tanski — conduce gospodăria lea T randafirilor a căzut grin-
anului de peste 80 la sută. De asemenea, mulţi propagandişti, printre care din inim a Bulgariei. agricolă co o p erativ ă' de m unca -dină, m u lte gospodării au cbţi-
nici o o p e r a ţ i u n e a m i n t i t ă , li tov. Gheorghe Alexoi, ion Manea, Ferdinand Mănescu şi alţii, şi-au adus a cărei principală cultură sînt . nut totuşi recolte bogate. In
contribuţia la buna desfăşurare a în văţămlnfuiui de partid. Pe vrem ea cînd B ulgaria ge­
s-ar putea face ungerea, sau mea sub cruntul ju g turcesc, trandafirii. tim purile gospodăria agricolă cooperativă
Discuţiile purtate cu această ocazie.au scos la iveală că nu toate oare a durat 500 de ani, unul D a r riu num ai în de rmîncă din satul Rozoveţ al
m icile revizuiri. organizaţiile de bază s-au preocupat cum se cuvine de această problemă. dintre sultanii turci a dat ordin
Aşa de pildăi la serviciul transporturi, la secţia turnătorie şi atelierul elec­ ca pe păm întul g h iau rilo r .să îndepărtate ale robiei turceşti cărei preşedinte este Ştefan
Pe lingă toate acestea suferă tric, se poate spune că birourile organizaţiilor de bază n-au ţinut cont de fie d istru se to ate p la n ta ţiile de trandafirul de Kazanlîk a avut Ţvetanski, de pe 1.600 de de­
şi producţia. Sînt cazuri cînd încadrarea cursanţilor ţn formele de învăţămînt potrivit pregătirii lor po- trandafiri, fiindcă Allah nu de suferit de pe urm a străin i­ cari s-au obţinut în medie cîte
tra n s p o rtu l zg u rii şi d e s c ă rc a ­ litico-ideoiogice. Din această cauză în organizaţiile amintite, învăţămintul poate suferi ca necredincioşii lor. Nu de m ult, pe cîrţd B u l­ 2 0 0 , k g flo ri lia d e c a r , în t o ­
tul fontei sînt întîrziate, tocmai s-a desfăşurat greoi, fără rezultatele dorite. să cultive flori a tît de îneîntă- g a ria se afla sub oizpaa hitle- t a l ': p e s t e 3 0 0 - (t o h e . A c e a s t a a
din motivul că lipsesc looomo­ toare. riştilo r, g u v e rn a n ţii ei fasfcişti adus gospodăriei un venit de
tivele. Or, provocîndu-se aceste Participanţii la şedinţă au făcut numeroase propuneri cu privire la s-au străd u it la rîndu! lor , să aproape 2 m ilioane leva. In sa ­
întîrzieri, nu se poate realiza deschiderea noului an şcolar, lucni de care comitetul de partid va trebui Trimişii sultanului alergau distrugă plantaţiile de Iran da - tu l P e v ţî s-a o b ţin u t cîte 180
producţia, ceea ce duce ta un să ţină neapărat seama. din sa t în s a t oa să vadă dacă firi. kg. de flori la decar, în satu l
salariu m ai mic. se în d e p lin e a a c e s t o rd in . C u o-
I. CRASCA chii în lacrim i ţăran ii bulgari K a r a v e l o v o — c î t e 1 50— 160- k g .
Eu am propus să se in sta ­ corespondent voluntar scoteau din rădăcini plantele
leze o conductă în lungim e de în f l o r i t e . Z a d a r n i c a r fi î n c e r ­ REPORTAJ DIN Tim pul culesului trandafirilor
12 m e t r i ; a c e a s t a a r fi g a t a în cat să nu se supună. N esupu­ R, P. BULGARIA nu durează decît ceva mai m ult
caa. 3 zile, In oeea ce priveşte n erea se p ed epsea cu m o artea. de o ludă — din a doua ju m ă ­
c h e ltu ie lile , a c e s t e a a r fi d o a r
de v reo 2.000 lei, su m ă ce este Intr-un sat trăia un ţăran, pe tate a lunii, pînă la sfîrşitul lu­
cu m ult m ai m ică, faţă de n u m e D o n iu , p e c a r e tu rc ii îl
pierderile pe oare le suferim ne- Stupul albinelor de...mătase so co teau p ro stă n a c . El nu a G e rm a n ii cereau să li se li­ nii iunie. In acest tim p, V alea
construind-o. sm uls tufişurile de trandafiri vreze mai mulţi cartofi pentru Trandafirilor este îneîntător de
d in r ă d ă c in ă , ci le-a tă ia t d o a r „ viaterland“ . In realitate însă frum oasă — totul este floare
P e n t r u a fi in s t a l a t ă , e x ista partea de deasupra sem ănînd uleiul b ulgar de trandafir era şi parfu m îm b ă tă to r.
posibilităţi, făcîndu-se legarea apoi pe locul lor grîu care a s­
cundea trandafirii de privirile un c o n c u re n t serio s şi p rim e j­ încă înainte de răsăritul soa­
noii' conducte de cea care duce răuvoitoare ale turcilor. După
( Urmare din pag. l-a) minute şi acestea vor fi pline. seceriş Doniu a tăiat din nou dios pentru uleiurile sintetice relui, ies pe cîmp mii de femei
ap a la şub erele oauperelor. tu fişu rile şi a s e m ă n a t din nou
Am aşteptat-o la masa unde cîm pul ou cereale. Şi aşa în fie­ germ ane. Probabil că da aceea cu coşuri şi saci. C întînd v e­
Cred că serviciul m ecanic-şef care an pînă cînd sultanul şi-a
lor braţe subţiri, aidoma ti­ va lipi pe fiecare bobind, o diat s e a m a că o rd in u l lui a d u c e a în 1937 p a rla m e n tu l fascist al sel eie rup repede şi cu g rijă
din uzină, a r trebui să ţină sea­ m ari p a g u b e şi a revenit a su p ra
nor antene de albine, lasă sâ etichetă cu binecunoscuta mar­ lui. Bulgariei a votat o lege prin florile de trandafiri pline de
m a de propunerea m ea şi să
se bobineze firul pe nişte mo- că „Filatura Lupeni". Cînd locuitorii văii au aflat care, pentru dezrădăcinarea rouă argintie. Lucrul durează
treacă m ai g rab n ic fa ap licarea de felul în oare „p ro stăn acu l“
sorele lunguieţe, de carton. Şi, deoarece ne uitam cu­ D o n iu a s a l v a t t r a n d a f i r i i , ei trandafirilor de pe un decar, se num ai cîteva ore de dim ineaţă.
ei. i-au m ulţum it fierbinte şi l-au
IOAN MURARIU Aşa va lua apoi drumul ţesă- rioşi la micuţele bobine, ea ni num it Doniu Ţvetanski („ţvet“ acorda un premiu de 300 leva. Cu cît sînt culese m ai devrem e
înseam nă „floare“ în lim ba bul­
maistru la furnalul nr. 2 toriilor din toată ţara se adresă, oarecum ironic; g a ră ). Urma.şii lui D oniu tră- Ţăranii oare îşi păstrau totuşi florile, cu atît se extrage mai
Uzina „Victoria“-Călan
Elisabeta Sakăcs nu cunoaş­ — Ce vă uitaţi aşa, asta-i plantaţiile av eau de suferit pier­ m ult ulei din ele. D e aceea, pe
te ce-i astimpărul. Mereu fuge doar munca noastră.., Intr-a­ deri deoarece florile de tra n d a ­ la orele 8— 9 dim in eaţa cîm-
de la o maşină la alta;'urmă­ devăr, asta-i munca lor. min- firi erau prost plătite. piile sînt deja pustii. D oar că­
rită peste tot de mişcarea an­ dria harnicelor albine ale N u e ste d e m ira re că în 1944, ru ţele şi a u to v eh icu lele în c ă r ­
cînd poporul bulgar a izgonit cate transportă reoolta spre dis­
tenelor. Din cînd în cînd a- stupului de... mătase. pe ocupanţii g e rm a n i şi pe slu ­ tileriile, ale căror coşuri înalte
gile lor m onarho-fasoiste, în fac parte din peisajul acestor
runcă o privire ceasului de Despre hărnicia lor vorbeş­ Valea Kazanlîk. răm ăseseră locuri.
perete. E timpul să scoată bo­ te îndeplinirea planului se­
binele. Atunci ne-a uimit un mestrial înainte de termen, foarte puţine plantaţii de tra n ­ La distilerii clocoteşte m unca
lucru. In cîteva clipe zeci de vorbesc frumoasele depăşiri dafiri. intensă. C urţile şi încăperile
p u n e pe el, a în cep u t sâ r u g i ­ bobine, smulse cu amîndouă pe care le au lună de lună, depozitelor sînt pline de flori
nească şi nu va m ai p rezen ta de tra n d a firi .Aici m irosul tr a n ­
mîinile, se grămădiră în şor­ vorbeşte însăşi mutica şi frea­ In tim p u l celor 12 a n i de p u ­ dafirilor este atît de puternic
peste vreo 20 de ani acest pod tere populară m ulte s-au schim ­ îneît te am eţeşte. Petalele cu­
va deveni inutilizabil, reducîn- ţul ei. Locul bobinelor pline mătul acestui stup gigantic, bat în V alea K azanlîk. Acest lese cu m ultă trudă nu trebuie
du-i-se astfel durata de în tre­ ţinut, în care odinioară erau să stea m ult timp, pentrucă îşi
b uinţare cu vreo 80 de ani. este luat de altele goale. De­ al filatoarelor de mătase din s tă p în i a fa c e riş ti şi s p e c u la n ţi, pierd calităţile. G azanele u ria­
s-a transform at într-o regiune şe se um plu rapid. Pentru fie­
D upă cîte ştiu, toate cheltuie­ ocamdată, peste cîteva zeci de Lupeni. înfloritoare a Bulgariei socia­ care 200 kg flori se to arn ă în
lile am intite influenţează p ro ­ liste. In locul gospodăriilor ţă ­ cazane 600 litri de a p ă disti­
ducţia. La I. A. R. I . Deva, prevederile ră n e ş ti in d iv id u a le şi fă rîm iţa te lată. D istilarea durează două
au luat fiinţă aici gospodării a- ore şi ju m ătate. V aporii uleiu­
Deocam dată, singura m ăsură contractului colectiv sint traduse în viată gricole cooperative de m uncă, lui de tra n d a firi in tră în refri­
luată de întreprindere îm potriva înzestrate cu m aşini rnoderne. gerente unde se condensează
efectelor acestui praf, a fost în ­ ( Urmare din pag. l-a) pe o raş şi raion şi m enţiune to v a ră şii de Ia „ P ro g re s u l“ să V alea 'Kazanlîk este străbătută şi se sc u rg sub form a unui li­
fiinţarea unor echipe de m unci­ accelereze construcţia, deoare­ de Calea Ferată Subbaloanică, chid verzui, în vase speciale
tori, care să cureţe toate instala- ' ¦<<i p e r e g i u n e .. . ce, term enul fixat a expirat de construită recent. In apropiere ermetic închise.
ţiile de la furnale. Or, după m ult. de oraşul K azanlîk se întinde
cîte am văzut, eforturile acestor ¦tfiăte,,d e !‘cd rid ilr e iir e ii'f a b r ic ii,' 'S"e - E c h i p e l e de v o le i a le î n t r e ­ oglinda lucioasă a lacului de a-
E xistă însă şi o m a c a ra cu
echipe nu oorespund necesităţi­ p o ate afirm a că în g e n e ra l ele prin d erii au cucerit p rim u l loc linie aeriană la secţia cutii, a Uleiul de trandafir este foar­
lor. cărei punere în funcţiune este
sînt respectate. In perioada care pe oraş, cu toate că au fost în­ a m în a tă de pe o zi p e a lta de cum ulare „Gheorghi Dim itrov“,
Am să mai vorbesc de un as­ către şeful secţiei, tov. Geza
pect al pro p u n erii. La noi în u- a trecut, baia întreprinderii a fiinţate ab ia,îp acest an, echipa G ardo, care este şi p reşed in te­ oare dă apă pentru irigarea te scum p. Şi asta nu num ai
z in ă , p ra fu l c a re a p u tu t fi c a p ­ le co m itetu lu i sindical.
tat, a fost depozitat. C antitatea fost com plect renovată. Au de fotbal- F lam u ra roşie a fost oîm purilor şi pu n e în m işcare p entrucă tra n d a firu l de K a z a n ­
totală a prafului cred că depă­ Nici cu inovaţiile nu se stă
şeşte 3.000 de tone, ocupînd în fost trim işi la staţiu n ile baln eo ­ prom ovată în cam pionatul re­ prea bine la I.A.R.T. In decurs turbinele centralei electrice. lîk din oare se ex trag e nu poa­
acelaşi tim p şi un sp aţiu d estu l de jum ătate de an au fost pre­
de însem nat. Or, Com binatul si­ clim aterice cca. 20 de m unci­ gional. ' zentate doar patru inovaţii. E T ra n d a firu l de K a z a n lîk de­ te Greşte o riu n d e şi nici pen tru
derurgic H unedoara are nevoie drept că unele din acestea sînt
d e a c e s t p r a f , p e n t r u a -1 î n t r e ­ tori, tehnicieni şi fu n cţio n ari. F r u n t a ş i i îri p r o d u c ţie p r i ­ v a l o r o a s e , d a r a s t a n u -1 s c u z ă vine din nou principala cultură că sezonul culesului trandafiri-
buinţa la aglom erator. P en tru cu nim ic pe tov. ing. V asile
acest motiv, propun să fie g ă ­ P e ste 30 de loturi in d iv id u ale m esc a b o n a m e n te g ra tu ite la Szanto de slaba activitate a ca­ te h n ic ă a a cestei re g iu n i. D in , lor este fo a rte s c u r t, ci în s p e ­
sită m odalitatea livrării prafului binetului tehnic, al cărui în ­
către combinat. au fost d ate în folosinţă, celor diferite rev iste şi ziare, precum drum ător este. Privind în gene­ cultivarea lui gospodăriile rea­ cial pentrucă se obţine foarte
ral traducerea în viaţă a preve­
ANTON RĂCEANU c are le-au so licitat. S-a p lătit şi bilete p e n tru sp ectacole. derilor contractului colectiv, lizează v en itu ri m ari. P a rtid u l puţin ulei. P e n tru obţinerea u-
şef de echipă la utilaj furnale considerăm că deficienţele ce
lu n ă de lu n ă primia de vechim e, T o tu şi,' unele prevederi n-au m ai ex istă pot şi .trebuie sa fie C o m u n is t B u lg a r şi g u v e rn u l nui K ilo g ra m de ulei e ste n e ­
Uzina „Victoria“-Călan înlăturate, pentru ca ele să nu
s a la r iile m ici a u fo st m a j o ­ p u tu t fi t r a d u s e în v ia ţă . D e um brească succesele obţinute R. P. B ulgaria, iau toate m ă ­ voie să se prelucreze 3— 4 tone
rate conform dispoziţiilor în unele se face vinovat comite- de colectivul acestei fabrici. surile pentru extinderea plan­ de petale de trandafiri. Uleiul
v ig o are, iar m u n cito rilo r care .tul sin d ical şi conducerea în tre ­ taţiilo r de tra n d a firi. S tatu l a- de tra n d a firi b u lg a r are o m a re
lucrează la locuri cu condiţii- prinderii, de celelalte, se fac cordă prem ii de stim ulare p e n ­ stabilitate şi o aro m ă plăcută,
v ă t ă m ă t o a r e li se d is tr ib u ie v i n o v a t e a lte u n ită ţi. C o o p e r a ­ t r u fie c a re d e c a r nou p l a n t a t cu el se b u c u r ă de cea m a i m a r e
lapte. tiva „P ro g resu l“ din Deva, de această cultură. Anul trecut a cerere pe piaţa m ondială.
S-a desfăşurat o bogată acti­ pildă, tărăgănează term inarea fost considerabil sporit preţul Trandafirul de Kazanlîk este
vitate cultural-sportivă. Biblio- : unor construcţii de im portanţă de achiziţii al florilor de tra n ­ o bogăţie n aţio n ală a poporului
teca, care cuprinde un num ăr vitală pentru întreprindere. Din dafir. Toate acestea au avut o
influenţă favorabilă asupra dez­
d e 1.200 v o lu m e , a f o s i fre c ­ a c e a s tă c a u z ă n -a p u t u t fi i n ­ voltării culturilor de trandafiri. b u lg a r, g lo ria şi m în d ria lui.
Suprafeţele destinate acestei prezintă un im portant articol al
ven tată de un m a re n u m ăr' de sta la tă o m acara .electrică, cele plante cresc continuu. Şi nu exportului bulgar.
cititori. B rig a d a artistic ă de a- 5 au to clav e cu a p a ra te noi de („Sovetskaia Roşia“)
gitaţie a cucerit locul întîi pe înregistrare, m aşina de sfărî-
ra m u ră de producţie, locul întîi m a t ghiaţă, etc. E ste tim pul ca
nora sa citească articole despre broşuri, pot organiza discuţii partid, să desfăşoare o intensă lariaţii de sta t îşi fac datoria
m uncă politică pentru înviora­ de a fi în f ru n te a a cestei a c ­
m ersul m uncilor agricole, des­ de la oin ta om, sau în g ru ­ rea întrecerii, pentru m obiliza­ ţiuni-, e x e m p lu l lor e ste u rm a t
rea tu tu ro r colectiviştilor la de toţi ţăranii m uncitori.
pre realizările gospodăriilor co­ puri despre problemele m ai sus m uncă, pentru lăm urirea lor că
fiecare bob strîns în plus face -&¦
lective şi în to v ă ră şirilo r a g r i­ ară ta te . să c re a s c ă averea- o b ş te a s c ă şi
valoarea zilei-m u n că; î-ntovără- P e n tru a stim u la şi a ju ta b u ­
predarea cantităţilor contractate s ă 'a r a te ţăranilor m uncitori, cu cole,, despre evenim entele inter­ O m are atenţie trebuie dată şiţilo r să li se a r a t e că prin na desfăşurare a cam paniei a-
şi a oelor achiziţionate, înm a- exemple luate din viata satului, naţionale ; la „groapa de fu­ în această cam panie inform ă­ m unca în com un la recoltare, gricole de v ară, este n e c e sa r ca
gazinarea recoltei în fiecare gos­ că o zi p ierd u tă la recoltat p o a ­ m at“, inginerul agronom poate rii ţă ra n ilo r m u n cito ri a su p ra treieriş etc., pot strînge recol­ m embrii com itetelor raionale de
podărie, lucrări dintre oare unele te să însem ne pierderea pîinii să citească fragm ente din b ro ­ problem elor internaţionale şi a ta repede şi fără pierderi. p a rtid şi ai sfa tu rilo r p opulare
treb u ie făcu te în acetaş tim p. copiilor pe o lună, iar uneori, s ă p a r t i c i p e La m u n c a p o l i t i c ă
d in c a u z a ploilor, f u r tu n ilo r şi şuri de propagandă agricolă ; evenim entelor însem nate inter­ O rg a n iz în d şi d e sfă şu rîn d de m a să , sa ia p a rte activă la
Totodată trebuie desfăşurată grindinii, înseam nă pierderea echipa artistică sau brigada a r­ n e pe b a z a d o c u m e n te lo r şi a r ­ m unca politioo-organizatorică o rg a n iz a re a şi d e sfă şu ra rea a-
o largă m uncă politică în rîn- întregii recolte. tistică de agitaţie poate pre­ ticolelor ap ăru te în presă. în ­ în perioada m uncilor agricole cestei m unci, la instruirea a g i­
dul ţăranilor muncitori pentru a de vară, în atenţia organiza­ tatorilor, să fie în m ijlocul m a ­
se asigura nu numai transpor­ Fără a neglija nici un m o­ zenta în tim pul pauzelor de tr e a g a m u n c ă politică ta a rie şi ţiilor de partid, a sfaturilor selor, să ţină expuneri, — în
ta re a recoltei la arii ci şi o r g a ­ m ent m u n ca de a g ita ţie de la prinz, sau seara după muncă, bazele de recepţie trebuie în populare, cît şi a cooperaţiei de adunările populare despre im ­
nizarea cetelor de treieriş, ast­ o m la o m î n c i r c u m s c r i p ţ i i l e e- program e scurte, legate de cam ­ a ş a fel o rg a n iz a tă , în cît să nu co n su m şi în trep rin d erii „ R e ­ p o rtan ţa şi m ersul strîngerii re­
fel ca b ato zele să tre ie re din leotonale — la oare m uncă tre ­ pania de vară, de cooperativi­ împiedice buna desfăşurare a colta“, trebuie să stea sarcina coltei, despre cele m ai im por­
plin, din zori şi p în ă se a ra tîr- buie să fie a n tren aţi, pe lingă realizării in te g ra le şi a d e p ă şi­ ta n te e v e n im e n te in te rn e şi in­
ziu, iar acolo unde sînt condiţii, m em b rii de p a rtid şi n em em b rii zarea agriculturii, să populari­ luorărilor de recoltat şi treierat. rii p lan u lu i de c o n tractări şi a- ternaţionale. Pentru aceasta
la ariile electrificate, să se tre ­ de partid — deputaţii, ţăranii zeze rezultatele gospodăriilor chiziţii la cereale. Toţi m em ­ este n ecesar să fie cît m ai m ult
iere şi n o a p te a . In m u n c a n o a s ­ muncitori fruntaşi, utemişti, de­ colective şi a în to v ărăşirilo r a- In organizarea m uncii în pe­ brii de partid, agitatorii, în tre­ timp pe teren, să term ine cu
tră de lăm urire să arătăm că legate de femei, organizaţiile gricole, pe fruntaşii recoltelor rioada campaniei agricole de gul activ fără de p artid şi lu ­ „controlul din fuga- m aşin ii“ ,
acest lucru este cu atît mai ne­ de p a rtid ’ trebuie să sqcoteas- b o g a te şi să s a tiriz e z e u s t u r ă ­ vară, organizaţiile de partid, crătorii cooperaţiei de consum, cu trim iterea de circulari, note
cesar cu cît regiunea noastră că ariile de treier, bazele de re­ tor pe codaşii cam paniei a g ri­ sfaturile populare, trebuie să ai în trep rin d erii „R e c o lta “ , cît telefonice, etc. şi să-şi d e sfă ­
are în m om entul de faţă un nu­ cepţie, ca centre ale m uncii po­ cole de vară. dea tot sprijinul unităţilor so­ şi delegaţii d e b ato ze trebuie şoare în tre a g a a c tiv ita te jos, în
m ă r m ic de b ato ze — şi dacă litice de m asă, căci pe aici tre­ cialiste din a g ric u ltu ră şi, în ­ să cu n o ască b in e n o rm ele şi a- com une şi sate, unde s e hottâ­
nu se asigură astfel treieratul ce ap ro ap e tot satul. Fiecare arie trebuie să fie îm ­ deosebi, celor noi înfiinţate. Ţ ă­ vantajele ce le au ţăranii m u n ­ răşte soarta campaniei.
cerealelor — riscăm să fim puşi podobită cu d rap ele şi lozinci ranii muncitori cu gospodărie citori care contractează şi vînd
în situ a ţia ca treieratul să se Pentru a asigura desfăşura­ m o b ilizato are, în le g ă tu ră cu individuală urm ăresc cu m are produse statului. Ei au m enirea D e s fă ş u rîn d zi de zi o m u n c ă
prelungească m ult prea mult. rea unei tem einice munci poli­ lupta pentru strîngerea recoltei atenţie cum îşi o rg an izează şi d ato ria să lă m u re a sc ă olar politică şi o rg a n iz a to ric a c o n ­
tice, este n e c e sa r ca o rg a n iz a ­ şi pe în ţelesu l ţă ra n u lu i, că cretă, acordînd cea m ai m are
î n d e p l i n i r e a cu s u c c e s !a a - ţiile de partid să repartizeze c o n tra c ta re a şi a c h iz iţio n a re a a aten ţie stu d ierii şi răspindirii
oestei sarcini depinde într-c zilnic, la fiecare arie, un n u ­ cît mai m ulte produse ag ro -a­ experienţei în ain tate în acest
m are m ăsu ră de felul cum o r­ m ăr de 3— 4 agitatori dintre lim entare cu statu l, este una din d o m en iu , o rg a n e le şi o r g a n i­
ganizaţiile de partid vor des­ cei mai buni p e n tru a duce principalele contribuţii pe oare zaţiile de partid din regiunea
făşura m unca politică pentr; m uncă politică în rîndurile ţă ­ ţăranii m uncitori o aduc la dez­ n o a stră , vor reuşi .să a n tren eze
an tren area în întrecerea socia ran ilo r muncitori.. La arie se la tim p şi fără pierderi, p re­ m unca unităţile socialiste din v o lta re a eco n o m ie i n a ţio n a le şi pe to ţi o am en ii m uncii diri a -
listă şi p a tr io tic ă a o a m e n i Io: p o a te o r g a n i z a ca fr u n ta ş i ai d a re a cerealelor co n tra c ta te cu a g ric u ltu ră . Acolo unde g o s p o ­ rid ic a re a niv elu lu i de trai al gri cultură la lupta pentru strîn ­
muncii de pe ogoare. recoltelor bogate, colectivişti în treg u lu i popor m u n c ito r de la gerea recoltei şi îşi vor da a s t­
întovărăşiţi, să-şi im părtăşeas o ra ş e şi sate. A colo u n d e m e m ­ fel c o n trib u ţia la a s ig u r a r e a
In desfăşurarea muncii poli­ că m e to d e le lor de m u n c ă şi re statul, încheierea de achiziţii dăriile agricole de stat, gospo­ p îin ii p o p o r u l u i m u n c i t o r , ,1a î n ­
tice un rol deosebit revine a g i­ şi, îndeosebi, în le g ă tu ră cu dăriile a g ric o le colective şi în to ­ brii de p artid , a g ita to rii şi sa- tărirea şi d ezvoltarea econom iei
tatorului şi p ro p a g a n d istu lu i zulţatele o b ţin u te; învăţătorii trecerea pe d ru m u l tiran sfor-' vărăşirile agricole, dau dova­ naţionale.
care, prin exem plu p ersonal în să o r g a n i z e z e z iln ic c e r c u r i do
m u n c ă şi prin p o p u la riz a re a le c tu ră a z ia re lo r, în c a d ru l că
experienţei fruntaşilor, trebuie
m ării socialiste a agriculturii. dă de iniţiativă, de grijă pentru
Aria trebuie să aibă gazetă soarta recoltei, exemplul lor1
de perete, fo to m o n taje, p an o u ri, \ este u rm a t şi de ţă ra n ii m u n c i­
bibliotecă v o lan tă, u n d e să se tori din sectorul in d iv id u al, iar
g ă se a sc ă îndeosebi unele b ro ­ rezu ltatele b u n e ob ţin u te de ele
şuri a g ro te h n ic e , rev iste şi z ia ­ c o n stitu ie un p u te rn ic m ijloc de
re recente. agitaţie în m unca politică pen­
Aceeaşi însem nătate trebuie tru cooperativizarea agricultu­
a c o rd a tă şi m u n cii politice ţa rii.
b a z e le de r e c e p ţ i o n a r e . Aici, a- C o m u n i ş t i i , a g i t a t o r i i d in a-
gitatorii pot o rganiza în mod ceste unităţi ale agriculturii
s is te m a tic ci ii rea în colectiv a n o a s tr e să fie în d r u m a ţi şi a-
unor artico le din ziare, a unor ju taţi de către o rg a n iz a ţiile de