Page 59 - 1957-07

Pag DRUMUL SOCIALISMULUI
In întîmpinarea
celei de a 40-aniversări
a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie
BERLIN (Agerpres) —
TASS a n u n ţă : In Republica
D em ocrată G erm ană se fac
pregătiri intense în vederea
s ă r b ă t o r i r i i celei d e ia 40-ia a n i ­ prinderi şi-au luat acest a n g a ­
versări a M arii Revoluţii Socia­
liste din O ctom brie. Din ini­
ţiativa Biroului Politic al C.C.
al Partidului Socialist U nit din
G erm ania s-a creat o comisie
c e n t r a l ă p e n t r u p r e g ă t i r e a şi m entelor revoluţionare din R u­
desfăşurarea festivităţilor. Co­
misia este condusă de E. Cor-
rens, preşedintele Consiliului
N aţional al F rontului N aţional
al Germaniei democrate.
Oam enii m uncii din R. D.
G erm ană se încadrează în în ­
trecerea socialistă în cinstea
aniversării M arelui Octombrie.
Goleot iv ele întrepirin derilo r
populare din republică au spri­
jinit cu căldură lozinca la n ­
sată de cea de a 32-a plenară
a C.C. al P .S .U .G . ca în cin ­ lui păcii şi socialism ului.
Sosirea ia Floscora a delegaţiei
guvernamentale a ii. f. Germane
M O S C O V A 21 ( A g e r p r e s )
T A S S a n u n ţ ă : L a 21 iu lie a
sosit la M oscova d eleg aţia g u ­
vernam entală a Republicii Fe­
derale G erm ane pentru a parti­
cipa la tratativele dintre dele­ am b a sa d o r cu m isiu n e specială.
Ho Şi Min a sosit la Varşovia
V A R ŞO V IA 22 (A gerpres) -
Agenţia PA P anunţă eă preşe­
d intele R.D. V ietnam , H o Şi
M in, a sosit dum inică la V a r­
şovia. La aeroport preşedintele
R.D. V ietnam a fost prim it de
preşedintele Consiliului de Stat
al R.P. Polone, Zavadski, de J.
Cvrankiewicz, preşedintele C on­
siliului de M iniştri, de W ladis-
law G om ulka, prim se c re ta r al
C.C. al P.M .U .P., precum şi de
Şedinţa Biroului organizatoric
al U niunii Z ia riş filo r din U .R .S .S .
M O SCO V A 22 (A gerpres)
TA SS anunţă : La 20 iulie a
a v u t loc şed in ţa B iroului o r g a ­
nizatoric al U niunii Ziariştilor
din U .R .S .S . la care a fost a p ro ­
bat „S tatutul provizoriu al U-
n iu n ii z ia riş tilo r din. U .R .S .S .“ ,
a fost elaborat sistem ul de ad ­
m itere a noilor m em bri în U niu­
ne şi a fost adoptat un proto­
tip de carnet unic de m em bru.
La aceeaşi şe d in ţă un prim cepe a d m ite re a de m em b ri în re dep u n o a c tiv ita te in ten să
grup de ziarişti au fost admişi U niunea ziariştilor din U.R.S.S.
c a m e m b r i a i l Tn i u n i i .
La sfîrşitul celui de-al doilea răz­
boi mondial în şcolile americane a
fost întreprinsă ancheta: „Ce aţi
face cu Hitier dacă v-ar cădea in
mînă Cel mai reuşit răspuns a
fost dat de un copil n egru: „I.-aş
vopsi în negru şi l-aşi trimite în
Statele Unite“, Peniru fiihrer ar fi
fost într-adevăr o pedeapsă mult
mai grea decît moartea pe care a
avut-o pentru că de fa desfiinţarea
sclaviei în S U.A. situaţia negrilor
nu s-a schimbat cîtuşi de puţin. Oa­ în orăşelul Palaski (Tennessee), oarbă, iar pentru a semăna groaza Klanului ca să înlesnească alegerea
menii „de culoare” trăiesc intr-o
neîncetată teroare, care îmbracă ce­
le mai diferite forme. Ei sînt consi­
deraţi o categorie „inferioară“ de
oameni, care de fapt sînt lipsiţi de
cele mai elementare drepturi uma­
ne. In multe state ale S.U.A. exis-
lă legi care stabilesc ce persoane
sînt considerate a fi de „culoare” ;
este suficient ca cineva să aibă un
strămoş negru pentru ca să facă
parte din această grupă. Urmările
sînt interzicerea căsătoriei cu albii,
segregaţia rasială, diferite piedici
pentru participarea la alegeri etc.
Sub presiunea opiniei publice mon­
diale, Curtea supremă a S.U.A. a
fost nevoită să declare drept ile­
gale segregaţia rasială în şcoli şi
în mijloacele de transport public.
Este însă limpede că această hotă-
rîre rămîne doar pe hîrtie. O do­
vadă esle activitatea sporită a di­
feritelor organizaţii rasiste, care
funcţionează cu aprobarea binevoi­
toare a autorităţilor.
Cea mai mare organizaţie tero­
ristă din Statele Unite este Ku
Klux-KIan — o organizaţie secre­
tă, avînd drept scop să semene prin
toate mijoacele groaza în rînduriie
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-139. Taxa plăliiă in numerar conform apjobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 clin 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.
stea datei jubiliare să îndepli­
nească planul în producţie cu
10 zile în a in te de te rm e n . C o ­
lectivele num eroaselor în tre­
jam ent.
In aceste zile presa din
R.D.G. publică diferite m ateria­
le şi articole consaorate eveni­
sia şi victoriei M arii Revoluţii
Socialiste din Octom brie. La
20 iulie II. M atern, m em bru al
Biroului Politic al C.C. al
P.S.U .G ., a ţinut la posturile
de rad io co n ferin ţa „V. I. L e ­
nin — om de stat, organizator
şi conducător al m a se lo r“ .
In R.D.G. pregătirile în cin­
stea celei de a 40-a an iv ersări
a M arelui Octombrie se desfă­
şoară sub lozinca întăririi prie­
teniei cu U niunea Sovietică
care se află în fruntea la g ă ru ­
gaţiile guvernam entale ale
U .R.S.S. şi a R. F. G erm an e în
problemele dezvoltării relaţiilor
d in tre cele. d o u ă ţări. D e le g a ­
ţia e ste c o n d u să de A. L ahr,
num eroşi alţi m em bri ai guver­
nului şi ai C om itetului C e n ­
tral al P.M .U.P. De asem enea
au fost prezenţi la aeroport re­
prezentanţi de seam ă ai vieţii
c u ltu ra le şi ştiin ţifice p recu m şl
num eroase delegaţii ale oam e­
nilor m uncii din V arşovia.
P re ş e d in te le H o Şi M in şi
preşedintele Consiliului de Stat
al R.P. Polone, Zavadski, au
ţinut scurte cuvîntări.
M em bri ai U niunii ziariştilor
din U .R .S .S . pot fi z ia riş tii p r o ­
fesionişti din presa periodică,
de la o rg an ele sovietice de in ­
form aţii, de la edituri şi de la
radio. Condiţiile de adm itere în
Uniune prevăd ca ziaristul să
aibă stagiul de experienţă în
m u n c a î n p r e s ă , s ă fi- p u b l i c a t ma de drepturile omului. Con­
articole şl corespondenţe.
D e la 10 a u g u s t 1957 v a î n ­
pe întreg teritoriul ţării.
Ku-Klux-Klan
populaţiei „de culoare” începînd cu
scrisorile de ameninţare şi termi-
nînd cu asasinatele.
Denumirea de Ku- Klux-KIan pro­
vine de la cuvîntul grecesc „Ku-
klos” (adunare) şi cuvîntul celtic
„clan” (comunitate patriarhală).
Organizaţia a fost creată in 1865
după înfrîngerea proprietarilor de
sclavi în timpul războiului civil.
Imediat după aceea membrii săi au
desfăşurat o vie activitate teroristă
şi indignarea societăţii a fost atît
de mare incit în 1870 klariul a fost
formal dizolvat. El si-a continuat
MORAVURI
insă activitatea, dar într-o măsură
mai limitată. In 1915 această orga­
nizaţie a fost oficial reînfiinţată.
Aceasta s-a întîmplat pe Muntele
de Piatră, din statul Georgîa, unde
la lumina flăcărilor unei uriaşe cru­
ci de lemn aprinse s-a oficiat ce­
remonia „reincarnării“. Aprinderea
crucii este un obicei rămas de la
celiii antici. Se aprinde o cruce la
toate întrunirile klanului, precum şi
înainte de începerea pogromurilor
împotriva negrilor. In prezent ce­
remonia este modernizată — cru­
cea este prevăzută cu becuri elec­
trice. Este mai economic şi mai Je
efect! Klanul îşi recrutează mem­
brii din rînduriie aventurierilor, mic-
17 ani de la proclamarea
puierii sovietice în Letonia
RIG A 22 (A gerpres) TA SS
an u n ţă : La 22 iulie se îm pli­
nesc 17 ani d e la p ro c la m a re a
puterii sovietice în Letonia.
Intr-o convorbire cu un co­
respondent al agenţiei TA SS,
Karl Ozolin, preşedintele P re­
zidiului Sovietului Suprem al
Republicii a spus :
In perioada celor 20 de ani
de dom inaţie în Letonia a bur­
gheziei naţionaliste, adevăraţii
ei stăp în i au fost m o n o p o lu rile
stră in e im perialiste. Lor le a-
parţineau principalele ram uri
ale economiei. In 1940 partea
producţiei industriale din p ro ­
ducţia totală a economiei n a ­
ţionale reprezenta 28 la sută.
Ocupaţia fascistă a pri­
cinuit economiei naţionale a
Letoniei pierderi uriaşe ca­
re s-au cifrat la peste 20
m iliarde de ruble. Cu ajutorul
republicilor frăţeşti ale Uniunii
Sovietice, poporul leton şi-a
vindecat repede rănile provocate
de război. In prezent Letonia a
întrecut cu m ult indicii econo­
mici dinaintea războiului. In re­
p u b lic ă is-a c re a t o in d u s trie g re a ,
g re u tatea ei specifică în volu-
Scrisoarea Uniunii pionierilor din Ungaria
adresată reprezentanţelor diplomatice occidentale
B U D A P E S T A 22 (A gerpres)
M II anunţa : Direcţia naţională
,a U n i u n i i p i o n i e r i l o r d i n U n g a ­ condiţii îngrozitoare în diferi­
ria a adresat o scrisoare u rm ă­
toarelor reprezentanţe diplom a­
tice străine de ia B udapesta :
Legaţiilor Statelor Unite, A r­
gentinei, Belgiei, Franţei, O lan­
dei, Israelului, A ngliei şi Irla n ­
dei de nord, Italiei, T urciei;
Biroului pentru afaceri externe
al R.F. G erm an e şi Crucii R o­
şii in tern aţio n ale.
In s c r i s o a r e se. s p u n e : „ C o n ­
statăm cu regret că autorităţile
occidentale împiedică prin m ă­
suri de intim idare, prin refuzul
de a acorda serviciu şi prin u-
tilizarea unor metode care m erg
pînă la închisoare, înapoierea
tinerilor unguri în patrie. In şe­
dinţa sa din 8 iulie, direcţia n a ­
ţională a Uniunii pionierilor a
exprifnat indignarea şi protestul
conducătorilor ungari ai acestei
U n iu n i, a m iilo r de profesori şi
a sutelor de părinţi, faţă de ati­
tudinea autorităţilor occidenta­
le, c a re c a lc ă în p ic io a re orice
sen tim en t um an şi nu ţin se a ­
ducătorii Uniunii pionierilor, ca­
pentru a asigura tineretului o
v iaţă fericită şi liberă, privesc
burghezilor pe cale de ruinare şi a
feciorilor de bani gata dornici de
aventuri, adică baza lui socială este
aceeaşi cu cea a fascismului. Spre
a trezi un interes cit mai mare
faţă de activitatea sa, klanut pre­
tinde membrilor săi o supunere
printre negri, în jurul klanului se
creează o atmosferă de taină şi
mister.
La întruniri Klan’s-menii poarta
nişte robe cu glugă, în parte ca sa
nu se poată recunoaşte între ei. Ei
BURGHEZE
se înţeleg cu ajutorul parolelor
stabilite periodic.Robele sînt de di­
ferite culori, după funcţia ocupată
de klans-man. Astfel, membrii „clu­
bului Klaverilor“, care funcţionea­
ză pe lingă fiecare klavern, poartă
robe negre şi formează un fel de
detaşamente de pedepsire care exe­
cută toate schingiurile şi asasina­
tele. Rolul principal îl are călăul,
care flagelează victimele cu un bici
lung de doi meiri lat de 10 cm,
gros de 5 cm şi prevăzut cu ţepi
de fier. In telul acesta a fost ucis
de pildă negrul Ike Gaston, cîin
oraşul Easfpoint. Toate aceste legi
sînt stabilite în cartea sfîntă a
Klanului, numită Kloran.
mul global al producţiei indus­
tria le este de a p ro a p e 50 la
sută. Producţia industrială a
crescut de 6,7 ori în co m p araţie
cu a n u l 1940.
In prezent în republică exis­
tă aproxim ativ 900 de întreprin­
deri in d u stria le şi p este 1000 de
ş a n t i e r e . P r o d u s e l e f a b r i c a t e în. După cum transm ite agenţia
Letonia se bucură de apreciere
în China, India, B irm ania, A n­
glia, Polonia, Cehoslovacia,
R om înia şi alte ţări.
M ari transform ări s-au pe­
trecut în viaţa ţăranului leton.
In republică există 422 coopera­
tive agricole m ilionare. N um ai
în decursul anului trecut veni­
turile gospodăriilor au crescut
cu trei s u te m ilio a n e ru b le. P e o-
goarele Letoniei lucrează peste
11.000 tra c to a re şi m u lte alte
m aşini agricole.
A c u m 11 a n i î n L e t o n i a s - a
înfiinţat o Academ ie de ştiinţe,
c a r e d is p u n e a c u m de 13 in s ti­
tute de cercetări ştiinţifice. A-
nua] instituţiile de învăţăm înt
din republică prom ovează pes­
te 2500 de tineri specialişti pen­
tru diferitele ram uri ale econo­
miei naţionale.
cu in d ig n a r e cum copii şi tineri,
induşi în eroare care trăiesc în
te ţări apusene, aşteaptă aju ­
torul care să le perm ită în ap o ­
ierea în patrie. D irecţia naţiona­
lă a U n iu n ii p io n ierilo r din U n ­
garia cere autorităţilor din ţă ­
rile occidentale să înceteze m ă­
surile care împiedică înapoierea
tin erilo r u n g a ri în ţa r ă şi să le
acorde tot aju to ru l necesar în
vederea repatrierii lor“.
Conferinţa filozofilor
şi-a încheiat lucrările
V A RŞO V IA 22 (A gerpres)
TA SS an u n ţă : Conferinţa filo­
zofilor organizată la V arşovia
de Institutul Internaţional de
Filozofie din Paris şi-a înche­
iat lucrările.
Arestarea unui spion american
în Polonia
V A R ŞO V IA 22 (A gerpres). seoLirttate al M inisterului A fa­
După cum anunţă agenţia po­
loneză de presă, serviciul de
In organizaţie există un cerc
deosebit de secret, alcătuit din
membri de seamă — „marele kian“.
Acesta se întruneşte numai o dată
pe an şi toţi membrii sînt obligaţi
să poarte glugi ca să nu se cunoas­
că între ei Preşedintele Harding a
fost şi el klan’s-man. „Ungerea"
iui a avut loc în salonul verde al
Casei Albe. Din Ku-Klux-Klan a
făcut parte şi preşedintele Hary
Trurnan. El a devenit membru al
sa ca senator pe vremea cînd era
judecător în statul Missouri.
In 1952 au început lupte interne
în Klan care s-a scindat in două.
Marele vrăjitor al uneia dintre or­
ganizaţii este ofiţerul de poliţie
Sam Ropper, iar al celeilalte — a-
vocatul Edgar Waybrite, din Jac­
ksonville, care este totodată şi pre­
şedintele organizaţiei Partidului de­
mocrat în districtul Duval.
Pînă dc curînd klanul îşi limita
activitatea numai asupra S.U.A.
Dar rezistenţa crescîndă a munci­
torilor împotriva jafului capitalist
a făcut ca burghezia mondială să
înveţe din „experienţa” americană.
Şi iată că de curînd au fost create
organizaţii ale klanului şi în An­
glia.
Oamenii muncii americani con­
damnă existenţa şi activitatea Ku-
Kiux-Klanului. Cu deosebită con­
secvenţă luptă împotriva acestuia
Partidul Comunist din America, ca­
re se călăuzeşte după cuvintele lui
M arx: „Munca albilor nu poate fi
eliberată acolo unde numea negri­
lor poartă o pecete ruşinoasă“.
(După un articol apărut în
„VECF.RNI NOVINI”)
Mareşalul FESTIVAL... FESTIVAL... FESTIVAL...
V. Sokolovski
decorat
cu OrdinulLenin < lui şi Studenţilor, în parcurile, un concert festiv dat de parti- *
| pe bulevardele şi în curţile din cipanţii bulgari la Festivalul j
MOSCOVA 22 (Agerpres) —
Cu prilejul împlinirii a 60 de
ani, mareşalul Vâslii Sokolovski
a fost decorat de către guvernul
sovietic cu Ordinul Lenin.
Part idu I
social democrat
japonez
cere convocarea
unei sesiuni parlamentare
extraordinare
TO K IO 22 (A gerpres) —
China Nouă, secretarul general
al Partidului social dem ocrat
j a p o n e z , I n e j i r o , ia d e c l a r a t c ă
partidul său va cere convocarea
unei sesiuni parlam entare ex­
traordinare pentru a discuta
principalele problem e de politică
externă ale Japoniei.
S ecretarul general al p a rtid u ­
lui social dem ocrat a declarat
că p a rtid u l s ă u şi p a rtid u l lib e­
ral intenţionează să interpeleze
guvernul într-o serie de proble­
m e de politică e x te rn ă şi să c e a ­
ră între altele o politică de
strîngere a legăturilor cu R.P.
C h in eză.
Arestarea unor complotişti la D am asc
D A M A SC 22 (A gerpres). —
Potrivit ştirilor aipărute în pre­
sa de dim ineaţă din D am asc,
un grup de iordanieni, m em ­
bri ai organizaţiei „Frăţia m u­
s u lm a n ă “ care com plotau în
vederea asasinării m ai m ultor
oficialităţi politice siriene au
fost a restaţi şi predaţi Io rd a­
niei de către autorităţile si­
riene.
- K a y y a li, m i n i s t r u l î n t r e p r i n d e ­ Min a avut convorbiri cu pre­
Condamnarea unei bande rilor P u b lic e şi lid er al p a r ti­ şedintele Antonia Zapotocki,
de contrarevoluţionari
ia Budapesta
B U D A PE ST A 22 (A gerpres)
— Tribunalul oraşului B udapes­
ta a pron u n ţat sentinţa în pro­
c e s u l b a n d e i d e ‘C o n t r a r e v o l u ţ i o ­ Harnici S a rry , şeful biroului II
n a r i a lc ă tu ită d in 13 . p e r s o a n e
care au operat în lunile octom ­
brie — noiem brie anul trecut în
ra io n u l 16 al c a p ita le i u n g a r e .
Doi capi de bandă — Ferenc
H o rv ath şi G yorgy S p am b erg er
au fost condam naţi la m oarte
pentru activitatea îndreptată
spre răsturnarea orînduirii de-
m ocrat-populare şi pentru cri­
m ele com ise. 'K aroly Sbanc-z a
fost condam nat la închisoare pe
viaţă, iar ceilalţi m em bri ai
bandei — la închisoare pe dife­
rite termene.
Sil!
c e r i l o r I n t e r n e ial P o l o n i e i a a -
restat pe Heinz W eschka un a-
gent al serviciului de spionaj
m ilitar am erican, care a fost
trim is în Polonia de către cen­
trul d e spionaj vest-berlinez cu
soopul de a culege informaţii
de spionaj. ,
W eschka a fost arestat în
m om entul cînd a încercat să
fugă în Berlinul occidental. In
timpul arestării au fost găsite
a su p ra lui inform aţii în le g ă tu ­
ră cu capacitatea de apărare
a Poloniei.
D u p ă cum s-a subliniat la
anchetă, W eschka a încercat să
organizeze o reţea de spionaj
şi a recru tat în a cest scop pe
H-enrik SHwa şi pe B ernard
Rusecki din Katowiee. La ordi­
nul procuraturii aceste persoa­
n e iau fost a r e s ta te .
Ancheta continuă.
Manifestaţii
antiamericane în Fillpine
MANILL.A 22 (A gerpres) -
Agenţia Associated Press anun­
ţă că refuzul autorităţilor am e­
ricane de a transfera tribuna­
lelor filipineze 2 m ilitari am eri­
cani vinovaţi de provocarea u-
n o r accid en te g ra v e în c u rsu l a-
nului trecut, a provocat un pu­
t e r n i c vial d e p r o t e s t e în î n t r e a ­
ga ţară. R eprezentanţi ai cercu­
rilor juridice din Filipine au de­
clarat că vor ad resa un apel la
Curtea Internaţională de Ju sti­
ţie. In faţa am basadei S.U.A. a
avut loc dum inică un u ria ş m i­
tin g de protest în cadrul căruia
num eroşi vorbitori au cerut ju ­
decarea celor doi m ilitari am e­
ricani de tribunalele filipineze.
Nr. 811
j In vederea celui de al Vl-lea La 19 iulie in sala Operei f
* Festival Mondial al Tinereţii- Populare din Sofia a avut loc ,
* Moscova, au fost plantaţi Mondial a i Tinerelului şi St'u- i,
* 100.000 de trandafiri. In toa- denţilor. Colectivul coregra- *
| te cartierele din Moscova, în fie al ansamblului „Vladimirţ
1 parcurile suburbane, în sere, Maiakovski", corul de fete din ţ
f grădinarii şi ajutoarele lor — Sofia şi ceilalţi solişti care \
| elevi şi gospodine — îngri- şi-au dat concursul la acest j
* jesc plantaţiile de flori. Intr-a- concert au executat cîntece şi *
ţ na din aceste plantaţii, din dansuri populare şi clasice, f
raionul Lenin, se cultivă 2000 lucrări ale muzicii clasice şi j
de flori, — soiuri colecţionate populare. La 21 iulie delega- ,
de gherghine şi gladiole, cri- fia bulgară de tineret formată *
zanteme de vară, garoafe etc. din 1200 persoane, a plecat L
In vederea înfrumuseţării o- cu un tren special la Moscova. ;
raşului, la Moscova au înce- ^ *
put să sosească palmieri şi ?
alte plante sudice, expediate Autorităţile vest-germane l
de pe litoralul Mării Negre şi încearcă în fel şi chip să îm- ¦
din regiunile subtropicale Su- piedice plecarea reprezentaţi- ?
humi şi Batumi. ţîlor tineretului vest-german l
* la cel de al Vl-lea Festival *
In strada Verhniaia Krasno- Mondial al Tinerelului şi Sfu- ¦
selskaia nr. 11 se află una din denţilor de la Moscova. După \
cele mai cunoscute întreprin- cum anunţă ziarul „Frankfur- *
i*| den de alimentaţie publică din ter Allgemeinc”, poliţia vest- t
Moscova — Fabrica de prepa
i germană a blocat contul cu- i
rate culinare nr. 13. Este în- rent al profesorului Rufhaler. *
i tr-adevăr o fabrică, ea avînd membru al comitetului vest- f
i
i zeci de secţii, de legume, co- german de pregătire a Festi- l
fetărie etc., în care lucrează valului, la banca de stat ba- *
ii 400 de specialişti. Clădirea fa- vareză din München. După ?
i
i bricii mai adăposteşte o can- cum arată cercurile ziaristice, 1
ţi tină, un restaurant, un maga- acest cont reprezintă fm rM i
ii
ié<ir zm de şdiesafapceroredj uaselisoertndJifeabcroi-- buăxn„ens„cc,„, strin, s m R.n „F. G„ er- *
catelor ?;
fetărie. In timpul Festivalului manc* pentru plecarea tinere- ^
aici vor lua masa 2500 de de- tutui, vest-german la Festiva- f
legaţi. Iul de la Moscova.
Comunicat asupra vizitei
C haker O ntaki, şeful Secu­ preşedintelui Ho Şi Min
rităţii Publice siriene, a a n u n ­ în Cehoslovacia
ţa t la 18 iu lie că c o n s p ira to ru l
Adib El D usouki este un !agent PRAGA 22 (Agerpres) Cete-
al A ngliei. ka transmite: La invitaţia pre­
şedintelui Republicii Cehoslo­
Adib El Dusouki a m ărturi­ vace, Antonia Zapolocki, Ho Şi
sit că el a com plotat s ă a s a ­ Min, preşedintele R. D. Viet­
sineze pe Khaleda, m inistrul nam a vizitat Cehoslovacia în­
A părării din Siria, pe A kram tre 17 şi 21 iulie.
El H o u ran i şi alţi lideri ai p a r­
tidului socialist arab, pe Faklr In timpul vizitei sale in Ce­
hoslovacia, preşedintele Ho Şi
dului n a ţio n a l şi pe H a le d Antonia Novotny, prim secre­
Bagdas, secretar general al tar al C.C. al P.C. din Ceho­
Partidului C om unist din Siria. slovacia, V. Şiroky, prim minis­
Adib El Dusouki a mai recu­ tru, şi cu alţi. oameni politici
noscut că organizaţia „Frăţia ai ţării. Acestea s-au referit ta
m usulm ană“ din A m m an pre­ situaţia internaţională actuală,
g ăteşte a sasin area lui Abdul la întărirea unităţii lagărului
socialist, in frunte cu Uniunea
al a rm atei siriene, şi pe ofiţerii
iordanieni refugiaţi în Siria. Sovietică şi la adineirea. conti­
nuă a relaţiilor frăţeşti şi a co­
Potrivit declaraţiilor aresta­ laborării dintre Republica Ce­
tului, T aw fig Abul H uda, fostul hoslovacă şi R. D. Vietnam. Ce­
prim m inistru al Iordaniei, nu le două state au constatat o u-
s - a sin u c is, ci a fo st o m o r ît nit-ate de vederi în aprecierea
m işeleşte de către Nasir, un­ actualei evoluţii a situaţiei in­
chiul regelui H ussein.
ternaţionale, în necesitatea
luptei continue pentru slăbirea
încordării internaţionale.
Cum arafâ „libertatea presei“
l i Spania irancltfisfâ
PARIS 22 (Agerpres) TASS iui de trai al populaţiei" In |
anunţă: Presa pariziană anun- ştire se scoate în evidenţă ţ
(ă că autorităţile spaniole au „criza conducerii ţârii şi criza j
interzis editarea revistei „St- sistemului". j
glo", organul organizaţiei ti- Referindu-se la această ho- i
neretului catolic, pentru că a tărîre a autorităţilor spanio- I
publicat o ştire despre interviul le, ziarul catolic francez „La
acordat de generalul Franco u- Croix" arată că interviul lui
nai reprezentant al unei agenţii Franco „care înfăţişează si-
de informaţii americane. In a- tuaţia socială din Spania in-
ceastă ştire se arată printre ir-o lumină idilică... a indig-
altele că „condiţiile economice nat profund opinia publică spa-
în care trăieşte clasa munci- niolă căreia i s-a închis gu-
toare şi păturile de mijloc ale ra". Revista „Siglo", continuă
populaţiei din Spania iasă „La C,oix", a vrut să nesoco-
mult de dorit". Revista cere o teascâ cenzura care, recurgind
mai echitabilă „repartizare a din nou la forţă, a obligat re-
bogăţiilor şi ridicarea nivelu- vista să tacă.
MAGAZIN
MIERCURI 24 IULIE 1957
SPECTACOLE CINEMATO­ 14,10 Muzică uşoară romînească!
GRAFICE 15,05 Concert de muzică din ope'-e;
16.00 In întîmpinarea Festivalului;
DBVA: Romeo şi Julieta ! Cinema 16,25 La microfon Rodica ; 16,30 Mu­
„Grădina de vară“ : Ora I i ; zică populară oltenească; 17,30 Vreau
ALBA IULIA: Cazul pilotului să ştiu; 18,00 Vorbeşte Moscova;
M areszj APOLDU DE SU S: Stele 18,30 Muzică uşoară de Ion Vasi-
pe a rip i; BARU MARE : Mexicanul; lcscu; 19,45 Răspundem ascultători­
BRAD : Coasta lui A dam ; HAŢEG : lor; 19,55 Noapte bună, copii: „Mia-
Cazul Rutneanţev; ILIA : Maxim ulică“, schiţă de Otilia C azm ir; 20,00
Minciună; LONEA: Pătratul 45; Seară de operetă: 21,15 Muzică de
ORAŞT1E: Fiul; SEBEŞ: Sinha estrad ă: 22,30 Melodii populare ro­
Moca : S1MER1A : Omul din umbră ; mîneşti. Programul II: ,14,40 Emisiu­
TEIUŞ: Salonul nr. 9 ; ZLATNA: ne literară: 15,00 Program de me­
Amanţii din Toicdo; HUNEDOARA: lodii populare din diferite regiuni ale
cinema „Bluming“ : Un om terib il; ţării; 15,40 Cînlă Ion D aeian; 16,20
cinema „Filimon S îrbu": F iu l; PE- Ansambluri de tineret 17,15 Tribuna
TRILA: Cînd înfloresc lalelele; PE­ Radio;’ 18,05 Noi înregistrări de mu­
TROŞANI : Cio-Cio-San. zică romînească; 18,55 Sfatul medi­
cului: „igiena la ariile de treier;
SELECŢIUNI DIN 19.00 Cîntă orchestra Dinu Şerbă-
PROGRAMUL DE RADIO nescu : 20,03 Concert de muzică popu­
lară romînească; 20,45 Din cîntecele
Programul I : 5,10 jocuri populare ostaşilor sovietici; 21,05 Selecţiuni
idfnîneşti; 5,20 Sfaturi pentru ţăTani; din opera „Wilhelm Teii" de Rossini.
6.15 Muzică populară rom înească;
7.15 Tabăra veseliei; 8,15 AAateriale BULETINE DE ŞTIRI
din presă; 9,00 Muzică uşoară; 11,03 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
Teatru la microfon: „Hanul de la 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23„52
răscruce“ : adaptare radiofonică după (programul I), 14,00; 16,00; 18,00;
piesa lui Horia Lovinescu; 13,05 Cîn­ 20,00; 21,00; 23,00 (programul I I ) .“
tece şi jocuri populare rom îneşti;