Page 6 - 1957-07
P. 6
Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 795
Tot efortul pentru eît mai bune condiţii de ocrotire
a sănătăţii bravilor mineri din Valea Jiului !
îmbunătăţirea aprovizionării cuf 5 m6 lozinca "Medicina în slujba poporului I Tot efortul ) igienă a muncii şi boli profesio-
nale din Bucureşti, privind con
[ pentru cit mai bune condiţii de ocrotire a sănătăţii bravilor 1 a p ă potabilă— o problemă diţiile igienico-şanitare şi de
Lmineri I”, s-a desfăşurat zilele trecute la Petroşani consfălui- j muncă la mina Lupeni, a trezit
jr rea organizată de Sfatul popii Iar regional pentru analiza j V• ‘• un interes deosebit în rîndul
participanţilor, care pornind de
L stării de sănătate a populaţiei din Valea Jiului. ] de primă importantă
l Tovarăşi din conducerea Ministerului Sănătăţii şi Preve 1 la problemele susţinute în refe
Mu întîmplător majoritatea, Cristea Aron şeful exploatării rat au ridicat o serie de proble
t deşilor Sociale, din conducerea Ministerului Minelor, Sfatului participanţilor care au vorbit la Lupeni, G.heorghe Şulea şi al me ce trebuie rezolvate pen
consfătuire au insistat în mod ţii, au subliniat şi ei în cuvîn- tru îmbunătăţirea prevenirii şi
I popular regional, s-au adunat la sfat cu profesori universi- deosebit asupra necesităţii îm tul lor necesitatea de a se acor combaterii bolilor profesionale Spitalul unificat din Lupeni.
bunătăţirii aprovizionării cu a- da mai multă atenţie aprovizio ale minerilor.
r tari şi alţi medici de vază care au cercetat starea sanitară din j pă potabilă a populaţiei din Va nării localităţilor din Valea Jiu
lea Jiului ; modul de aprovizio lui cu apă şi de a se îmbună Bazîndu-se pe o temeinică
(; Valea Jiului, cu medici fruntaşi care îşi desfăşoară activitatea ] tăţi starea de salubritate a în documentare proprie tov. dr. D. şi despre necesitatea de a se In consfătuire s-a apreciat că
nare cu apă potabilă este cel treprinderilor. Pascu, şeful secţiei chirurgie a folosi în întregime fondurile a-
1 în mijlocul minerilor şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor de 1 mai sensibil indicator al stării Spitalului unificat din Lupeni, locate în aceste scopuri au vor cu toată creşterea însemnată a
de igienă a unei populaţii. Du — Valea Jiului reprezintă a prezentat în consfătuire date bit şi tov. doctori: E. Caba, P.
I partid, sfaturilor populare şi sindicatelor locale, cu conducă- ) pă cum s-a subliniat în consfă azi un grandios şantier; ritmul în legătură cu traumatismele Turcu, S. Bader, Gh. Şulea, pre numărului de cadre medicale m
jr tori de exploatări carbonifere — pentru a analiza ce s-a făcut : şedintele comitetului sindical pe auxiliare, nivelul asistenţei me
Combinatul carbonifer din Va
L şi ce mai trebuie făcut spre a ridica la un nivel cit mai înalt -j dicale lasă încă de dorit din
l ocrotirea sănătăţii minerilor. J cauza fluctuaţiei mari de cadre
Urmărind cifrele tuire una din problemele cele construcţiilor înaintază rapid, minerilor din localitate din care lea Jiului, şi alţii. medico-sanitare. i
mai importante de sănătate pu ne depăşeşte pe noi - a arătat rezultă că 75 la sută dintre mi — C. C. al Sindicatului mi
blică, o constituie îmbolnăvirile nerii accidentaţi sînt acei care Hotărîrea recentă a partidu
• Participanţii la consfătuire au de copii la Petroşani, Lupeni şi prin boli infecto contagioase — tov. prof. dr. Turcu. Aprovizio au o vechime sub un an. Por nier, a trimis în Valea Jiului o lui şi guvernului pentru îmbu
ascultat cu viu interes refsrat- Vulcan, iar la Lonea şi Aninoa- în speţă febra tifoidă — în răs- narea cu apă potabili, îndepăr nind de la aceste constatări el importantă sumă de bani pen nătăţirea învăţămîntuluî superi
tud prezentat de tov. dr. S. sa dispensare de copii cu pa pîndirea căreia insuficienţa, lip tarea rezidurilor, au rămas în a arătat că una din principalele tru vitaminizarea muncitorilor or care reglementează primirea
Cota, şeful secţiei sănătate a turi, lucru oare în trecut n-a sa ori slaba calitate a apei, are urmă. Combinatul carbonifer cauze ale traumatismelor la' mi care lucrează în piatră — a in facultăţi în sensul că 75 la
Sfatului popular regional, pri existat; s-au înfiinţat materni cea mai mare importanţă. din Petroşani n-a dat dovadă de neri este lipsa unui instructaj spus tov. dr. S. Bader, însă din sută dintre studenţi să fie fii de
vind starea de sănătate a popu tăţi în localităţile Petroşani şi suficient interes pentn rezolva corespunzător prin care tinerii neglijenţa organelor Combina muncitori şi ţărani ne dă posi
laţiei din Valea Jiului şi refe Lupeni şi case de naştere la — Este evident — spunea rea acestor probleme. să fie îndrumaţi cum să se fe tului şi organelor sindicatelor
ratul prezentat de conf. dr. B. Petrila şi Aninoasa, ceea ce în rească de îmbolnăviri şi acci din Valea Jiului, pînă în pre bilitatea să dirijăm un număr
Berhiad şi dr. D. Pilat de la In trecut n-a ex istat; s-au înfiin tov. dr. Ionescu, şeful Sanepi In consfătuire a luat cuvîn- dente. El a propus ca fiecărui zent aceste vitamine nici n-au mai mare de tineri fii de mun
stitutul de igienă a muncii şi ţat 11 cabinete de Stomatolo dului regional, că vechea reţea tul şi tov. Al. Cosma director nou angajat la mină să i se fa fost cel puţin cumpărate. citori din Valea Jiului la facul
boli profesionale din Bucureşti, gie, servicii O.R.L., servicii de de aprovizionare cu apă, con administrativ al Conbinatului că în mod obligatoriu un in tăţile de medicină. După termi
privind condiţiile igienico-sani- boli de ochi, trei dispensare struită de capitalişti, nu mai carbonifer Valea Jiului, care a structaj practic medico-sanitar Accentuînd necesitatea ca ad narea facultăţii aceştia se vor
tare şi de muncă de la mina T.B.C., două dispensare antive- corespunde cerinţelor actuale arătat că vina pentru Faptul că de minimum 10 zile, după care întoarce aci, devenind cadre sta
nerice, etc. — oare în trecut cînd numărul populaţiei din Va în ceea ce priveşte lărgirea co să depună un examen, să se ministraţiile întreprinderilor să bile.
Lupeni. n-au existat şi la oare nici nu lea Jiului a crescut simţitor. In respunzătoare a reţelebr de a- tină un număr mai mare de acorde protecţiei muncii mine
Urmărind cifrele cuprinse în s-a gîndit burghezia că trebuie trecut singura instalaţie de cursuri şi conferinţe privind rilor, ocrotirii sănătăţii acesto Participanţii la consiătuire au
să existe. In locul cabinetelor captare a apei care a corespuns provizionare cu apă pdabîlă în prevenirea accidentelor de mun ra, aceeaşi atenţie pe care o a- arătat că una din cauzele fluc
referatul tov. dr. Simion Cota de consultaţii de medicină ge din punct de vedere calitativ, Valea Jiului o poartă ru numai că şi acordarea primului ajutor cordă îndeplinirii sarcinilor de tuaţiei mari de cadre medico-
îţi apar în toată amploarea lor nerală oare existau pe vremuri era instalaţia de la Jieţ. In ceea conducerea Combinatuhi care etc. producţie, consfătuirea sanitară sanitare este aceea că a existat
eforturile uriaşe depuse în anii la exploatările carbonifere, la n-a insistat pentru urfentarea din Valea Jiului a ceTut în a- o slabă preocupare pentru a li
regimului demooraf-popular Lupeni, Petrila, Lonea, Aninoa ce priveşte celelalte localităţi, executării lucrărilor lecesare Despre necesitatea respectării celaşi timp medicilor să se in se asigura condiţii de cazare.
pentru a scoate populaţia Văii sa, Vulcan, Uricani au luat fi — Lupeni, Aninoasa, Vulcan — pentru lărgirea reţelei de apă cu stricteţe a normelor de teh tereseze şi ei mai mult decît Ministerul Sănătăţii şi Preve
Jiului din crunta înapoiere sa inţă S.M.S.-uri (servicii medi- instalaţiile erau necorespunză şi Trustul 7 construcţii, tare e- nica securităţii, a instruirii pre pînă acum de această proble derilor Sociale, nu s-a îngrijit
nitară în oare au lăsat-o regi co-sanitare), şi o serie de toare, fiind simple captări cu xecută cu viteză de meii aceste alabile a muncitorilor mineri ca mă, să intre în mină pentru a de construirea de locuinţe pen
murile din trecut şi de a ridica puncte de sănătate dotate cu nişte filtre rudimentare constru lucrări, ci şi I.P.C.H. institu ei să ştie să se ferească de îm vizita mai des locurile de mun tru personalul medico-sanitar şi
starea de sănătate a acestei re paturi. De asemenea, a luat fi ite înainte de 1915. După con tul de proiectări şi cerclări hi bolnăviri şi accidente, precum că ale minerilor, să fie buni nici n-a căutat să rezolve acea
giuni la un nivel care ne face inţă reţeaua sanitară antiepi sfătuirea pe ţară a minerilor drologice) care n-a elabrat la sfătuitori şi apărători ai sănă stă problemă în colaborare cu
cinste. Să luăm un singur as demică condusă de Sanepidul s-au construit în Valea Jiului, timp proiectele necesarei tăţii acestora. organele Ministerului Minelor.
pect, pe aoeia al capacităţii de raional Petroşani, dotată cu un instalaţii de captare şi aprovi
spitalizare şi să comparăm ci laborator bine utilat, centru de zionare centrală cu apă potabi Problema îmbunătăţiri apro Să ni se ceară şs noyă părerea I Subliniindu-se că marea ma
frele : In Valea Jiului existau în transfuzie, o oasă de educaţie vizionării localităţilor cn Va joritate a personalului medico-
anul 1938 — anul cel mai în sanitară, un dispensar pentru lă pentru localităţile Petroşani. lea Jiului cu apă potabili a de Nu fără temei, în consfătuire atunci cînd se proiectează con- sanitar din Valea Jiului a dat
combaterea guşei, dispensarul Uricani, Paroşeni, s-au făcut venit o problemă arzătoae. Re s-a ridicat de către mai mulţi dovadă de devotament şi dra
floritor al regimului burghezo- de cultură-fizică şi sport. investiţii pentru îmbunătăţirea tovarăşi problema calităţii con strucţii social-culturale în Valea goste faţă de muncitori, consfă
moşieresc — numai două spi zolvarea ei depăşeşte înmulte strucţiilor cu caracter igienico- Jiului să se consulte şi organele tuirea a arătat că este necesar
tale cu un total de 120 paturi. In afară de acestea în raion aprovizionării cu apă la Ani privinţe competenţa orgnelor sanitar. Este o realitate faptul locale — a cerut tov. I. Carpi- ca noua atitudine în muncă să
120 paturi de spital la o popu au fost create 4 creşe, 8 că noasa, s-au amenajat noi insta locale. Aşa cum a reiei din că pentru lucrările de acest gen neţ. In felul acesta s-ar evita fie şi mai mult dezvoltată.
mine de zi, 4 sanatorii de laţii de canalizare în toate lo lucrările consfătuirii estenece- executate în Valea Jiului, statul situaţii ca aceea în care ne a-
laţie de atîtea zeci de mii, vlă noapte. Asistenţa de urgenţă a calităţile din Valea Jiului. Cu sar ca ea să constituie olectul a cheltuit în ultimii ani sume flăm astăzi cînd am investit su In consfătuire s a cerut orga
guită de exploatare şi mizerie toate aceste realizări însă rit unei mai atente preocupă şi foarte mari. Cum corespund ce me mari în construcţii care nu nizaţiilor de partid şi organiza
şi roasă de bolile sooialp oare fost mult dezvoltată prin spo- mul de dezvoltare economică a luarea de măsuri corespnză- rinţelor aceste construcţii ? aduc foloase corespunzătoare. ţiilor sindicale din instituţiile
făceau adevărate ravagii! In lăsat mult în urmă amenajările toare din partea condurilor sanitare ale Văii Jiului să se
decursul scurtei perioade care sanitare corespunzătoare. Ministerului Sănătăţii şi Pre Tov. dr. C. Vlad a arătat că Alţi participanţi la consfătui ocupe mai mult decît pînă a-
vederilor Sociale, Ministrului re au subliniat necesitatea unei cum de ridicarea nivelului po
a trecut de la eliberare. .număr.. rirea treptată a staţiilor- de sal Tovarăşii dr. S. Bader, medic Minelor şi Ministeru!ui.„.ţon- localurile pentru S.M.S.-urile de mai strînse colaborări între or litic şi profesional al cadrelor
al C.C. al sindicatului minier, strucţiilor. la Lonea, Petrila şi altele con ganele sanitare şi organele ad medico-sanitare, să cultivi în
rul spitalelor din Valea Jiului vare dotate cu auto-sanitäre în prof. dr. T. TurcH_.de._fil Institu struite măi recent acoperă nece ministraţiei locale. rîndurile lor simţul înaltei răs
tul medico-farmaceutic din Cluj. #' sităţile de spaţiu dar sînt cu punderi ce le revin în apăra
totul necorespunzătoare pentru Sarcinile ce se cer îndeplinite rea sănătăţii minerilor şi a ce
s-a ridicat la 5, iar numărul toate localităţile miniere din un staţionar modern. Ele au co pentru asigurarea ridicării con lorlalţi oameni ai muncii din
ridoarele strimte, ferestrele prea tinue a nivelului sanitar în Va Valea Jiului.
paturilor de spital a crescut la Valea Jiului. mici, iar execuţia lucrărilor la lea Jiului, sînt multiple şi gre
să foarte mult de dorit (mai a- In încheierea consfătuirii au
1.165, adică de 10 ori. Odată cu dezvoltarea unităţi les lîmplăria, fiind făcută din le. Rezolvarea lor nu este posi luat cuvîntul tovarăşii Plic A-
material lemnos verde, cînd a lexandru, secretar al Comitetu
Despre avîntul dezvoltării lor sanitare din Valea Jiului, a început să se usuce s-a desfă bilă prin eforturi izolate sau lui raional de partid, Dejeu Du
cut, s-a strîmbat etc.) mitru, preşedintele Sfatului
sanitare a Văii Jiului vorbesc crescut considerabil şi numărul unilaterale. popular regional, Malvas E., mi
nistru adjunct al ministrului mi
în mod grăitor şi alte fapte. oadrelor medico-sanitare. Ârătînd că în multe localităţi nelor şi oonf. dr. Marinescu V.oi-
nea, ministrul sănătăţii şi pre
Dacă înainte, spitalele din Va Este de ajuns să arătăm că există o slabă colaborare între vederilor sociale, care au con
cretizat sarcinile ce decurg —
lea Jiului aveau doar două sec în prezent numărul modicilor In consfătuire s-a pus proble organele sanitare şi administra
în lumina lucrărilor consfătuirii
ţii — interne şi chirurgie — din Valea Jiului este de S ori ma: de ce se fac atîtea erori, de ţiile întreprinderilor, vorbitorii
astăzi numărul secţiilor şi re mai mare, iar al cadrelor sa ce există atîtea defecţiuni în e- au scos în evidenţă că această — pentru organizaţiile de par
ţelelor de specialitate a crescut nitare medii de 11 ori mai ma lipsă de colaborare are drept ur
xecutarea construcţiilor cu ca tid, sfaturile populare, sindica
foarte mult. S-au înfiinţat secţii re decît în trecut. racter igienico-sanitar ?
te, administraţiile întreprinderi
— La Lupeni se construieşte mare faptul că unităţile sanitare
lor şi pentru reţeaua sanitară.
Un rezultat esenţial : creşte un spital cu 75 paturi, se pare de pe lîngă întreprinderi sînt
că va fi un S.M.S. pentru mina slab încadrate cu personal ad In expunerea sa tov. confe
noastră — a spus tov. Aron
natalitatea, scade mortalitatea Maternitatea din Petroşani. Cristea. Dar pe noi nu ne-a.în ministrativ, autosanitarele SMS renţiar dr. Marinescu Yoinea a
generală trebat nimeni nimic cînd s-a în sînt prost întreţinute, localurile
ceput execuţia acestei construc S.M.S.-urilor se găsesc într-o arătat că multe din problemele
ţii. Dacă ne-ar fi întrebat am stare necorespunzătoare etc..,
ridicate în consfătu:re pot fi re
Aşa cum era şi firesc, în ur cu mult mai bun decît indicele s in iMai de făcu! midie fi arătat că nu este bine să se lipsuri de pe urma cărora sufe
ma puternicei dezvoltări a re mortalităţii generale dintr-o se ră muncitorii. zolvate pe pian local. Axeastă
ţelei sanitare, asistenţa medi rie întreagă de ţări. p e r a f r i construiască acolo unde se con
cală s-a îmbunătăţit considera Un aspect al lipsei de colabo rezolvare este posibila însă nu
bil în Valea Jiului contribuind Sînt remarcabile rezultatele ridicarea de igienă struieşte acest spital, deoarece rare între organele de conduce
la ridicarea continuă a nivelu obţinute în scăderea mortalită aerul este, viciat de gazele ema re ale întreprinderilor şi orga mai printr-o strinsă colaborare
lui de sănătate al populaţiei. ţii infantile şi a mortalităţii nate de filatura Lupeni şi de nele sanitare îl constituie şi fap
cauzate de diferite boli sodale Un loc important în cadrul tov. I. Carpineţ ca rezolva praful de la preparaţia de căr tul că în general reprezentanţii între organele sanitare şi cele
Acest lucru este edificator dacă şi contagioase care în trecut consfătuirii 1-att ocupat discu rea problemelor gospodăreşl buni. In afară de aceasta me- întreprinderilor nu participă la
făceau adevărate ravagii în Va şedinţele de analiză lunare, i- lalte organe locale.
comparăm chiar şi numai cîte- lea Jiului. Dar să lăsăm să ţiile privind starea de igienă a locale: apă, canalizare, salubri clicii noştri au semnalat deja o niţiate de sindicate, în cadrul
vorbească cifrele. cărora sînt studiate cauzele ca Vorbitorul a arătat în conti
va din rezultatele obţinute. localităţilor din Valea Jiului. Pe tate, iluminat, să fie concen serie de defecte de proiectare re duc la îmbolnăviri.
Ca urmare directă a creşte nuare că acele probleme ridi
Astfel, natalitatea în raionul bună dreptate participanţii ca trate exclusiv la sfaturile popu care se pare că nu vor mai pu-
cate în consfătuire a căror re
Petroşani a înregistrat o creş re s-au referit la această pro lare, cărora să li se creeze ser tea fi îndreptate
blemă au criticat proasta stare vicii de specialitate care să fie _ Propun Mjnisterului Mi_
tere continuă ajungînd în 1956
de curăţenie a localităţilor Văii dotate treptat cu mijloace m o -ndor Ministerului Construcţii-
Jiului, slaba preocupare pentru sarcin i 3 volumuîu> de lor şi Ministerului Sănătăţii ca
îmbunătăţirea salubrităţii, pen
Alţi vorbitori printre care dr. zolvare depăşeşte nivelul local,
la cifra de 19,02 la sută faţă rii natalităţii şi scăderii morta tru eliminarea rezidurilor uma Eufimia Angelescu, dr. Eugen Mai atenţie cadrelor vor face obiectul unei analize
de 17,12 la sută cît a fost în lităţii generale a crescut simţi ne şi industriale etc.
1938. Ce a determinat această tor excedentul natural, care ne Medicina nouă pune accentul Stănescu, au subliniat necesita medico-sanitare din - partea conducerilor Minis
creştere ? Fără îndoială că, a- indică sporul de populaţie. De pe prevenirea îmbolnăvirilor, pe tea de a se îmbunătăţi starea terului Sănătăţii şi Prevederi
lături de ridicarea nivelului de la 3,8%o în 1938, excedentul înlăturarea cauzelor care duc la lor Sociale şi Ministerului M i!
trai al oamenilor muncii, o con natural s-a ridicat în 1955 la îmbolnăviri.' de igienă nu numai în cadrul aURireAfenriaTtu“l1, ,toCv. *D'r.. S<J.’ .Cota şi nu mai existe nici un cadru me
tribuţie importantă în creşterea 13,9%p — adică a crescut de localităţilor, ci şi în întreprin
natalităţii a adus-o şi crearea Cine se face vinovat de aceas diu auxiliar necalificat. nelor.
reţelei de specialitate — cele 4 ori. tă stare de igienă a Văii Jiu sAariss.pe Du,irrr.CgTeEpn.ntteApz7nepgKe1lulne.csrrc.a1uiriillae. ppprpeonnpt,Truuts. amj lceS„olCro“dÎrat!e„o•p•umrdatartee atetJnuţi™e ’ psr¦ao“bslt,aeau-.
două maternităţi şi oasele de Vorbind despre aceste rezul lui, ce trebuie făcut pentru în CONCLUZII
naştere din raion — care asi dreptarea acestei stări ? Cău- termmarea ba„ no, a murei Lu- L d , medicLsanl a-
gură atît supravegherea gravi tate îmbucurătoare nu putem să tînd să dea răspuns la aceste
delor, cît şi asistenţa medicală nu amintim că la obţinerea lor întrebări, unii participanţi la peni, pentru amenaiarea bau „ q „ „„se. T ..
la naşteri într-o proporţie de a contribuit şi munca neobosi consfătuire au criticat slaba
¦94,5 la sută. Datorită faptului tă, plină de devotament pe oare Cimpa si să se ia măsuri de pa jJ:iual,uairaetxai.‘sta unaslna2u1mă1r" ma- Consfătuirea organizată la Petroşani pentru analizarea
că majoritatea naşterilor se fac o desfăşoară majoritatea cadre preocupare a sfaturilor populare e de cadre medicale de valoa- •stării sănătăţii populaţiei din Valea Jiului poate fi conside
cu asistenţă oalificată, febra lor medico-sanitare din Valea pentru gospodărirea localităţi reparare a băilor la minele Pe e, specializate, cu o înaltă ca- rată ca o etapă importantă în lupta pentru îmbunătăţirea o-
puerperală a dispărut complect trila şi Uricani, să se ia măsuri ficare. crotirii sănătăţii minerilor. Im portanţa ei deosebită constă in
în raionul Petroşani. Jiului. lor Văii Jiului, dar şi activita pentru îmbunătăţirea salubrită faptul că analizînd în mod ştii nţific lipsurile care mai există
Consfătuirea sanitară din Va ţii în subteranul minelor Odată cu creşterea continuă în activitatea sanitară în Valea Jiului, cauzele generale şi spe
Un rezultat direct al îmbu tea defectuoasă pe care o des numărului cadrelor medico- cifice raionului Petroşani cure dau naştere la îmbolnăviri, a
nătăţirii asistenţei sanitare şi lea Jiului analizînd munca des In consfătuire s-a propus de mitare s-a manifestat o preo- ' ajutat organele de stat să sta bilească măsurile concrete ce
al ridicării nivelului de trai în făşurată şi realizările obţinute făşoară în această privinţă ser asemenea că pentru ia se prote ipare permanentă şi pentru ri- trebuie luate pentru îndreptarea situaţiei.
anii de democraţie populară, în ceea ce priveşte ocrotirea carea nivelului lor profesional,
este faptul că mortalitatea ge sănătăţii populaţiei, şi-a în viciile de gospodărire a locuin ja bazinul natural al Jiului, să nîndu-se cont de specificul ra Simţul de răspundere şi seriozitatea cu care cadrele me
nerală a înregistrat o scădere sim dreptat atenţia spre deficienţele se construiască fose septice be liului Petroşani în care exis- dicale din Valea Jiului au rial cat în consfătuire problemele
ţitoare în Valea Jiului. Ca să ne care mai există în această pri ţelor de pe lîngă exploatările tonate pentru fiecare exploata un număr mare de întreprin- cele mai importante privi tă sănătatea minerilor, numărul ata
dăm seama de valoarea acestui vinţă punînd în lumină sarci re carboniferă. ri carbonifere, personalul me- re al propunerilor practice făcu te de ele, întăresc convingerea
rezultat, menţionăm că indicele nile ce stau în faţa organelor miniere, care răspund de între !al a fost instruit periodic că lucrările consfătuirii constituie pentru personalul medico-
mortalităţii generale la care s-a sanitare, ale puterii locale de Ridicarea nivelului igienic al n cursuri speciale în proble- sanitar din Valea Jiului, un punct de plecare cu un avînt şi
ajuns în Valea Jiului este mai stat, conducerilor întreprinderi ţinerea cartierelor muncitoreşti. localităţilor din Valea Jiului es i dc urgenţe medico-chirurgi-
lor şi celorlalţi factori pentru te o problemă care nu priveşte $. S-a urmărit de asemenea mai mare, spre noi succese ’n îmbunătăţirea stării de sără
lichidarea lipsurilor existente în Tovarăşul Ioan Carpineţ, pre numai organele sanitare, ci şi ccercurile de referate din că tate a populaţiei din Valea Jiu lui.
vederea îmbunătăţirii continue organele puterii de stat. admi ci societăţii ştiinţelor medica-
a stării de sănătate a populaţiei şedintele Sfatului popular raio nistraţiile întreprinderilor, or Prin munca eroică pe care o depun pentru sporirea con
ganizaţiile obşteşti şi chiar în tinuă a producţiei de cărbune, minerii din Valea Jiului meri
nal Petroşani, a arătat că pa treaga populaţie a raionului. tă nu numai toată dragostea, ci şi toată grifa pentru asigu
ralelismul care există în pre rarea sănătăţii lor, pentru îm bunălăţirea traiului lor.
Să apărăm hă funcţioneze regulat şi să
zent în atribuţiunile gospodă faxate pe problemele specifi- Să existe deci toată grija pentru ocrotirea sănătăţii mine-
7 rilor, atît din partea organelor sanitare cît şi din partea ce-
reşti între sfaturile populare şi sănătatea meneruliai cO grijă deosebită se mani
fd pentru ridicarea calificării
serviciile de gospodărire a lo
la locui de muncă cielor medii care au fost in-
cuinţelor de pe lîngă exploatări, stte prin cursuri de califica- lorlalţi factori care poartă răs punderea în privinţa aceasta.
Referatul prezentat de tov. rejrin repartizarea periodică administraţii de întreprinderi, sfaturi populare, organizaţii de
constituie una din cauzele care conferenţiar dr. B. Berhad şi . PPngă medicii cei mai buni partid şi obşteşti.
împiedică îmbunătăţirea stării
de igienă a localităţilor miniere.
bun decît indicele pe ţară şi din Valea Jiului. — Noi propunem — a spus dr. D. Pilat, de la Institutul de a.iîîndu-se ca în prezent să