Page 60 - 1957-07

m^doara-Dc..^
Anul IX. Nr. 812
MHBtM
Prin satele comunei Ighiu
2.100 kg. grîu la hectar '----f V__î U*~/ U u
i Mecanizatorii şi muncitorii din recepţie 53.000 kg grîu.
i Zilele trecute, colectiviştii din
i satul Ighiel, ce aparţine comunei
Lr
c Ighiu, au avut satisfacţia de a a-
c fla că munca Ie-a fost răsplătiiă
L din plin. La batoză, după ce au
L treierat grîul de toamnă de pe 8
C ha, ei au calculat că revine în
L
medie o producţie de 2.100 kg.
l
L grîu la ha.
L Ce-i drept, colectiviştii nu şi-au
L precupeţit nici un efort pentru a e
L xecuta toate lucrările cerute de a-
L Costea, Gligor Florea şi a altora, -j
r grotehnica superioară. Insămînţa-
l rea la timpul optim, într-un teren
l
l bine pregătit şi îngrăşat, plivitul
Au început secerişul griului ^L
L de partid şi de stat au Luat măsuri pentru grăbirea recoltărilor, s-au în­
[ registrat realizări bune.
t Se. pare că nici colectiviştii din toamnă, să fie. recoltată numai în 1
[ satul Ţelna. ce aparţine tot comu­ cîteva zile.
t nei Ighiu, nu s-au lăsat mai prejos
L Pregătirile pentru începerea sece­
C secerat, au strîns o niare cantitate "j
L rişului le-au început cu mult îna­
t. inte ca grîul să fie copt.
t Hotărîndu-se ca întreaga supra­
l faţă să fie recoltată numai cu se-
tr cerile (deoarece şi grîul lor a fost
L culcat la pămînt), colectiviştii au
L participat cu toţii, zi de zi, la se­
L medie peste 1.900 kg grîu la hec 1
(. ceriş. Aceasta le-a dat posibilitatea
L ca suprafaţa de 20 ha grîu de
L şl Brad, demonstrează destul de e-
t Colectiviştii din Şard au terminat
L
l secerişul griului
C
l Aoeaâtă iste a triia gospodărie nei secerători-legâtori, colectiviştii
C colectivă din raza comunei Ighiu,
L care a terminat secerişul griului
C pentru urgentarea recoltatului.
t de .toamnă încă • din săptămîna
L trecută. Beneficiind de ajutorul u-
{ pentru a începe treierişul.
J c J u J u / i J u t U . __( c J U U U U U v A - J - — l\— t v J l J iJ l I . I . I . ! , . /. t, r, I
Se îmbunătăţeşte calitatea
D e o v r e m e î n c o a c e ,lia u z i n a I o a n M o r a r u şi d e la f u r n a l u l
„V ictoria“ -C ălan, s-a reuşit să nr. 2 echipa tov. F râ n a s e De-
se producă mai mult. H arnicul utsch.
colectiv al uzinei nu s-a m u lţu ­
mit num ai cu atît şi în prim ele
două decade ale lunii iulie a
d at şi p roducţie de calitate.
La furnale . . .
...au redus procentul d eclasa­
telor cu 50 la sută fată de a d ­
mis. Cea mai m are reducere a
o b t i n u t - o f u r n a l u l 1, c a r e a s c ă ­ mă. Ele au redus rebuturile sub
zut procentul cu 150 la sută.
S-au evidenţiat în mod deosebit,
de la furnalul n r. 1 echipa tov.
•(iOOOWCvOOOO'
C U S A R E ŞI P I P E R .,
P U T E R E A O B IŞ N U IN Ţ E I
A-nceput cu o nimica toată.
Intr-o zi, avea nevoie de 5 lei.
Ce şi-a zis gestionarul Zolta
Soyke (căci despre el este vor­
ba) : am să cer la o basma, sau
ta ceva stofă cu 5 lei mai mult.
Dacă se prinde, spun -că am
uitat preţul şi... ies basma cu­
rată. încercarea s-a prins. Azi
aşa, miine aşa, pînă s-a obiş­
nuit să vindă marfa cu supra-
preţ. Dar, odată i s-a. înfundat.
A fost dată in vileag escroche­
ria făcută şi tribunalul nu La
iertai L-a amendat cu 1.000 lei
şt a fost dat afară din serviciu.
Ei, dar conducerea cooperativei
„Mureşul" llia, n-a vrui să-t
CARAVANA BU CLU CAŞA
De trei. ori a. venit caravana
cinematografică în satul Fili-
mon Sîrbu din raionul llia. De
trei ori. locuitorii satului dornici
sa vizioneze un film s-au sirius
ia sfatul popular unde poposise
camjvana. Şi tot de aiitea ori
au plecai acasă necăjiţi, inim­
oşi, fără să vadă filmul. Stăteau
cite o oră, două in aşteptarea
începerii filmului, ca pînă la
urmă să li. se spună, ba că lip­
seşte o piesă, ba că s-a stricai
un şurub şi mai ştiu eu ce.
Ultima dată operatorul s-a
scuzat :
— N-avem ce face, tovarăşii
Miercuri 24 iulie 1957
repetat, precum şi recoltatul în 1
pirgă, au contribuit deopotrivă la ^
obţinerea unei recolte bogate.
Acum, Ia recoltare, văzînd că
grîu! este culcat la pămînt din cau­
za ploilor şi a vînturilor, colecti- 1
viştii s-au mobilizat cu toţii şi au j
secerat întreaga suprafaţă de 15 1
ha numai cu secera.
Familiile colectiviştilorNicolae
David, Mihăilă Costea,Nicolae
au muncit cu multă tragere de ini- î
m l la strîngerea recoltei.
Ei n-au întîrziat să înceapă nici
treierişul. îndată ce au terminat, de
de grîu pe arie şi au dat drumul 1
batozei. La fel ca şi pentru cei din 1
Ighiel, ziua începerii treierişului a 1
fost un prilej de bucurie. De pe 1
1 se in urmă la recoltat, faţă de po­
cele 6 ha de grîu treierate înainte j
de începerea ploile1-, ei au scos în "j
tar.
din satul Şard au secerat cele 18
hectare de grîu, numai în decurs ]
de 3 zile. Acum, ei se pregătesc. ^
. . . şi la turnătorie
Rezultate frumoase a obţinut
şi tu rn ă to ria . Aici, pro cen tu l re ­
buturilor pe sector a fost redus
cu 8,9 la sută. La această red u ­
cere, echipele de la so rtim en tu l
radiatoare, conduse de tovarăşii
Ioan Soim oşi şi C o n sta n tin Cre-
tu au adus o contribuţie de sea­
a d m is cu 90,1 şi re sp e c tiv 76
procente.
lase pe... „drumuri" şi l-a pro­
movat din nou, de data asta
la filiala din Gurasada.. Tot ca
gestionar. S-a gîndit probcibil
că lui Zolta Soyke i-a trecut
pofta de înşelăciune. E drept,
la începui a servil cinstit. Insă
asta n-a durat prea mult. Obiş­
nuit cum era să mărească pre­
ţurile a. început şi aici să prac­
tice aceeaşi metodă. La o pă­
tură în loc de 101 (cît era pre­
ţul) el lua 158 lei. Cu alte ar­
ticole proceda la fel. Şi ca să
nu se ,.prindă” nu dădea bo­
nuri. Totuşi a fost descoperii că
vindea cu suprapreţ. De curînd
i s-a întocmit un nou dosar. Şi
Nu-s bune difuzoarele...
Iar şoferul:
— Nu merge motorul...
Insă imediat ce au plecat
cetăţenii, şoferul şi operatorul
s-a urcat, in maşină şi... mină.
La Deva s-au oprit.
Cetăţenii din satul Filimon
Sî.rbu se pot lipsi de aşa cara­
vane. E bine ca şi întreprinde­
rea. ''cinematografică Hunedoara
—Deva să se lipsească şi ea,
dar nu de caravană ci de ., ope­
ratori şi şoferi cu asemenea nă­
ravuri.
C. MUNTEANL1
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l
PRIMELE BOABE STATULUI
5 3 tone grîu predate bazei
Gospodăria agricolă de stat din Si­
mbria ,au reuşit să recolteze pînă în
prezent aproape întreaga suprafaţă
cultivată cu grîu.
ţ) Treierînd o mate parte din grîul
secerat, ei au şi predat la baza de
Recoltarea cerealelor
trebuie grăbită!
] de atragere a lor în cooperative de
] producţie există. A mai reieşit apoi
ij Căldura din săptămîna trecută a favorizat coacerea rapidă a tuturor
cerealelor, treclnd cu mult peste coacerea in pirgă. Acolo unde organele
Potrivii situaţiei comunicate Sec ţiei agricole regionale la data de 22
^ iulie 1957, piuă la această da.tâ s-au ‘
recoltat cerealele de pe o suprafaţă
ce reprezintă 69,14 la sută din su­
prafaţa totală. După cum se vede
Sectorul V sud a preluatşi din graficul de mai jos, in raioa­
nele llia, Orăştie şi Hunedoara, se­
cerişul esie mai înaintat. Mult râma­
sibilităţile pe care le au sini raioa­
nele Alba, Haţeg şi Sebeş. Codaş
se situează şi de data aceasta raionul
Brad.
Situaţia existentă in momentul de
faţă in raioanele Alba, Haţeg, Sebeş
vident că organele de partid şi de
stat de aici, scordă prea puţină a-
ienţie recoltării cerealelor. Este de
datoria lor să ia debutată măsuri
")
Situaţia secerişului
pe raioane, la data
de 22 iulie 1957
ILIA 76,86%
ORĂŞTIE — 75,71%
_TH U N E D O A R A — 7 3 ,4 4 %
ALBA — 69,20%
HAŢEG — 65,57%
S E B E Ş - 64,94%
BRAD — 53,69%
> 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOv- OOOOOOOCX
tribunalul îşi va spune cuvîn-
tul.
Cuvintul conducerii cooperati­
vei însă, nu ştim care va fi.
z. IOAN
corespondent
*• - i V W Vt *¦V —~ s / i f - V ' - V l / V '
Qút tinăf- harnic
La Atelierele centrale din Gurabarza, printre mulţi alţi oameni har-
ţnici se numără şi tînărul Gbeorghe Faur. Devenit strungar cu puţin timp
[!în urmă, candidatul de partid Faur, a depus toate eforturile pentru însu-1
Lsirea temeinică a profesiei alese. In urma străduinţelor sale, azi este'
Jfruntaş în producţie, lucru confirmai de depăşirea pianului pe luna iunie,
i,cu 88 la sută.
Clişeul nostru îl înfăţişează pe harnicul iînăr la locul de muncă.
'4 Kr' SU
4 pagini 20 bani
•k
Pînă în prezent au mai predat ba­
zelor de recepţie, din producţia a-
cestui an, Gospodăria agricolă de
stat din Apoldu de Sus 16.000 kg.
cereale şi cea din Petreşti 14.000 kg
cereale.
- -+-*¦O
IN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI MINERULUI"
1
conducerea
t
4 Dacă pînă la jumătatea lunii iulie, in întrecere la
î mina Lupeni conducea sectorul ! A., lucrurile stau
| cu totul altfel după expirarea celor două decade.
| Sectorul V sud, care şi-a depăşit planul cu 7 la sută,
j a preluat conducerea întrecerii. Această performanţă este
| cu aţii mai merituoasă, cu cît la conducerea sectorului
7 a vénit uri inginer nou, tov. I. Bilek, care deşi nu cu-
| noştea îndeaproape problemele sectorului, S-a dovedit
1* totuşi un bun organizator.
In întrecere, brigada minerului Traian Damian, e pri-
* ma pe sector, dînd 131 tone de cărbune peste plan,
j urmată îndeaproape de brigada lui D. Rotaru.
1 De menţionat citeva rezultate foarte bune obţinute
î de unele brigăzi din sectorul IV A. De pildă, brigada
T lui Alexandru Lazăr de Ia acest sector, a extras paste
j planul celor două decade, 613 tone cărbune.
vC-jKlTv.G'
O b l i g a ţ i u n iZilele trecute,
la Com binatul
siderurgic din
Hunedoara, a
av u t loc confe­
rinţa delegaţilor
sindicali ou p ri­
vire la în d ep li­ în
nirea sarcinilor prevăzute
contractul colectiv pe primele
6 luni ale anului curent. La
conferinţă au participat peste
250 de delegaţi.
Din darea de seam ă prezen­
tată de către tov. Vichente B ă­
lan, preşedintele com itetului de
întreprindere, a reieşit că încă
de la începutul anului, conduce­
rea co m b in a tu lu i şi co m itetul d e
întreprindere şi-au axat activi­
tatea pe iniţiativa creatoare a
m aselor.
— In această perioadă — a
subliniat vorbitorul — ca o s a r­
cină im portantă cure ne-a sta t în
faţă, a fost hotărîrea partidului
şi g u v ern u lu i cu p riv ire la ex ­
perim entarea sistemului îmbuna-
Plenara Comitetului regional
de partid Hunedoara
Zilele trezite, a avut loc plenara din discuţiile purtate in legătură cu
Comitelului regional de partid Hu­ problemele analizate a reieşit că ac­
nedoara, în cadrul căreia s-a anali­ tivitatea cooperaţiei meşteşugăreşti şi
zat, în lumina hotăririi Conferinţei a industriei locale s-a îmbunătăţit
simţitor în ultima perioadă.
regionale de partid, activitatea coo­ In reţeaua cooperaţiei meşteşugă­
peraţiei meşteşugăreşti şi a Întreprin­ reşti s-au înfiinţat noi unităţi de sînt încă departe de nivelul cerinţe­
derilor de industrie locală, privind producţie, iar cele existente s-au dez­
lărgirea posibilităţilor pentru deservi­ voltat faţă de anii Irecuţi, s-au creat
rea populaţiei, folosirea în mod ju­ mai multe secţii în cadrul acesto­
dicios a resurselor locale, precum şi ra, iar calitatea lucrărilor executate
este mai bună. A crescut şi nivelul
sprijinul dat de comitetele raionale şl de conştiinţă al cooperatorilor, fapt ce suficiente materiale de construcţii
orăşeneşti de partid acestor ramuri reiese din rezultatele obţinute în pro­ (ţiglă, cărămidă, cherestea, etc.) şi
de producţie. cesul de producţie.
Atît din raportul prezentat, cît şi întreprinderile de industrie locală
> 4 4 4 4 4 4 *4 44.4444444444444404-. s-au dezvoltat în bună m ăsură; pro­
duc noi sortimente de bunuri de larg
a ’¦
“4
4 consum şi de calitate mai superioară; Pe lingă morile ce le aparţin pot
delegat
4
: LA FESTIVALUL :4 unele din aceste întreprinderi au de­
?DELA MOSCOVA! venit rentabile, rcalizînd beneficii im­
portante.
Plenara Comitetului regional de
partid a scos în evidenţă insă şi o
seamă de lipsuri ce mai există atît trebuie să existe din partea comite­
în domeniul cooperaţiei meşteşugă­ telor raionale şi orăşeneşti de partid
reşti, cît şi în întreprinderile de in­ faţă de dezvoltarea continuă a aces­
dustrie locală.
Numărul muncitorilor coope­
rativelor meşteşugăreşti, de pil­
dă, nu a crescut in mă­
sura posibilităţilor. Există încă mulţi
croitori, pantofari, frizeri, etc., care
nu au fost încă atraşi în cooperative.
De asemenea, nu s-a lărgit îndea­
juns reţeaua cooperatistă în satele
de munte, unde există mulţi meşte­
şugari neorganizaţi, deşi posibilităţi
faptul că nu peste lot cooperativele
meşteşugăreşti au consflii de condu­
la Festivalul ¦ cere corespunzătoare, nu a existat
de ia Moscova 4 destulă grijă pentru crearea de sedii,
ateliere, etc., pentru ca munca să
4 făcut în seara zilei de 20 iulie
4 $ 9.0 »--*--^-*--3--»-t--î
¦•4«44444«444444444 44444<>*
-3 -O* « 0--9-C--4 c zinei, pentru terminarea acestei
§€d®ro! llnercfiiui
mereu în frunte
Nu cunosc în Valea Jiului un sector mai constant
in realizări, ca sectorul IV, al tineretului, de la mina
Vulcan. Oricind l-ai întreba pe tov. inginer D. Plă-
vicheanu, şeful sectorului, despre rezultatele colectivu­
lui său, îţi va răspunde cu zîmbetul pe buze: „Stăm
bine, tovarăşe I Dacă nu rnă fac niciodată de rîs, asta
se datoreşte in primul rînd tinerilor care alcătuiesc
majoritatea efectivului“.
In primele două decade ale lunii iulie, s-au scos din
acest sector la ziuă, peste plan, 1.000 tone de cărbune,
, deşi momentan se execută aici un volum destul de
mare de înaintări. Frontaliştii din brigada tînărului mi­
ner Gh. Ivăşcan au extras cu 13 la sută mai mult căr­
bune, iar minerii din brigada tînărului T. lovi, care
lucrează la un suitor, au depăşit planul de înaintare
cu 24 la sută, conducînd pînă în prezent în întrecerea
cu minerii din brigada lui E. Bordea.
I. BĂLAN
corespondent
i ful de vară din Călan.
.7‘
î n d e p l i n i t e zultatele obţinu­
şi neîndeplinite
tăţit de sa la riz a re, cu privire la m uncitori, tehnicieni şi ingineri
m ăsurile preconizate pentru în­ prin contractul colectiv, a con­
tărirea dem ocraţiei socialiste, li­ stituit-o realizarea planului,
chidarea centralism ului excesiv realizarea indicilor de utilizare
şi d e s c ă tu ş a re a ' in iţiativ ei c re ­ a agregatelor, reducerea con­
atoare a maselor. sum urilor specifice, creşterea
p ro d u ctiv ităţii m uncii şi redu-
Toate aceste obiective- au
••• -o • •• •
• Pe marginea conferinţei privind îndeplinirea -,
^sarcinilor contractului colectiv la Combinatul •
siderurgic Hunedoara
*-* ' **• •** H . ». ••• .-C*••• •-». •
fost concretizate în contractul cerea preţului de cost.
C o n d u cerea co m b in atului şi
colectiv şi au co n stitu it un
comitetul de întreprindere, ana-
program concret de activitate lizînd activitatea colectivului
com binatului, an tren at în în tre­
pentru comitetul de întreprin­ cerea socialistă, constată cu s a ­
tisfacţie că datorită rezolvării
dere şi cond u cerea c o m b in a tu ­ mai operative a diverselor pro­
blem e ivite în procesul muncii,
lui. profe­ desfăşurării unei mai largi
Problem a activităţii monoi politice de educare a o a ­
m enilor muncii, a fost posibil
sionale a oam enilor muncii din ca principalele an g ajam ente pe
prim ul sem estru să fie înd ep li­
com binat, nevoile lor m ate­ nite şi chiar d ep ăşite după cum
urmează ;
riale, sociale şi c u ltu rale şi-au
Producţia globală — an g aja­
găsit concretizarea în contrac­ m en t — 100,2 la su tă ; realizat
105,38 la su tă. P ro d u c ţia m a r ­
tul colectiv din a. c., prin a n ­ fă — a n g a ja m e n t 100,3 la sută,
realizat 107,30 la sută.
g a ja m e n te le r e c ip ro c e , pe ca.re
şi le-au lu at prin acest co n tract P e secţiile principale, a n g a ­
conducerea com binatului, iar în
numele muncitorilor, tehnicie­
nilor şi in g in erilo r, com itetul
de întreprindere.
In cea mai m are p arte se
poate afirma că aceste m ăsuri
au fost îndeplinite.
Obligaţia;principială — a ară­
tat tovarăşul Bălan — pe care jam entele au fost îndeplinite
şi-a . asum at-o colectivul de după cum urmează :
Secfia angajam ent realizat
Fabrica de aglom erare 100.2 % 111,26%
101% 109,08%
Secţia I-a furnale 100,5% 103.35%
102% 104,53 %
0 . S. M. X In afară de cele două blocuri, con­
O ţelăiia eiectrică
Im portante depăşiri au obţi­ parte oreşterii productivităţii a-
n u t şi alte secţii, cum sîn t la ­ gregiatelor exprim ată în reali­
m inorul trio, turnătoria de fon­ zarea unor indici înalţi de uti­
tă, turnătoria de oţel. lizare la secţia I-a furnale, la
3 .S .M ., la m in o a r e şi c u p to a re
De subliniat, că principalele electrice.
depăşiri de plan pe acest se­
m e s t r u , s-iau d a t o r a t în mia re D em n e de re m a rc a t sînt şi re-
se desfăşoare în condiţii cit mai op­
time. Nu s-a înrădăcinai peste tot
disciplina în muncă, grija ce trebuie
să existe faţă de bunurile obşteşti şi
spiritul de economie.
Întreprinderile de industrie locală
lor şi sarcinilor ce Stau în faţa lor.
Există încă multe resur/e locale ne­
folosite, nu au suficiente braţe de
muncă calificate, calitatea unor sor­
timente mai lasă de dorit, nu produc
bunuri de larg consum. Aceste între­
prinderi au la'gi posibilităţi de a
produce sortimente diferite de pro­
duse alimentare, necesare c a : pati­
serii, siropuri şi alte dulciuri, etc.
creşte un mare număr de păsări şi
porci care ar duce la creşterea ren­
tabilităţii întreprinderilor şi la apro­
vizionarea populaţiei cu cele necesare.
Plenara Comitetului regional a
subliniat necesitatea preocupării ce
tor ramuri de producţie pentru lichl
darea tuturor lipsurilor ce le frinează
activitatea, pentru transformarea a-
cestora în mari unităţi productive,
rentabile şi cu largi posibilităţi de
aprovizionare a oamenilor muncii cu
produse diferite şi de bună calitate.
Un nou cinematograf
de vară
Pe lingă rezultatele deosebite
obţinute in producţie, colectivul
uzinei ..Victoria” Călan. se poar
te minări r.u o recentă realizare
pe tărîm cultural.
Este vorba de ferminarea
construcţiei cinematografului de
vară, a cărui inaugurare s-a
a. c.
La chemarea Comitetului de
întreprindere şi a conducerii u-
lucrări, au răspuns peste 120 dc
muncitori, tehnicieni, şi funcţio­
nari. Acestora li s-au alăturai
şi membrii formaţiilor artistice
ale clubului muncitoresc din Că­
lan, între care tovarăşii Arcadie
Lazăr, Ioan Petricăloiu, Fran­
case Văradi, Grigore Cîrstea,
Franci.se Lăszlo şt alţii s-au c-
videnţiat în muncile voluntare.
Prezenţa şi munca efectivă de­
pusă de tovarăşii Ioan Dudaş,—
preşedintele comitetului de între­
prindere, şi A. Druker. directo­
rul întreprinderii, au\ însufleţit
pe tovarăşii care prinţr-un efort
comun au realizai cinematogra­
ir’o.-v.n :>oo
te in oe priveşte
indicii tehnico-
econ amici; con­
sum ul specific
de cocs a fost
redus ta secţia
f-ia f u r n a l e la
88,50 la sută, consum ul de
păcură la lam in o are, la 88,58
la sută.
La obţinerea acestor succese,
au, co n trib u it m u lt şi m u n cito rii
de la tra n sp o rtu ri,, tu rn ă to rii şi
construcţii metalice. S au redus
reb u tu rile şi d e c la sa te le, iar a n ­
sam blul m ăsu rilo r luate în do­
meniul asigurării îndeplinirii
planului de producţie, reducerii
consum urilor specifice, creşterii
indicilor de utilizare, a avut
*
i DRANGA AURELIAN
( Continuare în pag. 8-a)
Pentru ceferiştii
din Petroşani
— Te muţi la bloc. măi. Vasile?
— îl iscodi un mecanic pe fochis­
tul Staneiu,
— Da, ant şi primit repartiţia,
— Şi pe cind asta ?
— Precis nu ştiu, dar în orice
caz in cursul lumi august. Toi a-
tu.nci se mai mută la blocurile cele
noi, fochistul Ioan Bala, mecanicul
Artanie Deac şi încă vreo 13 de.
la depou. In restul de apartamente,
44, se vor muta ceferişti, de la miş­
care, revizie etc.
— îmi închipui că trebuie să fie
frumos la blocuri.
— După cite ştiu, voi avea două
camere, bucătărie, cămară de alimen­
te şi, bineînţeles, baie. Cum s-ar zi­
ce, toi confortul.
— Arunci să fie cu noroc, măi V'a-
sile. Am să te vizitez în noua lo­
cuinţă, dar vezi, pregăteşte de ’ pe
acum vinarsul..
structorii întreprinderii de construcţii
feroviare, lucrează intens ta termi­
narea unui nou bloc, în care vor fi
amenajate dormitoare pentru perso­
nalul feroviar, şcoala personalului, bi­
roul şefului de tură.