Page 61 - 1957-07
P. 61
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 812
. V i l ii » DIALOG
Redăm mai jos un dialog ce a a- M O S M u m î U lf i o â < i4 i e M &
vut loc între consumatori şi vînzăto
In colectivă se trăieşte bine rii magazinului O.6.L. „Alimentara" \ >. ••
dacă eşti harnic4*“ nr. 12 Brad.
Despre o baie populară, un coteţ pentru
— Consumatorul: Tovarăşe, aveţi raţe şi un magazin universal
ceva brânzeturi sau mezeluri?
— Vînzătorui: De unde să avem ?
Vedeţi doar că nu avem şi tot între
baţi, ia mai lăsaţi-mă în pace I
U nul cîte unul, colectiviştii — Ba te-am întrecut, nene — A r fi bine d acă am prim i — Consumatorul: Tovarăşe, aveţi Mergeam deunăzi pe văzut că pe uşă a ieşit miliţieni. La început primire „bolta". Şi JSt- )
sosiseră cu totii ia sediul gos Radule. ceva cornuri, franzele sau pîine nea drum în sus căire Cri- un om care şi-a luat ră tovarăşii au locuit unde aşa, oamenii din Galda
podăriei. Cînd sosiseră nu înce în f e c a r e lu n ă —• îi r ă s p u n s e u n gră? cău. Drumul îmi e prin mas bun de !a nevastă este astăzi magazinul u- fac tîrguielile la oraş '
puse încă să se dea avansul — B a n u !. C îţi ai l e g a t ? Galda de Jos. Cînd am şi a plecat. Şi ca să niversal. Se zice că pen Pentru 1 kg de sare se >
bănesc. M ai era de făcut ceva — Şase sute şase. Cu patru altul. D ar asta depinde de noi. — Vînzătorui: . N-avem. De unde trecut pe podul de peşte mă dumiresc am plecai tru asta a fost făcut un duc la Teiuş, pentru un
la b o rd e ro u ri. In. a ş t e p t a r e a b a zeci şi şase m ai m ulţi ca d u m să vă dau ? (Şi vînzătorui se în gîrlă, am văzut o clădire înapoi spre sfatul popu schimb cu care Secţia litru de petro! merg Ia
nilor oam enii se aştern u ră pe neata. D acă vom dezvolta ram urile a- toarse apoi cu spatele către client frumoasă pe care scria: lar, să iau ceva infor sănătate a fost de acord. Alba lulia, iar pentru
discuţii. Fiecare spunea celor — D ar and, cu cîţi ani m ai parcă pentru a discuta cu raftul gol). maţii.. Şi le-am luat. U.R.C C. Alba a inter chibrite —. La Coşlariu.
din ju ru l lui ceea ce credea el puţin decît m ine ? nexe, d acă vom lucra bine şi BAIE POPULARA. venit la secţia sănătate Să nu cumva să vă
c ă >ar fi m a i i n t e r e s a n t . Cei Simion Luca făcu în grabă o — Consumatorul: Tovarăşe, aveţi Cum s-a raională ca aceasta să gtndiţi că U.R.C.C. Alba
mai în vîrstă vorbeau despre socoteală, num ărîndu-şi de cîte vom obţine producţii m ai m ari ulei ? „Frumos/ am zis eu. Ce îmîmplat? dea „dezlegare", ca cei fiii' cunoaşte 'situaţia as
seceriş, despre felul cum au tă va ori degetele de la am îndouă bine prinde scăldătoarea doi tovarăşi miliţieni să ta. O cunoaşte prea bi
iat coasele, despre clăditul g ri mîinile, apoi sp u se: ca să putem vinde m ai multe — Vînzătorui: De unde să avem ? asta muncitorilor din La Sfatul popular din s e . mute de unde ¦au stat i ne. Şi a luat şi înă-
ului în clăi, alţii se am a ra u că — Sînt mai tînăr ca dum nea Doar nu vreţi să mă fac eu ulei ?l gospodăria de stal. în- Galda am fost informat în tocatul băii, pentru sllri: aceea de' o obţine
secerătorile S .M . T. nu au m ers ta, nene Radule, cu 43 de ani. produse la contract, vom avea la mai lăsaţi-mă în pace? ce tot mă tovărăşiţilor din Galda ca fosta lor locuinţă să schimbul de clădiri. Cît
tocmai bine în ziua aoeea. Erau — Ei atunci tacă-ţi gura. deranjaţi ? (şi se uita atît de urît la şi chiar colectiviştilor că baia populară a fost poată fi amenajată ca despre interesul de a
şi din. acela c a r e se v ă ita u că-s Las-să spună unul de seama de unde împărţi bani mai mulţi consumatori de parcă oamenii ar veni din Oiejdca care sini a- construită cu vreo 4 ani magazin universal. Aşa găsi un înlocuitor al
obosiţi, că-i dor oasele, că e m e a că m-ia în tre c u t, tu s p u n e -le să întrebe, aşa de-a surda sau să-i proape de Galda". Cum în urmă, prin autoimpu- s-a transformat baia în gestionarului., să mai
greu. Tinerii aveau pe ale lor. celor de seam a ta. şi m ai des. ceară ceva de pomană şi nu pe gîndeam aşa, aud deo neri şi muncă voluntară. locuinţe, coteţe pentru spună şi alţii .
Băieţii, profitînd de cîteva m i Aceste discuţii se purtaseră în bani). dată : cucuriguu i Ce co Oamenii au şi făcut baie păsări, iar in curie co
cadrul unui singur grup, bineîn E ram curios să văd care cît a medie o mai fi şi asta? aci; apoi baia s-a tran teţe pentru porci.
nute de răgaz, discutau cu fete ţeles m ai larg. U n alt grup dis — Consumatorul: Tovarăşe n-âVeţi Stau şi ia r: cucuriguu / sformat în locuinţă (?/).
cuta să pună la cale ceva. B ri primit. M -am apropiat de un orez mai frumos ca ăsta sau de altă apoi: mac, mac, mac. Sfatul a luat măsura ca Ce folos?
le. D espre ce, a sta n u m ai ei o gadierul gospodăriei propusese calitate ? aci să locuiască doi
g ru p şi a m tr a s cu urechea la Ca omul curios pri După ce a fost ame
ştiu. V orba aceea, e secret... să se seoare şi noaptea. — Vînzătorui: Ce, doar nu vrei să vesc peun geam înă najat, magazinul a func
U n b ă trin cu faţa a sc u ţită şi — Vedeţi, e lună, timpul e ceea ce discutau cîţiva colecti ţi-1 aleg eu ? Poţi să-l. mănînci şi untru şi cînd colo ce ţionat un timp, apoi
aşa că nu ţi se-ntîmplă nimic... vă d : o crescătorie de mai mult a stat închis.
bronzată, pe num e Iacob Radu, frumos. Cît am lucra de bine pe vişti. .» păsări: găini, raţe, gîş- Gestionarul s-a îmbolnă
ră c o a re .! Nu se scutură nici NOTA REDACŢIEI te, pui. Deasupra prinse vit, responsabilul comer
privea tăcut pe sub sprîncene- grîul. — Cît primişi, Trăiene ? — în tavan duşuri, şi ceva cial nu primeşte inven
le-i stufoase, cînd pe unii cînd Lipsa unor mărfuri sau a unor sor mai jos pe un perete un tarul, iar ceilalţi sala
Propunerea lui a fost prim ită îl în tre b ă cineva pe T ra ia n timente nu îndreptăţeşte cu nimic pe manometru. Să ştii că se riaţi ai magazinului nu
pe alţii. I se putea cit' pe faţă de ooleotlvişti. Şi, într-adevăr, vînzătorii magazinului O.C.L. „Ali califica vreun ginsac, vor nici unul să ia în
că avea de spus ceva dar nu în n o ap tea aceea b rig ad ieru l şi Sântei. mentara“ nr. 12 din Brad, să răs mecanic de baie. Asta
sosise încă m om entul potrivit. cu alţi co lectiv işti iau s e c e ra t o pundă necuviincios consumatorilor. ar fi o minune întrea
D eo d ată interveni şi el : bucată bună. — Păi, cît să prim esc ? S o Este mai cinstit ca vînzătorii sa ex gă. Eram uluit de tot Mă întreb şi ~eu ca
coteşte ! A m pînă a c u m 167 zi- plice consumatorilor cu răbdare de om ul: ce folos au găl-
— M ă ! eu nu mu pot îm pă D iscuţiile p u rta te în se a ra a- le-m u n că şi p e n tru fiecare zi ce unele mărfuri sau sortimente lip ce-am văzut. Mai uluit denii, muncitorii din
ceea în curtea gospodăriei colec s-a dat 5 lei. Iată, ar veni 845 sesc momentan şi cînd anume vor G.A.S., întovărăşiţii şi
ca cu voi aceia oare vă tot v ăi lei. veni mărfurile cerute în unitatea pe am fost însă cînd am ceilalţi cetăţeni de baia
care o ’deservesc.
căriţi că e greu. Cîţi snopi ai Ion Llm beanu spunea că a populară — transforma
prim it 830 lei, Iuliu Ş ta rc 675 Conducera O.C.L. „Alimentara"-
le g a t tu a s tă z i ? — îl în tre b ă pe lei etc. Deva, este chemată să ia măsuri ca
clienţii să nu mai primească răspun
un om între două vîrste, care-i I-am în treb at dacă le a ju n g suri în . doi peri, necuviincioase. tă în locuinţă — şi de
s t ă t e a în. f a ţă .
aceşti bani pentru nevoile gos cooperativă — care stă
podăreşti ce se cer tim p de trei mereu închisă ?
luni. Oamenii m ă priviră lung Se vor lua măsuri oa
şi îm i zîm b iră cu u n v ă d it s u b re de căire cei în drept
înţeles. După cîteva clipe de tă pentru îndreptarea lucru
cere, un bătrînel, mic de statu rilor? Eu tare aş vreai
ră şi cu p âru l căru n t începu Să auzim de bine.
să-mi explice:
— D um neata crezi că noi tră
im num ai cu aceste venituri ?
Te înşeli dacă crezi aşa. A ces
— Cîţi să leg. M ulţi am le tiv e d in S e b e ş , a r m a i fi d u r a t tea le folosim doar pentru u n d e '-00 00 CO00 00 00 COCO-OO00 00 00 00 OO00 00 A N S A M BL UL UI
g a t , d - a :a m ă d o r o a s e l e . V r e o m u lt d a c ă c o n ta b ilu l n u a r fi a- cum părături m ărunte: sare, za
trei sute. nunţat că se poate ridica avan h ă r şi altele. P e n tru acestea n e nSAI A G I u n
sul. P lata avansului nu a durat s ta t d e a ju n s. P e n tru h a in e şi
— P tii...! S ă nu m ai spui la mult. Fiecare colectivist sem na alte treburi m ai m ari avem noi 00 OO-CO-OO-OO00 00 00 00 00 00 00 00 CO00 00 00 o
nim eni. Eu am 72 de ani şi am repede, îşi lua b an ii şi pleca. pe oe face b an i. D o a r fiecare co-'
legat 560. Auzi tu m ă i ! Asta Sumele primite parcă-i învese lectivist a prim it anul trecut a-
nu-: glumă.
— Eu te-am întrecut, nea R a leau, parcă le dădeau noi pu tîtea bucate încît are de unde DE ES TR AD A DIN DEVA
dule, — interveni Sim ion Luoa, teri de m uncă. vinde şi acum . Nu ne putem
un colectivist de statură m ijlo p l î n g e . I-n g o s p o d ă r i a c o le c tiv ă
--- E bu n ă h o tărîrea a sta , cu
cie şi cu priviri agere. avansul în fiecare trim estru, — se trăieşte bine dacă eşti h a r Nu e prea multă vreme de Se cuvine ca şi acum, cînd Han cu soţia, I. Bumbea, soţii profesionale în cîmpul nouncii,
cînd 'in ziarul „Drumul socia inimoşii artişti amatori ce com
— M ă Simoane, tu să nu spuse u n colectivist după ce-şi nic. pun acest ansamblu de estradă, Vass, Maria Cocan, M. Dono- . nemaivorbind de diversele ocu
spui că m-ai în tre c u t! ridică banii. lismului“ a apărut un mate
T. MARINESCU rial, menit să facă o privire şi-au încheiat activitatea, în ve viei, T. Calancea, sînt doar ci* paţii familiare. Da, da, în timp
derea unui bine meritat conce
analitică peste ultimul specta diu, să aruncăm o nouă privire ţiva din cei care la iniţiativa ce alţii fac promenadă,> oameni
col montat de colectivul estra peste munca pe care au desfă
şurat-o. lui Aurel Doroga şi W. Fleişer, ca ¦cei de mai sus învaţă ro
dei, spectacol ce purta titlu l:
CORESPONDENŢII VOLUNTARI „O glumă pe note". Cu acest Există în acest oraş un nu îndrumaţi- de organele corupe-1 luri, plin la cale noi şi noi spec
cleu de oameni entuziaşti, în
prilej au fost semnalate pe lîn drăgostiţi de scenă, care în ciu tente, au făcut primii paşi în tacole. Şi atunci e uşor de z i s :
da tuturor greutăţilor întîmpi-
gă părţile meritorii şi unele nate uneori, n-au descurajat. spre formarea unei estrade. Cu oh, nu mi-a plăcut. Trebuie în
Pe aceştia publicul amator de
SEZISEÂZĂ: aspecte asupra cărora se cerea teatru din Deva şi din regiune, consecvenţă şi încredere, ei au să măsurată dorinţa, munca ce
încă gîndire şi muncă. Itiţele- i-a cunoscut, îi cunoaşte şi le
apreciază zelul. Lucian Radu- străbătut în ultimii ani un drum s-a depus fără nici o altă pre
gînd sensul celor arătate, to
varăşii care au răspuns de rea presărat cu multe bucurii dar tenţie decît aceea de a face pe
„Uite cursa, nu e cursa“ le-a ridicat nici pe cele de ieri. D acă m ergi la G othalea, vezi lizarea acestui spectacol, au şi cu unele mici neajunsuri. Ni om să zîmbeascâ, să se simtă
— Bine, tovarăşe, am să tri că şi acolo filiala cooperativei e procedat la o bine venită îmbu
închisă. mic nu a putut descuraja acest bine.
mit chiar acum... Noroc ! nătăţire în ceea ce priveşte ca
— U ite d r a g ă , e 10 fix şi Astfel de convorbiri telefonice Deci nu e de m irare că oa litatea repertoriului. pumn de oameni, care punîn- Orice lucru se face cu greu,
menii spun : „Ce le pasă to v a ră
cursa tot nu m ai soseşte. Te po se pot auzi zilnic la Orăştie. şilor de la co o p erativ a Ilia şi du-şi talentul în slujba mase tot greu se face şi un spectacol.
Convorbirile sînt scurte dar Zam că batem drum urile în pli
meneşti că iar pierdem trenul. dese, p en tru că în tre v o rb a şi n ă c a m p a n i e d e v a r ă 1“ Şi c în d lor au descreţit frunţi şi au în Mai ales pentru amatori fiecare
fapta celor de la fabrică e o di te gîndeşti că la alte cooperati
— Fiţi fără frică, tovarăşe, că ferenţă cam mare. Şi curios lu ve, pe lîngă că filialele sînt des- seninat suflete. reprezentaţie e un prilej de în
cru. Cu toate că m aşina fabricii schise m ai au şi m ă rfu ri la n r n “ .
doar am văzut-o azi dimineaţă tre c e de m a i m u lte ori într->o Numai cu spectacolul „O văţăminte noi. Ansamblul es
zi prin faţa difuzării presei, to T. ZAHÂfcfg f!
şi tre b u ie să v in ă. E u sîn t ca tuşi nu ridică ziarele. Interesant BUJORESCU ROMULUS glumă pe note" au fost vi tradei din oraşul Deva, are bo
e că atunci cînd m uncitorii fabri
pabil chiar să pariez că m aşina cii p ro testează p e n tru că n u p ri f â @© zitate 10 localităţi, cu ocazia gate resurse artistice. Entuzias
m esc ziarele la zi, atunci cei în cărora s-au dat 12 spectacole mul amatorilor care-l alcătu
soseşte exact la ora plecării. cauză, răspund că vinovaţi sînt Se aduce la cunoştinţa^
tovarăşii de la poştă. Puşi în a-
— Eu nu cred, fiindcă odată ceastă situaţie abonaţii nu mai conducerilor întreprinderilor în faţa unui număr de aproape iesc, viziunea regizorală a lui
ştiu cine e vinovat. Instituţiilor şl o rg a n iz a ţiilo r^
aştep tîn d cursa să sosească la (AEROPORTUL TAROM DEVA AN U N JĂ : 10.000 spectatori. Şi pentru.. o I. Bumbea, toate vestesc mari
NICOLAE BUDA jdin regiunea H unedoara c ă ;
ora exactă am scăpat trenul... pot publica în ziarul nostru informare mai complectă, e bi posibilităţi şi dau încrederea că
Necazul lor
Iată num ai o frîntură din con anunţuri, reclame, Ică in flecare duminică se execută pe aeroportul Săuleşli zboruri de agre- ţ ne să se ştie că în 1955 an mergîndu-se mereu pe drumul
Ţăranii din satul Tătărăşti, [ment pentru amatori. Preţul unui bilet este de 32 lei; copiii pînă ia 12 f samblul a dat 61 spectacole, unei exigenţe sporite, vor fi cu
vorbirea unor cetăţeni care aş raionul lila, de cîte ori doresc să oferte de serviciu,
cum pere cîte ceva se am ărăse !!ani au reducere de 50 ia sută din tarif. Transportul la şi de ia aeroport f
teptau cursa, pentru a-i tra n peste m ă su ră . D a, şi a sta n um ai \ diferite alte informaţii pe < ţ se face cu autobusul TAROM. iar în 1956 au fost date 90 de cerite succese din ce în ce mai
din pricina filialei cooperativei, care vor să ie aducă la cu-\
sporta de la H aţeg la staţia care stă toată ziua închisă. noştinţa publicului. spectacole. De asemenea e bine depline. Publicul amator de
De asemenea se aduce la\
C. F. R. Subcetate. O frîn tu ră Necazul Tătăirăşteniloir este cunoştinţa celor interesaţiS j La grupuri de 15 persoane, organizatorului i se acordă gratuitate. I să se mal ştie că cei care al teatru din regiune, aşteaptă cu
cu atît m ai m are cu cît ştiu că că se pot ¦publica anunţuri|
dintr-o discuţie care însă spune pentru a face ceva cum părături, privind: § Biletele se procură pînă în ziua de sîmbătă ora 12,00 de la agenţia cătuiesc acest ansamblu, în- plăcere deschiderea noii sta
trebuie să m eargă cîte 3 km.
f o a r t e m u l t în. s p e c ia l p e n t r u PIERDERI DE ACTE ^TAROM — Deva, piaţa Unirii nr. 11, telefon: 52. k afară de tovarăşii din fanfară, giuni, cind iarăşi va avea oca
pînă la Burjuc.
I. G. O. H a ţe g , ca re se joacă cu
oamenii de-a „uite cursa, nu e toţi muncesc voluntar, fiecare zia să aplaude reprezentaţiile
e cursa“. •n /— / 1/ ‘I—>I—11—1J—«?—'/—'/—k/—> pe lingă această ocupaţie ama estradei de la Deva.
N. SBUCHEA toare măi are undeva obligaţii v. DAN
Cine e vinovat?*.. V IZ IT A Ţ I, i ?'TfiounarianeiBa'setftfyaflBiiDa ucsaao oeonaeaaaiiRoaui
— Alo 1 tovarăşul director Vir- M agazinele de co n fecţii ale cooperaţiei de consum ] Din munca sindicatului
d e a !... N u, to v . S u c u l e a n u ?!... din regiunea noastră. B ogat sortim ent de im -
A aaa, tovarăşul Borza de la sin brăcăm inte de sezon. ]
dicat ? Bine, aici oficiul P.T.T.R.
O răştie — D ifuzarea presei. U ite I. A, S.
despre ce e vorba, tovarăşe
Borza. Vă rugăm să trim iteţi de Recent a fost reorganizat sin nesc Deva, com itetul de institu
urgenţă delegatul dum neavoas dicatul I.A.S. (Instituţii a d m i ţie tribunal, grupa sindicală
tră după ziare, pentru că nu nistrative de stat). A.D.A.S. etc., m uncă ce are în
a te n ţia ei cele m a i im p o rta n te
LiJI iFH J31Jl^ !§ÍlJÉ Í|^ Pornindu-se de la cunoaşte probleme ale muncii sindicale.
rea faptului, că nici o m uncă
nu poate să dea rezultatele ur O rganele sindicale sînt acelea
m ărite, dacă nu a re la bază o care au datoria să vegheze ca
p la n ific a re m inuţioasă- şi bine membrii organizaţiilor sindica
Creşte numărul concurenţilor oooo<xx>ooooooooooooooooo chibzuită, s-a procedat la întoc le să-şi respecte cu conştiincio
m irea planurilor de m uncă în- z ita te o b lig a ţiile ce le revin, şi
Vo cepînd de la grupele sindicale
şi pînă la com itetele de in stitu în acelaşi tim p ele trebuie să
%A te lie r u l de tin ic h ig e rie { ţie locale şi o răşen eşti. In p re se în g rije a sc ă p e n tru oa aceştia
zent, se poate afirm a că sînt să se poată bucura de toate
al Cooperativei puţine grupe din cadrul com i drepturile acordate lor. Ele au
tetelor care să nu-şi cunoască datoria să poarte o grijă susţi
\„ Solidaritatea“din Deva,) în a m ă n u n ţim e oare a n u m e le n u tă p e n tru v ia ţa c u ltu r a lă şi
sînt sarcinile. Dar, totuşi, mai m aterială a lucrătorilor din in
P e o tarla de abia o cuprinzi de teren cultivat cu porumb. str. Lenin nr. 6 L sîn t şi din acelea care în că nu s t i t u ţ i i l e! n o a s t r e .
u ochii, gospodăria colectivă Exemplul acestor două gospo şi-iau în to cm it p lan u ri, care se
lin M ie r c u r e a a r e p o r u m b a tît execută cu materialul $ Cu prilejul m ăreţei sărbători
le f r u m o s în c ît u n o m c ă l a r e dării colective a fost u rm a t şi m ulţum esc să desfăşoare o m un a celor ce m uncesc, ziua de 23
ie cal n u s e v ed e d in el. P e s te de ţăranii muncitori individuali clientului o că întîm plătoare, nelegată de A ugust, lucrătorii din sindica
10 d e h e c t a r e s î n t î n a c e a s t ă Ilie Stănese, A lexandru Oltea- problemele esenţiale ale institu tul I. A. S. tre b u ie să se m o b i
laria şi în tre a g a su p ra fa ţă a nu, Ilie M o ra r şi m ulţi alţii. lucrări casnice şi de con- ţiei respective. Aşa de pildă, lizeze în a şa fel încît să re a li
ost înscrisă la concursul „Pen- N um ărul concurenţilor este în Zstrucţie (jgheaburi de scurgere şi § grupele sindicale de la Direcţia zeze în întregim e toate sarcini
ru cea mai m are recoltă de Vaite lucrări care se solicită). v regională de statistică, Loto, le profesionale ce sta u în faţa
jofum b la h e c ta r“ . Acum, co- continuă creştere în com una Pronosport, Procuratura regio lor. In a c e s t scop, ei a u d a to r ia
ectiviştii se pregătesc ca sub nală etc., privesc în mod cu totul să în tocm ească şi apoi să u r m ă
ndrum area inginerului agronom M iercurea. 00<XX>000000000<XX>0000000 superficial necesitatea întocm i rească, p ă tru n ş i de d ra g o s te şl
11 g o s p o d ă r i e i c o l e c t i v e s ă f a c ă rii u n o r p lan u ri de m u n c ă te interes, realizarea în întregim e
lolenizarea artificială, supli- •h m einice, ju st a lc ă tu ite şi care a planurilor de m uncă întocm i
n en tară la porum bul de pe su- s ă p o a t ă fi p e d e p l i n r e a l i z a b i l e . te. N u m ai în acest fel, vom p u
!uprafaţa înscrisă la concurs. O suprafaţă de 8 hectare cul I V Î Z I T A ŢJ, I Asemenea grupe sindicale ar
Aceasta cu scopul de a spori tiv a tă cu p o ru m b a în s c r is şi $ Bufetul Expres putea foarte bine să ia drept te a fi la î n ă l ţ i m e a î n c r e d e r i i ce
jroducţia la hectar. gospodăria colectivă, din Geoa- exemplu num ea desfăşurată de
giu, la concursul „P en tru cea către comitetul sindical orăşe ni s-a acordat.
G ospodăria colectivă din D o Ni COD IM DAVID
rirea, sat ap arţin ăto r comunei m ai m are recoltă de porum b la
M iercurea, a înscris şi ea la preşedintele sindicatului I.A.S.
;oncurs o suprafaţă însem nată hectar“ . al cooperaţiei de consum
D intre ţăranii m uncitori cu din oraşul Sebeş
®®
gospodării individuale s-au în DIRECŢIA GENERALA FARMACEUTICĂ
scris prim ii la acest concurs to Bogat sortiment de preparatei
Jj-uiinăre reci şl calde.
varăşii P etru O lălău, Iosif C ris
!ijw m bW rt'Ss's <?%v ’5
tei, P etru Trif, Sim ion Şofrone
şi alţii.
