Page 62 - 1957-07

Nr. 812
immimwmmmmmnmTm ~r - — 1— ; --------------- ----------------------------------- .
comunism Kan ocmnaita De ce la 10 şi nu la 8 ?VIAŢA P E P A R T ID
organizitiei do baa
La otelăria Com binatului si­
derurgic din H unedoara a avut
loc recent ad u n area generală a
organizaţiei de bază. Cu acest
prilej a fost analizată activita­
tea desfăşurată de organizaţia
de bază în direcţia întăririi vie­
ţii interne de o rg a n iz a ţie şi fe­
lului cum se preocupă organiza­
ţia de bază de mersul produc­
ţiei.
Tov. C onstantin Seros, secre­
tarul organizaţiei de bază, a
a ră ta t în referatul prezentat că
o rg an izaţia de partid de la oţe-
lărie şi-a îm bunătăţit, în ultim e­
le luni, m unca de control a s u ­
p ra m ersu lu i producţiei şi a
conducerii adm inistrative a oţe-
1a r i e i . I n m a i m u l t e a d u n ă r i g e ­ de răspundere sau în m ulte ca­
nerale s-au prezentat din partea
conducerii adm inistrative dări de
seam ă cu privire la felul cum se
îndeplineşte planul de produc­
ţie. îm b u n ă tă ţir e a co n tro lu lu i şi
m ăsurile luate pe linie o rgani­
z ato rică şi politică a u făcut p o ­
sibil ca oţelăria să-şi realizeze
lună de lună planul de produc­
ţie în p r o p o r ţie d e 101 — 103 la
sută.
P le n ara lărg ită a C. C. al
P.M .R. din a u g u st 1953, a ce­
rut organizaţiilor de partid să
îm bunătăţească munca de pri­
m ire de can d id a ţi şi noi m em bri
de partid. A plicînd în v ia ţă a-
ceastă sarcină, organizaţia de
bază de la oţelărie a prim it, în
acest an, un n u m ăr de 24 c a n ­
d id aţi şi 10 noi m e m b rii de
partid. P rin tre cei prim iţi în rîn-
dul c a n d id a ţilo r şi m e m b rilo r de
partid se num ără muncitorii
fruntaşi Nicolae Copilu, Gh.
Popescu, Gh. Stoica, Gh. F u rtu ­
nă, Aurel Stanciu, Gh. Ciobanu
şi alţii.
O atenţie deosebită a acordat
o r g a n iz a ţia de b a z ă calificării o-
ţelarilor. In acest scop, s-a or­
ganizat un curs de calificare care
este fre c v e n tat de 27 oţelari la
care se predau lecţii legate de
specificul muncii acestora, des­
pre productivitatea muncii, pre­
ţul de cost ete­
«••a • -i) • -O*-o •-O- •>" «fr*
' m ic I N T E R V i u :
— Stăm bine pe tot flancul, menii care au contribuit la ob- d a r e a d e s e a m ă , la 7.6 1 2 , d i n t r e s u r i şi în a c t i v i t a t e a c a b i n e t u l u i s - a d a t a t e n ţ i a c u v e n i t ă p r o t e c ­
— spuse tovarăşul Lupescu de
la Depoul Petroşani, cînd i-am
solicitat să-mi vorbească ceva
despre realizările colectivului.
Se aplecă apoi peste nişte
registre încărcate cu cifre şi
grăi:
— Productivitatea muncii a
crescut, cu 2 la sută. preţul de
cost a fost redus tot cu atît.
plănui de transport a fost de­
păşit cu 1,20 la sută şi am
realizat pe depou o economie
de 225 tone combustibil con­
venţional in primele 18 zile ale
lunii.
¦-1- Sint. intr-adevăr, frumoa­
se aceste realizări. Dar ce ne
puteţi spune despre factorii ca­
re le-au generat, despre oa-
In intîmpinarea
bimilenarului lui
O m agiul pe care oamenii de
c u ltu ră din to a te ţă rile îl ad u c
în anul acesta m em oriei lui O-
vidiu este mai mult decît m e­
ritat.
P en tru noi, acest lucru are o
sem nificaţie deosebită deoarece
m arele poet latin a petrecut a-
proape zece ani în ţara n o a stră
p e ţ ă r m u r i l e lui Pontus Euxinus
(M area N eagră). Ca urm are a
petrecerii poetului pe m eleagu­
rile patriei noastre cunoaştem ,
din opera scrisă în timpul exi­
lului, ţinuturile, clima, locuitorii
din D o b ro g ea de atunci şi felul
'or de trai. Alături de felul de
viaţă a străvechilor locuitori ai
ţării noastre, geto-dacii, elegia­
cul s u r g h i u n i t la Tomis ( C o n ­
sta n ţa de azi) ne descrie şi v ia­
ţa vecinilor lor : sarm aţii, iaţi-
gii, odrysii, b astarn ii, ele.
T răind printre geţi Ovidiu
Ie-a în v ă ţa t lim ba lor „ b a rb a ­
r ă “ (,g r e c i i şi, d u p ă ei, r o m a n i i
n u m eau „ b a rb a r“ tot ce nu era
din neam ul lor „nobil“), a scris
ch iar şi un poem în lim ba g e ­
tică. Apoi, O vidiu a m u rit şi a
fost înmor.mîntaf pe pământul
plaiurilor noastre.
Ovidiu este. deci, nu mumai
un p o e t h) lu m ii, ci şi u n p oet
al n o s tr u , col din tîi r a p s o d al
p ă m â n t u l u i r o m â n e s c p e c a r e !a
rn activitatea organizaţiei de
bază de la oţelărie m ai p ersis­
tă încă o serie de lipsuri. A st­
fel c o n tin u ă să se facă în c ă în
mod insuficient controlul înde­
plinirii sarcinilor de către unii
m em bri de partid.
N-au fost încă dezrădăcinate
din v iaţa o rg an izato rică şi din
activitatea propagandistică a
organizaţiei de bază metodele
form ale de m uncă. Tovarăşi din
biroul organizaţiei de bază, ca
Z ân e Z anef şi D u m itru A raha-
giu, obişnuiesc să-şi asu m e for­
m al răspunderea faţă de sarci­
n ile ce li se în c r e d in ţe a z ă , s în t
de acord cu ele însă tot form al
le duc la îndeplinire, fără simţ
zuri nu le rezolvă în nici un
fel.
Tovarăşii care au participat
la discuţii au scos în evidenţă
lipsurile biroului organizaţiei
de bază care se mai manifestă
în direcţia aplicării în viaţă a
hotărîrii plenarei C. C. al
P .M .R . din decem brie 1956.
Comuniştii Constantin M ili­
ta m , Ioan H o m o ta şi alţii au
criticat faptul că organizaţia de
bază a neglijat îndrum area ac­
tivităţii com itetului U . T. M.,
n-a fost folosit în m ăsură sufi­
cientă activul de p a rtid şi fără
de p a rtid din secţie şi a lte lip ­
suri care există încă şi care în ­
greunează munca organizaţiei
de bază.
In încheierea discuţiilor, adu­
narea generală a adoptat o se­
rie de m ă su ri m en ite să ducă la
îm bunătăţirea muncii de partid.
Printre altele s-a stabilit să se
asigure o mai justă folosire . a
a c tiv u lu i fără de p a rtid , in te n s i­ 8,56 la s u tă , ia r pe secţii s-a a n g a ja m e n te , d o a r 10 au fost g rije s c cu s im ţ de r ă s p u n d e r e
ficarea controlului îndeplinirii
sarcinilor de către fiecare m em ­
bru de partid, rezolvarea su ­
g e stiilo r şi p ro p u n e rilo r făcu te
de muncitori pentru îm bunătăţi­
rea p ro cesu lu i de p ro d u c ţie şi
în general a muncii de partid.
V. PIŢAN
¦¦¦ , .................¦
-O' ‘* “ 6 - •»>•»« »8* * *<&-*•**
tinerea lor 9
— Factorii ? Sint mai mulţi.
Printre cei principali se numă­
ră rem.orcarea trenurilor cu
tona] sporit, folosirea raţională
a combustibilului, reparaţiile de
calitate executate in depou, şi
fireşte întrecerea care se desfă­
şoară în cinstea zilei de 23
August. Cit despre oameni, e
mai greu de precizat. După pă­
rerea noastră bine au muncit
mecanicii A. Călugăr de pe
locomotiva 230.187, M. Comşa
şi Ioan Tufă, de pe locomoti­
va 150.1079. cu fochiştii lor B.
Braia, I Mustăcită, precum şi
lăcătuşii Petru Rusu, I Arlxip
şi L. Costache.
GH. T.
proî. TRA1AN BĂLAN
tră it anii am ari ai s u rg h iu n u ­
lui.
C u m p ăn in d aceste fapte, pe
bună dreptate, Consiliul de M i­
niştri al R .P.R .. în vederea p re ­
g ă tirii şi o rg a n iz ă rii s ă r b ă to r i­
rii a două mii de ani de la n a ş­
terea m arelui poet latin din a-
nuil a c e s t a , a b o t ă r i t s ă î n f i i n ­
ţe z e „Comitetul Naţional al
Republicii Populare Romîne
pentru aniversarea poetului O-
vidiu". D in a c e s t C o m i t e t fac
p arte cele mai de seam ă perso­
n a lită ţi ştiin ţifice si lite ra re din
ţa r a n o a s tră şi de aici d e c u rg
o serie de obligaţii pentru ins­
titu ţiile n o a s tre ştiin ţifice şi
culturale de m asa în vederea
p o p u la riz ă rii vieţii şi operei m a ­
relui poci sărbătorit.
Publius Ovidius Naso s -a
n ă sc u t ia' 20 m artie, anul 43
î.e.n. la S u lm o n a , un orăşel s i­
tuai la esl de R om a, dirltr-o fa­
milie de cavaleri bogaţi. A st­
fel se e x p lică e d u c a ţia a le a s ă ,
pentru acel timp, pe care a pri­
mii -o el. în v a ţă în c a sa p ă ­
rintească, apoi, la R om a, în
şcoala de declam aţie a celor
m ai vestiţi retori ai vrem ii. In
—- DRUMUL SOCIALISMULUI
¦ J 4-4
Am vrea să ştim de ce tova­ nu au ce face cu ele, ei vor să cca. 500 de metri (iar tovară­
răşii care răspund de difuzarea
presei nu-şi fac datoria ? De ce
nu se îngrijesc ca ziarele să
ajungă cit mai repede posibil
in mina abonaţilor şi cititori­
lor ? Despre difuzarea defectu­
oasă a ziarelor s-a mai scris.
Tovarăşii au făcut promisiuni
şi atît. Cititorii• însă nu dau doi
bani p¦e promisiuni, pentru că.
. ' •i • MĂRFURI
Interesante inovafii la mina Lupeni
şs U.R.U.M. Petroşani
In intîmpinarea Zilei minerului, ino­
vatorii de liz mina Ldpeni şi de la
U.R.U.M. Petroşani, au prezentat ca­
binetelor teftnice, noi şi interesante
inovaţii. latA citeva dintre acestea.
Elice bucşatâ
pentru manivelă
La motorul pentru crafer, există o
elice, in momentul cînd craterul se
defecta, această elice se manevra cu
mare greutate de cei care lucrau la
reparatul craterului.
Inovatorii Ferdlnand Anna şi loăn
Fazecaş de la Lupeni, au găsit o so­
luţie convenabilă pentru înlăturarea
acestui neajuns. Ei au găurit elicea
şi în această gaură au introdus o
bucşe. Odată făcute aceste operaţii,
inovatorii au introdus în gaura buc-
şată o manivelă cu ajutorul căreia
Obligaţiuni îndeplinite şi neîndeplinite
(Urmate din pag. l-a)
cum era şi firesc, o consecinţă
directă asupra activităţii muncii
şi red u cerii p reţu lu i de cost.
Astfel, productivitatea m uncii
în această perioadă faţă de s a r ­
cina planificată a crescut cu
înregistrat o creştere sim ţitoare
în special la fabrica de ag lo ­
m e ra re şi secţia I-a furnale.
La p r e ţ u l d e c o s t a u f o s t r e a ­
lizate economii — după calcu­
lele prelim inarii pe prim ele 5
luni ale anului curent — în
s u m ă d e p e s t e 6 .0 0 0 .0 0 0 lei.
Toate aceste realizări deose­
bit de im portante — a spus
v o r b i t o r u l -— .se d a t o r e s c î n p r i ­
mul rînd a întrecerii socialiste.
iv..'-
N u m ă r u l 'c e l o r a n tr e n a ţi în î n ­ p re o c u p ă r ilo r c o n d u c e rii c o m b i­ bul de n o a p t e ; u n o r fem ei li
trecerea socialistă, s-a ridicat natu lu i şi a com itetului de în tre ­ s-a desfăcut" contractul de
în p e rio a d a la c a re Se refera p rin d e re . S -a u o b s e r v a t m a r i lip ­ m u n c ă fiin d î n s ă r c in a te . N u s-a
care 7.080 m u n cito ri, iar al
fru n ta şilo r în p ro d u c ţie la peste
1. 100.
P rintre fruntaşii în producţie
î n î n t r e c e r e a s o c i a l i s t ă , p o t fi
daţi tineri ca Ioan Chiroşca,
prim furnalist, care şi-a îndepli­
nit p la n u l în p ro p o rţie de 106
la sută, Aurel Stanciu de la oţe­
lă rie şl toV; G h e o rg h e Schnel de
la secţia Il-ă fu rn ale, care şi-a
îndeplinit planul în proporţie de
peste 108 la sută.
In urm a experim entării siste­
mului îm bunătăţit de salarizare
m u n cito rii aii c iştig a t m ai m ult.
In general, se poate afirm a cu
toată certitudinea că aportul ti­
neretului, al femeilor, în proce­
sul de producţie, s-a făcut mult
mai sim ţit decît în alte perioade.
Evident, mulţi se vor întreba:
cum, lucrurile au m ers toate
s tru n ă ? 'L a combinat, nu există
lipsuri, greşeli ?
ciuda,, dorinţei tatălui său de a
se pregăti pentru cariera de a-
vocat, Ovidiu se dedică poe­
ziei căci aşa cum însuşi m ă rtu ­
riseşte :
„Ce încercam a scrie, era în­
dată vers") ( Triste. IV , 10,
26). ; t i t u l a t ă Amores în o a r e p o e tu l
Influenţa şcolii retorice se va
resim ţi mai tîrziu în întreaga
lui operă.
Pentru a-şi complecta cunoş­
tinţele dobîndite în şcoală, în ­
treprinde o călătorie în Grecia.
Asia M ică şi Sicilia.
Potrivit înclinaţiei sale natu ­
rale către poezie nu este a tra s
s p r e o n o r u r i l e p u b lic e ci s i n g u ­
ra lui glo-rie sp re oare tin d e e s ­
te gloria literară, aşa după
cum îşi fixează însuşi scopul
vieţii în cîteva versuri : „Eu
vreau o glorie nem uritoare, eu
v reau să fiu c în tat de-a pururi
pe întreg globul păm întesc"
(Amores,. I, 15, 7 — 8 ) . D e a-
ceeia î n t r e a g a v ia ţă şi-o înohi-
. nă poeziei.
Potrivit mişcării literare din
a doua jum ătate • a secolului
I î. e. n. O v i d i u se c la s if ic ă
printre poeţii elegiaci oare şi-au
l u a t c-a m o d e ! l i t e r a t u r a e r u d i ­
tă elenistică. D ep ăşin d în să a-
cea stă literatură, poeţii elegiaci
aibă ziarul la timp.
Ziarul „Drumul socialismu­
lui" pleacă din Deva la Brad
cu autobusul I.R.T.A., la ora 10
şi nu la 8 şi astfel nu mai poa­
te fi difuzat în aceeaşi zi, pen­
tru că ajunge la Brad la ora
12. Insă tovarăşilor de la difu­
zarea presei, deşi de la poştă
şi pînă la autogarâ sînt numai
elicea, în caz de nevoie, se mane­
vrează cu cea mai mare uşurinţă.
Ungător automat
pentru vagoneţi
Vechiul procedeu de ungere a va-
goneţilor pentru mină, era manual
şi rudimentar. Inovatorii losif îibu-
la şi N. Ciumac de la U.R.U.M. Pe­
troşani, au construit un interesant un­
gător automat, lichidîndu-se astfel
pentru totdeauna cu munca manuală
şi rudimentară la ungerea vagoneţi-
lor.
Noul dispozitiv se compune printre
altele dintr-un cilindru cu un piston,
un şurub ventil şi o racordare la tre­
nuri de roţi. El este montat la reţeaua
de aer comprimat, ungînd astfel în
mod automat, datorită presiunii, rul­
menţii vagoneţilor, cu vaselină.
F ă r ă în d o ială acestea sînt, şi
ele au fost aspru criticate de de­
l e g a ţ i i Iia c o n f e r i n ţ ă c a r e a u f ă ­ profesionale.
cut şi propunerile co resp u n zăto a­
re pentru în lătu rarea lor. Să ne
referim de pildă la unele a n g a ­
jam ente din contractul colectiv.
S e p o a te s p u n e , că d in c e le 15
îndeplinite. De pildă, an g aja­
m en tu l ca p în a la sfîrşitu l a n u ­
lui să se dea în folosinţă 330
ap artam en te. P în a în prezent, au
fost term inate doar 99 (tov. di­
rector tehnic D. Stănesou, a dat
a s i g u r ă r i că ele v o r fi, te r m i n a t e
pînă la sfîrşitul an u iu i).
Nu s-a dat atenţia cuvenită
introducerii tehnicii înaintate. De
altfel, această problem ă atît de
im portanta n-a stat în centrul
tehnic. Se rezolvă greu inovaţiile
m uncitorilor. Lipsuri serioase se
m anifesta în tabere, în ceea ce
priveşte condiţiile de locuit ale
unor tineri. Nu s-au luat m ăsuri
pentru îm b u n ătăţirea în şi m ai
m are m ăsură a mesei care se
se rv e şte la ca n tin e . D eleg aţii la
conferinţă, au criticat cu aspri­
m e f a p t u l c.ă m e d i c i i n u - ş i f a c î n
m od conştiincios datoria. Ei .eli­
berează certificate de boală fără
nici un pic de discernăm înt, pa-
ralizînd în felul acesta unele sec­
toare de activitate ale com bina­
tului din lipsă de m uncitori. Şi
este dem n de reţinut, că îm bol­
năvirile se observă cam în pe­
rioada stropirii viilor, a seceri­
şului... A ceastă lipsă de discer­
n ăm în t în eliberarea certificate­
lor, a dus acolo, îneît fondul a-
sigurărilor sociale, a fost depăşit
cu stite de m ii de lei. M edicii nu
controlează m eniurile la cantine,
r o m a n i a j u n g s ă - ş i cî-n-te p r o ­
pria lor viaţă sufletească, adică
propriile lor sentim ente.
în c ă din ad o le sc e n ţă , a'bia
cînd începuse să-şi radă barba,
el citeşte în public p rim ele lui
poezii de dragoste.
O v id iu începe să creeze în e-
poca lui A ugust, epocă a cărei
trăsătură caracteristică este
tocm ai av în tu l litenaturii şi al
artei. De aceea s-a num it a-
oeastă perioadă secolul de aur
al literaturii rom ane.
•D in tre poeţii de fru n te a i e-
pocii lui A ugust — V itgiliu,
H oraţiu, P roperţiu şi T ibullus
— O vidiu este cel m ai tînăr.
Cea dintîi operă publicată a
sa a fost culegerea de elegii in­
îşi cîntă d ra g o ste a p en tru o fe­
m eie cu num ele fictiv Corrina.
U r m e a z ă Heroldes, o c u l e g e r e
de scrisori de dragoste, în ver­
suri, atribuite unor personaje
i s t o r i c e s a u l e g e n d a r e . Arta iu­
birii (Ars amandi) î n c u n u n e a ­
ză opera de tinereţe a lui O vi­
diu şi îl c o n s a c r ă ca p o etu l r ă s ­
făţat al societăţii rom ane con­
te m p o ra n e şi în a c e la ş i tim p ca
un „cîntăreţ al iubirilor g in g a ­
ş e “ (tenerorum lusor atnorum).
Din. cauza atacurilor îndrep­
tate îm p o triv a sa şi fiind a c u ­
z a t că p r in Arta iubirii c o n t r i ­
buie la coruperea bunelor m o ­
r a v u r i , el s c r ie Leacurile dra­
gostei (Remedia amoris) ca s ă
repare, chipurile, ce a stricat
prin opera din tinereţe.
D in tre lu crările scrise în e-
poca m aturităţii sale poetice
şul Gheorghe Tatu, care răs­
punde direct de această muncă,
locuieşte chiar Ungă autogarâ),
le e greu, foarte greu să se
ducă să vadă de ce ziarul nu
pleacă la timp şi să ia măsuri.
Considerăm că e necesar ca
Direcţia regională P.T.T.R. să
tragă la răspundere şi să sanc­
ţioneze în mod exemplar pe cei
vinovaţi, ca să se înveţe minte
odată pentru totdeauna şi să-şi
facă datoria pe care o au şi
pentru care primesc bani.
transportate peste pian
Lucrătorii din transporturile
com erciale, I. T. C., co lo an a
Deva, care deservesc raioanele
O răştie, B ra d şi o ra şu l D eva,
antrenaţi în întrecere în cinstea
zilei de 23 A ugust, au reuşit să
tran sp o rte peste p k n , în peri­
o a d a 1—-20 i u l i e a. c., m a i m u l t
de 9 vagoane de m ărfuri indus­
triale şi alim entare, la unităţi­
le de desfacere.
Depăşiri însem nate au obţi­
nut şoferii Flip Nichifor, Nistor
şi M iro n îrim ie, P e tr u V oian,
Irimîe Răşină, Serafim June a
şi m ecan icii  tila B iro şi losif
Fablari.
IOS1F AVRAM
orespondent
tratează cu o superficialitate
condam nabilă obligaţiile lor
In general vorbind, aşa cum
a reieşit din discuţii, s-au ob­
servat serioase deficienţe în
direcţia educării m aselor, în
special a tineretului. Nu se în ­
blocurile şi ceea ce este m ai
de neînţeles, unii m uncitori nu
i-au atitudine îm potriva acelo­
ra care deteriorează blocurile,
sparg geam urile, îm potriva
scandalagiilor care turbură
noaptea odihna tovarăşilor lor.
Una din problem ele m ult dis­
cutate în conferinţă a fost pro­
blem a încălcării codului m u n ­
cii. M u lte fem ei, ¦contrar in d i­
caţiilor, lucrează încă în schim ­
ţiei m uncii.
O rganele de partid, conduce­
rea com binatului, comitetul de
întreprindere, organele U.T.M.,
trebuie să ia n eîntîrziat m ăsu ri­
le cuvenite p en tru în lătu rarea
cît m ai urg en tă a acestor lip­
suri, să aplice în practică pro­
punerile preţioase făcute de de­
legaţii la conferinţă. E ste nece­
sară aşa cum au subliniat m a­
joritatea vorbitorilor, o studiere
mai adîncă a acestor propuneri,
şi rezolvarea lor cît m ai u r­
gentă.
S î n t e m c o n v i n ş i —- s p u n e a u n
delegat la conferinţă — că dacă
conducerea noastră va pleca mai
m ult urechea la m ase, vom avea
m ai m u lte realizări şi m ai p u ­
ţine lipsuri. In felul acesta ne
vom putea îndeplini cu cinste
angajam entele noastre pe oare
le-am lu at în in tîm p in area zilei
de 23 A ugust.
m e n ţ i o n ă m : Metamorfozele,
cea m ai m are operă a lui O vi­
diu, un poem lun g din lum ea
legendelor furnizate de m ito­
l o g i a g r e c o - r o m a n ă şi Fastele
(Fas ti) c a r e r e p r e z i n t ă o p o e ­
tizare a calendarului roman.
Aoest subiect, ales intenţionat,
trebuia să fie pe placul lui A u­
gust care continua opera de re­
form are a calendarului după
Iulius Cezar.
In anul 8 al erei noastre, în
v î r s t ă ’d e m a i b i n e d e c in c iz e c i ghiun în ţara geţilor a consti­
de ani, celebrul poet consacrat
şi a d m ira t de toţi este pedepsit,
p rin tr-u n o r d in im p e ria l, cu e-
xilul şi a n u m e cu o form ă m ai
u ş o a r ă , a d i c ă cu relegarea] îşi
p ă stra d re p tu rile civile şi a v e ­
rea. Astfel că nefericitul poet
trebuie să întreprindă călăto­
ria, pe un tim p nefavorabil, pe
m a re şi pe uscat, p în ă la p ro ­
vincia nord-estică a imperiului
Scythia Minor ( D o b r o g e a de
azi).
A supra cauzelor exilului poe­
tului s-a consum at m ultă bîrtie
şi c ern eală şi s-au em is n e n u ­
m ărate teorii. Poetul m ărtu ri­
s e ş t e (Triste, II 2 0 7 — 2 1 0 ) că
pe el l-au p ie rd u t două lu cru ri :
carmen et error — p o e z ia şi o
greşeală. Aceste cuvinte au fost
interpretate că pe poet l-a ajuns
n en o ro cirea din cau za unei o-
pere a sa şi din cau ză că a fost
m artorul unor lucruri sau sce­
ne penibile şi secrete în le g ă ­
tură cu personaje din familia
im perială.
P o e t u l t r ă i e ş t e d e c i la To­
rnîs, c a r e e r a o c o lo n ie g r e -
TELEG RAM E EXTERN E
Premiile concursului cinematografic
internaţional de la Karlovy Vary
KARLOVY VARY (Ager-
p r e s ) . — C o r e s p o n d e n t u l Aigeir-
pres a n u n ţ ă : Cel de-al X-lea
festival ainernatqgrafic interna­
ţional de la K ariovy V ary a
luat sfîrşit prin decernarea p re­
m iilor.
M arele premiu al festivalu­
lui a fost ac o rd a t film ului in­
dian „Sub acoperişul nopţii“,
realizat de cunoscutul cineast
Riaj K a p u r . J u r i u l a a c o r d a t
M arele prem iu acestui film
pentru latura sa profund um a­
nă. Prem iul special al juriului
a fost decernat filmului japo­
nez „Sacrificiu de anul n o u “.
P re m iu l p e n tru cel m a i bun
MuniespaSitatea vest-berfineză
interzice propaganda în favoarea păcii
B E R L IN 22 (A gerpres). —
ÂDN anunţă : In Berlinul de
vest s-a. in terzis lipirea pe
străzi a afişelor care protestea­
ză îm potriva arm elor atomice.
Societatea oontrolată de m uni­
cipalitatea din Berlinul de vest
p entru a n u n ţu ri şi reclam e a
refuzat să adm ită lipirea unui
afiş al secţiei din B erlinul de
•vest a A sociaţiei g e rm a n e de
luptă pentru pace. In acest afiş
se re p re z en ta un om m u tila t la
cîteva ore după lansarea pri­
mei bombe atom ice asupra o ra­
şului H iroşim a. Textul care în ­
soţea afişul avea urm ătorul cu­
la Cuba continuă lupta
armata de partizani
M OSCOVA (A gerpres). —
TA SS anunţă: Ziarul „P rav d a“
publică un articol consacrat si­
tuaţiei din C uba, în care se
spune printre a lte le :
De peste 6 luni în C uba se
d uce un război de p a rtiz a n i. A.
fost întreruptă viaţa norm ală a
ţării. In o ra ş e şi s a te d o m n eşte
ruina şi d ezo rg an izarea. O po­
ziţia faţă de guvern a celor
m ai diferite pături ale populaţi­
ei s-a tr a n s f o r m a t în tr-o luptă
arm ată de partizani.
Ziarul subliniază în continu­
are că protejatul S.U.A., B atis­
ta, nu poate să distrugă pe par­
tizani şi să înfrîngă rezistenţa
poporului, deoarece frontul lup­
tei îm p o triv a a c tu a lu lu i regim
şi îm potriva dom inaţiei S.U.A.
Împotriva reînvierii fascismului
în Germania occidentală
BERLIN (Agerpres). — La
21 iulie a a v u t loc în B e rlin u l
occidental un m iting al antifas­
ciştilor la care au participat a-
proape o mie de persoane. P a r­
ticipanţii la m iting au protestat
îm potriva activităţii elem entelor
fasciste în G erm ania occidentală.
Ei au subliniat că nu este ad ­
misibil ca în organele ap ara­
tului de stat al R. F. G erm ane
să existe foşti hitlerişti activi
şi s-au p ro n u n ţa t p e n tru in te r­
zicerea diferitelor m anifestaţii
oească ia fel oa celelalte ce­
t ă ţ i p o n t i c e : Istros s a u His­
tria, Callatis ( M a n g a l i a ) , Ae-
gijssus (T u lo e a ) şi a lte le , p în a
în a n u l 17 al erei n o a stre , cînd
m oare tot acolo între s tr ă in i:
„Şi-aici cine ar crede ? Sînt ur-
bele greceşti... Şi-aici coloni ve­
niră, trim eşi de la Milet,. Şi-au
aşezat în mijloc de geţi cetăţi
e l e n e “ . (Triste, I I I . 9 ) .
D acă pentru poet asprul su r­
tuit o m are nenorocire de oare
se p lîn g e şi nu ştie ce să m ai
facă p e n tru oa să i se sch im b e
soarta-i nem iloasă, pentru noi
exilul lui este un p riv ilegiu li­
nie, deoarece opera lui scrisă
la Tomis, f o r m e a z ă c e a m a i
preţioasă sursă de docum entare
istorică privitoare la timpul
cînd a fost scrisă şi la p o p u ­
laţia în m ijlocul căreia el tră ­
ieşte.
O vidiu creează aici două o-
p e r e m a i d e s e a m ă : Tristia (E -
le g ii t r i s t e ) şi Pontica ( S c r i s o r i
din P o n t), în oare se reflectă
viaţa străm oşilor noştri geto-
daei şi a n eam u rilo r în co n ju ­
rătoare.
O vidiu e silit să c o n state că
getul este „num ai pe jum ătate
s u p u s “ (Non bene pacatis,
Pontica, U t , 4) şi că lo c u ito rii
de acolo îşi rîd de R om a :
„Şi celelalte ginte, ce vin
cînd Istru-ngheaţă (Istru =
D unărea)
Pe-:a fluviului spinare, cu caii
lor cei iuţi.
Aceştia nu au grijă de R o m a ¦
cea frumoasă.
Pag. 3
docum entar a fost cîştigat de
film ul francez „N o a p te şi cea­
ţa “. Prem iul pentru interpre­
tare a fost decernat filmului
francez „V răjitoarele din S a ­
lem “ .ale cărui roluri principale
sînt deţinute de Yves M on­
tâ n d şi S im c n e S ig n o re t. P r e ­
miul decernat d e critica cine­
m atografica cehoslovacă a fost
cîştigat de filmul francez „Ace­
la care va m uri m îine“ realizat
de Jules Dassin.
Trei premii au fost decerna­
te filmului u ngar „Profesorul
Anulb ai“, filmului sovietic
„ în ă lţim i“ şi film ului „L issy “,
prezentat de R. D. G erm ană.
prins : „Trebuie o are ca a ş a
ceva să se în tîm p le şi aici ? S ă
fie interzise bom bele a to m ic e “.
Intr-o scrisoare către senato­
rul pentru problemele interne
ale Berlinului de vest, Lip-
sebitz, Asociaţia germ ană de
luptă pentru pace protestează
îm potriva respingerii, de către
o întreprindere controlată de
autorităţile m unicipale ale Ber­
linului de vest, de a autoriza
lipirea de afişe în favoarea pă­
cii, cerînd ca pentru viitor să
se înlăture toate piedioile pen­
tru publicarea lor.
în C u b a e ste e x tra o rd in a r de
larg. La lupta îm potriva lui B a ­
tista iau parte reprezentanţii
cei m ai activi ai burgheziei n a ­
ţionale din Cuba. îm preună cu
in te le c tu a lii ei au c r e a t o o r ­
ganizaţie ilegală „M işcarea de
rezistenţă cetăţenească“.
Luptă îndîrjită a păturilor
largi ale populaţiei din Cuba
îm potriva guvernului generalu­
lui B atista, scrie în încheiere
„P rav d a“, arată încă odată că
în prezent ohiar în Am erica L a­
tină, „dom eniul W alsţreet-u-
lui“ , nici un fel de sp rijin al
D epartam entului de S tat al
S .U .A . nu poate să facă popu­
lar un guvern ,,d etestat“ de
popor.
fasciste care au loc în G erm a­
nia occidentală.
L uînd c u v în tu l la m itin g , A.
Burg, preşedintele Uniunii per­
soanelor persecutate în tim pul
nazism ului, a cerut autorităţi­
lor vest-germ ane să interzică
întrunirile foştilor m em bri ai
S. S. şi a lte m a n ife sta ţii fa s c is ­
te. P re şe d in te le o rg a n iz a ţie i de
tineret ,,Şoim ii“ din Berlinul
occidental, Rschtock, a subli­
niat în cuvîntarea sa necesita­
tea unei lupte active îm potriva
acţiunilor elem entelor fasciste.
Nici nu se tem de arm a
Căci soldatului rom an
d o a r ă ei în a r c u r i şi-n
tolbele pline
Se bizuie şi-n caii ce-aleargă
drum uri lungi.
Ei ştiu m ult tim p să rabde
de foam e şi de sete".
(Pontica, I, I I ) .
D escriind, către prietenii de
la Rom a, într-o elegie, iarna
din ţara geţilor, Ovidiu vor­
beşte cu m ultă sim patie despre
ei :
„ Şi-i cutropesc barbarii pe
liniştiţii geţi...
...Aşa, m ereu, de groaza
barbarului sarm at,
Cum să-şi mai scoată plugul
în ţarini la arat,
S ă r m a n u l g e t ? “ (Triste,
III, X).
Tot în elegia în oare descrie
iarna în ţara geţilor, ne a ra tă
că ei s în t î m b r ă c a ţ i în “ c o jo a c e
şi în cio areci“ , că a u o fire b u ­
nă, op tim istă, şi că sînt a ta ­
caţi continuu de „b arb arii“ sar-
m aţi c are vin pe cai iuţi şi au
săgeţi veninoase. <
•k
Alăturindu-se aniversării a
două mii de ani de la naşterea
m arelu i poet latin şi a l ţării
noastre, poporul nostru aduce
un frumos prinos patriotic m a­
relui poet care a cîntat cu atîta
m ăiestrie m eleagurile noastre,
stră m o şii n o ştri şi p o p u laţiile
oare au trăit odinioară pe pla­
iurile Republicii Populare Ro­
m îne.