Page 63 - 1957-07
P. 63
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 812
BHBSaSSSSz:
i 1t
A Avancronica Festivalului t
¦
¦
ţ
i -¦ 9
LE HAVRE 23 (Agerpres). TASS flau 400 de delegaţi francezi la ce! muzică populară. La spectacol şi-au ¦
anunţă: In dimineaţa zilei de 21 de al Vl-lea Festival Mondial al Ti- dat de asemenea concursul repre- ¦
itilie în portul Le Havre a domnit neretuiui şi Studenţilor de la A\os- zentanţi ai tineretului din ţările *
t
o vie animaţie cu prilejul plecării cova. Delegaţia franceză este for- din Africa, care se află la Viena t
î la Leningrad a motonavei sovie- mată din sportivi, absolvenţi ai Con- fn drum spre Moscova. Spectacolul
t tice „Baltika". Pe bordul ei se a- servatorului, corul „Prietenii natu- s-a bucurat de un deosebit succes fr
t rii", orchestra de jaz sub conduce- în rîndurile locuitorilor din capita-
j rea lui Michel Legrain, precum şi la Austriei.
Şedinţa festivă de la Varşovia Recrut» americani supuşi | reprezentanţi ai unei serii de orga- NAHODKA 23 (Agerpres) TASS
f nizaţii de tineret din Franţa. Pe anunţ j . pe |K)rc|„| motonavei „A-
coRsacrafâ sărbătoriinaţionaleapoporului polonez unor iraiamenfe brutale şi inumane l chei s' a adunat un l,,are număr de leksandr Mojaiski“ au sosit la Na-
t locuitori din portul Le Havre veniţi hodka 155 de de|egaţ| japone;;i la \
. . .. . * să cond,,că I* reprezentanţii tine- ce, de a, VNea Fesfiva, Mondia) ţ
V A R Ş O V IA (A g e rp re s) — porul polonez, fată de princip iile a le prieteniei, ele se în tă re s c şi W A S H IN G T O N 23 (Ager- cerut instituirea unei oomisil de ţ relului francez care au plecat la aj Ţineretului si Studenţilor. In
pres). — Uniunea am ericană Ş Moscova. La amiază în uralele ce piaţa oraşului a avut loc un miting.
L a 21 iu lie a a v u t loc la V a r i n t e r n a ţio n a lis m u lu i p ro le ta r. se dezvoltă continuu. pentru apărarea libertăţilor ce a n c h e ta p en tru stab ilirea iade- j ior prezenţi, inotonavv;a s~a pus în Au luat cuvîntul Sang, deputat în
tăţeneşti a dat publicităţii o
şovia o şedinţă festivă consa Economia naţională a ţării In. c o n t i n u a r e C y r a n k ie w ic z a declamaţie În care se a ra tă că, v ă r u l u i în l e g ă t u r ă CU a c e s t e ! mi?care în«pînciu-şi cursa spre Le- Consil|uI Municipal din Tokio, şi
crată sărbătorii naţionale a po care fusese distrusă a fost refă analizat succesele economiei a c u z a ţ i i şi p e n t r u d e t e r m i n a r e a3 I ningrad. Reprezentanţi a numeroa- Adzuma Tosirg) şeful delegaţiei
p o r u l u i p o lo n e z — Z iu a r e n a ş c u t ă . P r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă a d e n a ţ i o n a l e a t ă r i i în u l tim ii 13 vinovaţilor. „
teri’ Poloniei. In sala C ongre păşit cu m ult nivelul antebelic. ani. In prezent, a spus J. C y în baza diatelor concrete obţi Agenţia United Press anunţă se organizaţii de tineret din Franţa, sportivc japoneze. După miting a a.
selo r a P a la tu lu i C u ltu rii şi N u vo m slăbi eforturile, a sp u s ran k iew icz, P o lo n ia p o p u la ră nute, la anum ite baze m ilitare că preşedintele comisiei cam e precum şi funcţionari ai ambasadei - r.
n a v a l e d i n S .U .A . re c r u ţii :au rei reprezentanţilor pentru ser sovietice din Pari.s, au Aînsoţ.i..t pe t..i- vut loc o .conferinţa. de presă. în
Ş tiin ţei s-au a d u n a t m u n cito ri W. G o m u lk a, p e n tru a m e rg e şi e x tra g e de 2,5 ori m a i m u lt fost supuşi unor tratam ente viciile m ilitare, Vinson, a refu nern. . .francezi. care au p,lecat, .la ~Fes- cadrul . căJreiaw oaspeţii japon,ezi au
b ru tale şi in u m an e. U n iu n e a a zat să satisfacă această cerere.
d i n f a b r i c i l e şi u z i n e l e d in C a în v i i t o r p e d r u m u l t r a s a t de c ă r b u n e , p r o d u c e d e fi o ri m a i i. , , . comunicat ca din cei 500 de japo-
pitala R.P. Polone, constructori, partid. m u ltă en erg ie electrică şi de 3,5 tivalul de la Moscova. . . , , ./ v
o a m e n i de ş tiin ţă , d e c u ltu r ă şi W. G o m u lk a a su b lin ia t că ori m a i m u lt otel şi fo n tă în HARKOV 23 (Agerpres) TASS neZ‘ Care * "aU eXpnmat dormta Sa
de artă, reprezentanţi ai organi cercurile im p erialiste au n u trit şi c o m p a ra ţie cu p erio ad a a n te anun.ţa.: . In seara zilei de 21 iulie p; le.ce .la Festival, g**u..v..e..r..n..u..l....a.. Kapro-
zaţiilor obşteşti. In prezidiu au belică. Conferinţa presei comuniste .in p.iaţ.a ^Dzerj..insk. i. . d. in „Hark. ov au bat plecarea unei del•e*gaţ*ii de nu-
luat loc W ladislaw G om ulka, continuă să nutrească speran J. Cyrankiewicz a relevat italiene sosi..t ci.c.l.işt.i..i d,.in .P. oltava, răcind, mai 30 de vpersoane. De aceia tine-
prim sec re ta r al C. C. al ţe în renaşterea rînduîeMlor b u r parte d,.in asoc.ia. ţ.ia sport.i.v.a „Bn ure- retul s-a adunat zilnic în fat1a Mi-
P. M. U. P. A lexander Zaw ads- gheze în Polonia. C lasa m u n m area im portanţă a plenarelor vest.ni.k. tt, purt,ăvt,ori.i. şt.af,et.ei. .in,terna- nisterului Afacerilor Externe cerînd ¦
ki, preşedintele C onsiliului de citoare poloneză, a declarat a V I I I - a şi a I X - a a l e C .C . ial t
S ta t al R. P . Polone, Jozef Cy- P.M .U.P. care m obilizează cla
rankiewicz, preşedintele Consi Gomulka, nu va restitui nicio La aproape 3 săp tăm în i de la \ tionale a păcii şi prieteniei. Ştafeta, Sî,0rirea. “ rului vizelor. Datori- »
liului de M iniştri al R. P. P o d a tă cap ita liştilo r u zinele şi fa sa m uncitoare şi pe toţi o am e ROM A 23 (A gerpres). — deschiderea listelor, ziarul „Uni- i dedicată celui de al Vl-lea Festival ,a fermltai" tineretului ei au reu- ţ
lone, Ho Şi Min, preşedintele L a î n c e p u t u l a c e s t e i lu n i :a a v u t ta “ arată că au fost aduse con-
R. D. V ietn am , m em brii B iro u bricile. Ţ ăranii polonezi nu vor nii muncii din ţară la dezvolta loc la Livorno o conferinţă a tribllţii im portante. Sindicatele f Mondial a, Tineretului şi Studenţi- ?it să obtină viza pentru 155 de *
lui Politic al C. C. al P.M .U .P. înapoia niciodată moşierilor pă- rea continuă şi la construirea presei com uniste în cadrul că de m uncitori şi secţiu n ile co- t
conducătorii celorlalte partide m în tu l. N u e x istă şi n u p o a te e- socialismului în Polonia. reia reprezentanţi ai comitete- j* J0r^ a traversat teritoriile Bulgariei, Pcrsoane*
politice şi o rg a n iz a ţii de m a să . ţ
La şedinţă au participat P. C aracterizînd politica exter 4 Rominiei, R.S.S. iMoldoveneşti şi U- REYKJAVIK 23 (Agerpres) TASS »
xista o revenire la trecut. Polonia
m erge consecvent spre socia n ă a statului polonez, C yran te lo r de re d a c ţie a le z ia re lo r c o m u n is te din p ro v in c ia P is a , din i crainiene. an u n ţă : La 20 iulie a plecat la ¦
lism. kiewicz a subliniat că ea este m uniste din Italia au prezentat regiunea G rosseto, din Livorno, tFa n arkoV, cicliştii au fost în- Aîoscovadelegaţia tineretului islan- ¦
situ a ţia presei co m u n iste şi c o n ¦
o politică de prietenie cu U n iu diţiile grele de existenţă ale din alte localităţi ale provinciei , tîmpinaţi de tnii de locuitori ai o- dezcompusă din 175 depersoane. »
publicaţiilor democrate. P arti Tosoania, au var sat pm a acum
In trîn d în al 14-lea an a l nea S o v ietică şi cu celelalte ţări cipanţii la conferinţă au a ră ta t ţ .. Din delegaţie fac parte un cor de T?
că din cauza presiunilor de tot s u t e d e m, ii d e lireA. I n t o a t ă ţ
K. Ponom arenko, am basadorul puterii populare, a declarat W. ale lagărului socialist. felul ale cercurilor de dreapta ţ1a r a . s e d e s f aJş o a r a i n t r - u n r i t m 1i La 22 iulie sportivii din Poltava 30 de persoane, o formaţie de dan-
U . R.S.S. în P olonia, şefi ai re G om ulka, n e dăm seam a da şi ale g u v ern u lu i, aşa zisa „ li susţinut pregătirile pentru „Lu- ţt au f.os. t . î.nlocui.ţ.i. d,e ech. .ipa ci.cl,,işti- suri naţionale şi o orchestra de iaz.
p re z e n ta n telo r diplom atice a c re g re u tă ţile şi sarcin ile care se Acţiuni contrare bertate a presei“ în Italia este
o vorbă goală, întrucît ziarele ţ |or din Hargov vor ştafeta La competiţiile sportive va participa
d itat! la V a r ş o v ia , o d e le g a ţie a a flă în f a ta n o a s t r ă . Ş tim că Acordurilor de la Geneva n a p re se i c o m u n is te ^ o a ie ya | pînă |a fron(jera Federaţiei ruse şi O echipă de sportivi islandezi în t
V . O.K.S.-ului care a sosit în P o m ajoritatea poporului polonez
lonia pentru a participa la festi aprobă calea u rm ată, calea H A N O I 23 (Agoripres). — O în c e p e m c u r i n d Şl in ^ C in s te a 0 vor transmjte sportivilor din Bel- frunte cu cunoscutul campion de ţ
delegaţie a arm atei populare
vităţi. construirii socialismului în ţa v i e t n a m e z e ia î n a i n t a t c o m is ie i c a r e t.a . d i f.e r i^t e o r g a n i z a ţ i i 1p r.o -, f*T gorod. no v at.l.et.i.sm Gunnar Husebi.. Cr u prilejul. I?
mixte pentru zona dem ilitari vinciiale ale Piartidului Comuniist 1IICMA fn f
zată din V ietnam un protest în
Şedinţa a fost deschisă de ra noastră. legătură cu acţiunile recente ale c a r e n u s p r i j i n ă p o l i t i c a g u v e r ş i-a u lu a t a n g a ja m e n tu l s ă sp ri- i v ENA, » TAf >- ; ' « * » ţ» ţ
W ladislaw Gomulka care a s a R aportu l cu p riv ire la cea nam entală sînt lipsite de m ij !ine o m ai la r g ă d ifu z a re a zi?.- * L' 20 a av,,t la lval' scr," on" ri,a" 'w H* '* »
loace de subzistenţă, In cadrul r e l o r şi p u b l i c a ţ i i l o r d e m o c r a t Viena un frumos spectacol dat de Laxness, laureat al premiului IMobel.
lu ta t pe cei prezenţi şi îndeosebi de a 13-a a n iv e rsa re a re n a ş lucrărilor conferinţei s-a arătat tinerii artişti amatori din Austria a adresat în ziarul „Tndyilinn“ un ¦
că presa com unistă are nevoie
pe p reşedintele R. D. V ietnam , terii n aţio n a le a fost p rezen tat de fonduri pentru a face faţă tice. „E ste necesară — scrie care vor pleca la Festivalul de la salut tineretului în care sublinia- t
c e rin ţe lo r de o rd in te h n ic şi ¦
H o Şi M in. d e J o z e f C y r a n k i e w i c z p r e ş e d i n >au t o r ii ă ţ ilo r s u d - v i e t n a m e ze, pentru a-şi asigura existenţa. A ziarul „U nita“ — o acţiune ne- ţ
¦
Ziua de 22 iulie, a spus W la tele C onsiliului de M iniştri al care terorizează populaţia din fost deschisă o listă de sub oboisită a !tuturor celor cinstiţi Aîoscova. ză că Festivalul de la Moscova va i
»
dislaw Gom ulka, a intrat pe R.P. Polone. Cyrankiew icz a ca regiunile V ietnam ului de sud. scripţie la care din prim ele zile pentru apărarea poziţiilor pre La spectacol şi-au dat concursul arăta tinerilor din lumea întreagă
t
veci în istoria poporului nostru. racterizat im p o rtan ta m an ifestu P otrivit datelor cuprinse în pro sei dem ocrate. M işcarea m unci corul ansamblului popular din Vie- că în ciuda deosebirilor exterioare
¦
A c u m 13 ani pe p ă m în lu l e lib e lui isto ric d in iulie la n s a t d e te stu l d e le g a ţie i, tr u p e sud- torească italiană a dat pînă na al „Tineretului austriac liber", şî a obiceiurilor naţionale diferite,
r a t de c ă tr e a r m a t a s o v ie tic ă şi C o m ite tu l p o lo n e z d e e lib e ra re v ietniam eze au p ă t r u n s re c e n t acum dovezi de neuitat a voin colective coregrafice şi cântăreţi de inima omenirii bate ta unison...
p o lo n e z ă a fo st c o n s titu it C o m i n a ţio n a lă . A c u m 13 a n i, a s p u s în m a i m u l t e s a te d in r e g iu n e a au început să contribuie dife ţei sale de luptă, iar cam pania !. . . . . . . . . . . . . o .. . . .......... ... .1
rite organizaţii muncitoreşti, pentru apărarea presei com u
tetul polonez de elib erare n a ţio el, C om itetul polonez de elibe d em ilita riz a tă strîn g în d un n u sin d icate ale m u n cito rilo r şi niste constituie o etapă plină 3 iitiiM{airm hi ixjip.t
fu n cţio n arilo r, p recum şi p e r de glorie în lupta m aselor popu
n a l ă şi ia f o s t d a t p u b l i c i t ă ţ i i m a r a r e n a ţ i o n a l ă a a d r e s a t p o m ăr de tineri pe care au încer soane particulare. lare pentru apărarea tradiţiilor
nifestul istoric din iulie. In v ia porului un m anifest care a con cat să-i ducă cu forţa în V iet partidului nostru...”.
ta ţ â r ii n o a s t r e iau a v u t loc stituit program ul construirii pu nam ul de sud, spre a-i înrola 8 Com itetului Suprem pentru problemele
schimbări calitutive. Puterea . a terii popu lare. A cest p ro g ra m îl în arm ata sud-vietnam eză.
tre c u t în mîin.Me p o p o ru lu i c o n tra d u c e m s tă ru ito r şi cu r ă s
r e I a f i i I o r culturale c u străinătatea
dus de clasa muncitoare. S-a pundere în viată. Spiritul m ani
deschis o pagină nouă, socialis festului a dat naştere industriei Tezele raportului lui W. Ulbricht CAIRO 23 (A gerpres). — elaboreze politica g e n e ra lă în
Preşedintele Egiptului, Gam al domeniul relaţiilor culturale ale
tă, în istoria statului polonez. socialiste, uzinele şi fabricile cu privire la simplificarea aparatului de stat A b d e l N a s s e r , a s e m n a t la 21 Egiptului cu diferite ţări ale
Ain D. Germană 'itilie decretul cu p riv ire ta în lumii şi să studieze viaţa cul
W . G o m u l k a a s u b l i n i a t că în a n f o s t d a t e în. s t a p î n i r e a m u n fiinţarea î n . Egipt a Com itetu turală a statelor cu oare E gip
lui S u p rem pen tru problem ele tul a re sau intenţionează să
u ltim ii 13 a n i p o p o ru l p o lo n e z cito rilo r. S p ir itu l m a n if e s tu lu i relaţiilor culturale cu s tră in ă
a dobîndit succese uriaşe în a dat n aştere reform ei ag rare
construirea vieţii noi. Cu toate şi păm în tu l a fost îm p ărţit ţă
lip su rile şi g reşelile din p erio ad a ranilor. Spiritul manifestului a BERLIN (A gerpres). — La todele de lucru ale a p ară ful ui să fie, de reg u lă, tra n s fo rm a te ta te a . C o m itetu l are s a r c in a să s ta b ile a s c ă relaţii cu ltu rale.
trecută a spus Gomulka, puterea dat naştere consiliilor populare, 21 iu lie z ia ru l „ N e u e s D e u t
p o p u la ră , clasa m u n c ito a re şi puterea de stat a fost predată schland“ a publicat tezele ra de stat. în o ig an e de conducere operati
întregul popor au dreptul să se oam enilor muncii. portului lui W. Ulbricht, prim
secretar al C.C. al P.S.U .G ., In această ordine de idei, se ve independente. Ele trebuie să G u r a !m ii egiptean n i va accepta
m îndrească cu realizările sale. M anifestul sublinia necesita cu privire la sim plificarea a- subliniază necesitatea de a a- se găsească în regiunea în care. stabilirea unei misiuni militare
p:arâtului de sta t şi la m odifi propia de producţie, conduce sînt situate ram urile economiei americane pe teritoriul Egiptului
Partidul nostru — Partidul M un tea întăririi prieteniei cu U niu carea metodelor de m uncă ale rea o p e ra tiv ă a in d u striei şi a- lor.
funcţionarilor din aparatul de griculturii, de a simplifica con
citoresc U nit Polonez — sub a nea Sovietică. R espectăm cu stat al R. D. G erm ane. ducerea diferitelor ram u ri ale e- In continuare, în teze sînt
conomiei, de a face organele lo expuse pe larg obligaţiile m i
cărui conducere poporul a m ers ferm itate acest principiu. Rela In teze, aprobate de plenara cale pe larg răspunzătoare de
C.C. al P.S.U .G ., se subliniază îndeplinirea tuturor sarcinilor
în a in te este în d re p tă ţit şi el să ţiile n o a s tr e cu m a r e a v e c in ă , că înfăptuirea în viilor a con de s ta t şi econom ice. In teze se
struirii socialism ului necesită o subliniază de asem enea necesi
afirm e cu tet sim ţul răspunderii U niunea Republicilor Sovietice mai bună activitate a organe tatea îm bunătăţirii radicale a n is te re lo r şi d irecţiilo r d iferite CA IRO 23 (A gerpres). — In „E ste o m are deosebire între ce
lor de stat ale puterii munei- sistem ului de planificare cen
că şi-ia în d e p lin it d a to riile f a tă S o c ia lis te , se b a z e a z ă p e p r i n to re şti-ţă râ n eşti şi tra d u c e rea trală, a concentrării eforturilor lor ram uri ale economiei. tr-un interviu acordat unui zia rerile Egiptului de a i se trim ite
consecventă în viaţă a princi ei a s u p r a p ro b le m e lo r f u n d a
de clasa m u ncitoare, fată de p o cipiile eg alităţii în d rep tu ri şi piului centralism ului dem ocra m entale de dezvoltare a econo W . U lb rich t a s u b lin ia t în rist a m e ric a n şi c are a a p ă r u t te h n ic ie n i şi in siste n ţa dv. a a-
tic. m iei n a ţio n a le şi a s u p ra a s i g u
Pentru tuna înţelegere între comunităţile rării unor proporţii juste de raportul său necesitatea îm bu şi în ziarele egiptene, p re şe d in merioanilor, ca noi să primim o
D upă cum se subliniază în dezvoltare a economiei. nătăţirii activităţii funcţionarilor, tele N asser a arătat că guver misiune militară. Guvernul egip
greceşti şi turceşti din Cipru teze, în condiţiile actuale nu a p a r a t u l u i d e s t a t c e n t r a l şi a* nul egiptean nu va accepta sta tean este îm potriva oricărei m i
este suficient să se aducă a n u D upă cum se arată în conti paratului de stat din districte, bilirea unei m isiuni m ilitare a- siuni a unei m ari puteri care ar
mite îm bunătăţiri. Este necesar nuare în teze, organele m inis ra io a n e şi co m u n e. m ericane pe teritoriul Egiptului. încerca să se stabilească pe te
să se rev izu iască şi să se s im te re lo r in d u s tria le , p recu m şi
plifice în tre a g a stru c tu ră şi m e- consiliile districtelor care exer ritoriul e g ip tean la cererea a-
cită în prezent conducerea di
N IC O SIA 23 (A gerpres). — că prin asem enea declamaţii con rectă a întreprinderilor trebuie celei puteri“ .
Ziarele de limba greacă care ducătorii turci se fac vinova
a p a r în insula Cipru condam nă ţi de învenim arca relaţiilor d in (P e z c M 't R eferindu-se la problem ele ac
declaraţiile diferiţilor conducă tre membrii com unităţilor gre tuale ale Egiptului, preşedintele
tori ai com unităţii turce din C i ceşti şi tu rceşti şi c au tă să m e n
pru, care cer îm părţirea insulei ţină o stare de încordare pe te ( d & m i t d u l ? j x z e s i ü a e . -0 . f l l . BERLIN. — R ăspunzînd invi DELIU. — Z i a r u l „ B l i t z “ a- N asser a declarat că în m om en
în tre G recia, A n g lia şi T urcia, ritoriul insulei. Revista „A lithea“ ta ţie i C .C . a l P . S . U . G . la 21 tul de faţă se consolidează în
pentru a obţine alipirea unei anată că, în ciuda celor afirm a dm 3 talla a aprobai o- rezo!alia iulie a sosit la Berlin o dele nunţă că într-un viitor apropiat această ţară viaţa parlam entară
părţi din Cipru la Turcia. Săp- te de p ro p a g a n d a b rita n ic ă şi in prob Irma „pieţii eonuuie“ gaţie a Partidului C om unist din este posibil să înceapă tratative şi a a r ă ta t că noii conducători ai
turcă despre aşa zisa „rivalita A u stria. între Statele U nite ale Americii E giptului vor ieşi din rîndurile
tăm înalul „Alithea“, care apare te “ d in tre grecii şi turcii din C i şi P o rtu g a lia în problem a tr a n s deputaţilor. Principalul obiectiv
pru, com unităţile greceşti şi tu r LONDRA. — T o ţi şo fe rii şi form ării coloniei portugheze din al revoluţiei n a ţio n a le în E gipt
la Nicosia, critică astfel recen ceşti trăiesc în bună înţelegere India — Goa — într-o bază a — a spus N asser — este ridica
şi î n t r e ţ i n r e l a ţ i i d in c e le miai încasatorii de autobuze din o ra S.E.A.T.O. Ziarul subliniază că rea nivelului de trai al populaţiei
tele declaraţii în acest sens ale bune. şele de provincie britanice p ar reprezentanţii S.U.A. la L isabo tării, în continuă creştere. „E g ip
ticipă la o grevă d eclarată a- na depun eforturi pentru a-i con tul — a declarat preşedintele
unui conducător al com unităţii cum cîteva zile pentru satisfa vinge pe conducătorii portughezi N asser — are acum nevoie nu
cerea revendicărilor lor econo că singura cale de a păstra te m ai de pace pentru a duce la
turce din Cipru. Revista arată mice. Un n u m ă r de 30.000 au bun sfîrşit m unca de con
to b u ze şi a u to c a re sîn t im o b ili ritoriul Goa este transform area stru c ţie “ .
Situaţia confuză în Partidul zate. Nu se întrevede nici o so lui într-o bază a S.E.A.T.O.-lui.
luţie a rezolvării conflictului în
guvernamental din Franţa ROM A 23 (A gerpres). — piaţa com ună are scopul de a tru cît sin d icatu l şoferilor şi în MAGAZIN
D upă cum .anunţă ziarul „U ni d eterm in a ţările p a rtic ip a n te la casatorilor de autobuze a refu
PARIS 23 (Agerpres). — rilor speciale guvernului Bour- ta “, Com itetul Executiv al C on acord să sprijine imperiul colo zat să participe la şedinţa trib u JOI 25 IULIE 1957
federaţiei G enerale a M uncii din nial francez. nalului pentru conflicte de m un
Problema împuternicirilor spe- ges Maunoury. Italia a aprobat în unanim itate că care urm a să aibă loc sîm-
o rezoluţie în problem a „pieţii „A ceastă politică, declară Co bătă.
dale acordate guvernului a $e observă o adincă neliniş- com une“ în oare se arată că m itetul Executiv al C.G.M. din SPECTACOLE CINEMATO Muzică uşoară de Adorian Andrei;
C.G.M. din Italia sprijină ten Italia, este o sfidare la adresa MOSCOVA. — L a 21 iu lie în GRAFICE 17,19 Jocuri populare romîneşti; 18,40
provocat frămînţări în raidul fe \n rîndid multor deputaţi dinţa spre dezvoltarea colaboră „Pe aripile cîntului“ ; 19,35 Jocuri
rii econom ice eu ro p en e în tru cît t u t u r o r p o p o a r e l o r , .a t u t u r o r o a U.R.S.S. s-a sărbătorit Ziua DEVA: Romeo şi Julieta; Cinema populare romîneşti ; 19,55 „Noapte
partidului socialist francez. Du- socialişti, ceea ce reiese fie şi „aceasta poate aduce o contri menilor muncii din întreaga lu unională a Sportului. In în tre a „Grădina (ie vară“ : Ora H ; bună, copii“ : „Voinicul şi soarele“
buţie im portantă la dezvoltarea m e şi îndeosebi din Africa, Asia ga ţară au av u t loc m ari com ALBA IUL1A: Fiica mea trăieşte la — basm prelucrat de V. Colin j
pâ votul pentru aprâbarea pro- numai din faptul că 26 de se g e n e ra lă a econom iei şi la îm petiţii sportive în cadrul cărora Viena ; APOLDU DE SUS : Fero 23,33 Muzică uşoară.
bunătăţirea condiţiilor de trai şi O rientul m ijlociu, care aspiră au concurat m ilioane de tineri viarul; BARU MARE: Infidelele;
lectului de lege guvernamental cialişli nu au participat la vot ale oam enilor m uncii“ . Acordul s p re in d e p e n d e n ţă şi lu p tă p e n şi tinere. O m are paradă a spor BRAD : Dispărut fă*"ă urmă ; HAŢEG: PROGRAMUL II: 14,03 Muzică
cu privire la „piaţa com ună“ , tru ea. tivilor a av u t loc pe stadionul S-au cunoscut într-o trăsu ră; 1LIA : romînească de estrad ă; 15,00 Pagini
cu privire la aceste împuterni- !n semn de protest împotriva declară Comitetul Executiv al „D inam o“ din M oscova. Sinha M o ţa; LONEA: Bonjour Ele de mare popularitate din opere ; 15,40
C.G.AL din Italia, poate avea fant ; ORAŞT1E : Aida ; PETROŞANI: Muzică uşoară; 16,15 Recomandări
ciri, Depreux, membru al co- proiectului de lege. însă „consecinţe grave atît pen Cio-Cio-San; SEBEŞ: Al 41-lea; din program; 17,35 Cîntă Ansamblul
tru că a fost conceput într-un SIMERIA: Rîscte în paradis; TE- U.T.M. dirijat de Marin C onstantin;
miletului de conducere al par- Presa, progresistă franceză c a d r u p o litic şi m ilita r, cît şi IUŞ : U raganul; ZLATNA : Papa 18,03 Curiozităţi filologice de Gri-
din cauza orientării iniţiatorilor dolar; HUNEDOARA: Un om teri gore Băjenaru; 18,13 Călătorie mu
Udului socialist, Verdier, pre- subliniază că actualele dificul- săi“. bil. zicală ; 18,55 Sfatul medicului : „Sfa
turi pentru copiii care pleacă în ta
şedintele fracţiunii parlamen- politice prin care trece Acest tratat poate avea conse SELECŢ1UNI DIN bere şi colonii"; 19,00 Muzică din
c in ţe e c o n o m ic e şi so c ia le n e f a PROGRAMUL DE RADIO operete; 19,45 Concert de muzică
tare a socialiştilor, şi cei doi parfldui socialist sînt o urma- vorabile pentru dezvoltarea eco populară romînească; 21,05 Foileton;
nom iei Italiei şi pentru posibili PROGRAMUL 1 : 6,15 Aâuzică popu 21,15 Muzică de estradă; 22,00 Mu
locţiitori ai săi, ^ 7 iteux şi re a ?mpasuini !n care a intrat tatea de a asigura oamenilor Crearea unui front unit al opoziţiei în Turcia lară romînească; 6,45 Muzică uşoa zică populară romînească; 23,15 Mu
muncii italieni o îm bunătăţire r ă ; 7,15 Clubul curioşilor; 7,40 Cîn- zică corală romînească.
Charlot, au demisionat din parUdul in urma faimoasei re a lă a c o n d iţiilo r de trai şi de tece şi jocuri populare romîneşti ;
muncă. 9,00 Muzică uşoară; 9,30 „Cc ţi-a BULETINE DE ŞTIRI
posturile lor. Hotaruea lot a p0Hfici >>de pacificare" clin Al- ISTA M B U L 23 (A gerpres) părerea lui Inonu, acest front plăcut mai mult“ : Povestea micro 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
In rezoluţie se arată printre ATB anunţă : Recent a luat trebuie să fie creat pe baza scopului“ ; 11,03 Muzică de estradă; 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
fost determinata de protesad ger-ia /\ceste ziare scot în evi- sfîrşit conferinţa ordinară a or luptei lor com une pentru m odi 13,05 Muzică uşoară; 14,00 Program (programul I), 14,00; 16,00; 18.00;
ganizaţiei regionale din Istam ficarea constituţiei, pentru anu
împotriva influenţei preponde- denţă creşterea considerabilă bul a partidului popular republi la re a sa u m o d ific a re a leg ilo r şi
can de opoziţie. La conferinţă decretelor guvernam entale anti
reiue a grupului Mollet-Lacos- numdmlui adversarilor a- a ro stit tin am p lu d iscu rs Ism et dem ocratice,
te in organele de conducere cesid /i7frf în ikM s o . Inonu, preşedintele partidului,
fost p reşed in te al R epublicii t u r Ziarele turceşti din 22 iulie
ale partidului care in numele s/ crenrpa m or conăiţH ce. El a adresat conducerilor subliniază că cuvîntarea lui
altor două partide de opoziţie Inonu a fost ap ro b ată în u n a
„disciplinei de partid inabu- maL .favorabne pentru lărgirea — p a rtid u l libertăţii şi p a rtid u l nim itate de către delegaţi. A
n a ţ i o n a l r e p u b lic a n —¦a p e lu l de fost aleasă o nouă conducere a
şe orice protest impo.riva po- froniului unn a[ comuniştilor a crea un front unit al opoziţiei organizaţiei regionale din Istam
hticn militare nefaste in Al- ş . SQciali?tilor_ J n acesle con. în cursul apropiatelor alegeri bul a partidului popular repu
blican în frunte cu fostul prim
L etE)Rs-te semnificativ ca Depreux duiţ„ii,SLsccrrieeegzzi&aruml i,,L’HMumamni-
a demisionat din postul sau .
după ce, sub presiunea con- Peniru Progresul frontului and
ducerii partidului, el a votat în lupta pentru libertate şi
pentru acordarea împuternici- pace”.
a l t e l e c ă a c o r d u l cu p r i v i r e la p a r l a m e n t a r e d in T u r c i a . D u p ă m i n i s t r u S e m s e t i G i u n a l l a e r n . de . melodii, populare romîneşti; 15,05 20,00; 21,00; 23,00 (programul 11).
Redacţia ţi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plălilă in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — DEVA