Page 64 - 1957-07

*0-^*#-* MM»¦*¦•••» *»•*»¦•»•• j |j Huneobac;-.*.¦¦-•vn l 0 ZI ÎN T A B Ă RA
PIO N IERIL O R
,' In in ţim p i n a r e a c elei PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI
: DE LA BÂIŢĂ
\ de-a 40 -a aniversări
a M arii R evoluţii

(S o cia liste din Octombrie

CONCURS LITERAR

Cu forilejul aniversării a 40 de ani de la „Ma­ Anul IX. Nr. 813 Joi 25 iulie 1957 POPULAR REGIONAL
rea Revoluţie din Octombrie 1917", Casa regio­
nală a creaţiei populare Deva, organizează un ÎN C IN STEA 4 pagini 20 bani
concurs\ literar şi artistic, avînd ca obiectiv sti­
mularea, tinerilor cu înclinaţii spre arta litera­ „ZILEI M INERULUI" OAMENI HARNICI Secerişul se apropie Alungată de văpaia zorilor, noaptea şi-a ridicat gră- L
ră, Se vor trimite lucrări — poezii, schiţe, sce­ de sfîrşit i bîtă faldurile ei întunecate. In tabăra pionierilor de la *
nete, reportaje sau piese de teatru — inspirate Lucrează Duduitul motorului s-a înteţit şi mire o tarla de grîu. O adevărată bă­ ¦ Băiţa se sună deşteptarea. începe o nouă zi de bucurii, L
din influenţa revoluţiei asupra luptei dusă de în contul anului tractorul împreună cu secerătoarea- tălie pentru strîngerea recoltei a în­ Cu mult elan, colectiviştii, tntooă- ¦ de joacă, de recreiere.
poporul nostru ca şi din diversele aspecte ale legătoare s-a urnit din loc. Rabato- ceput să se desfăşoare pe ogoarele rdşiţii şi ţăranii muncitori din comu­
muncii) fruntaşilor în producţie. Temele mai pot 1961 rul culca cu hărnicie spicele în faţa colectivei. Douăzeci şi şapte de cosaşi nele şi satele raionului Ilia, desfă­ % Fără a pierde vremea, ne-am îndreptat şi noi spre %
cuprmde lucrări care vor reliefa tipul omului cuţitului şi lugrul a început. Deodată doborau griul în poloage grele. Mîi- şoară bătălia pentru strîngerea re­ X «abără, dornici să fim alături de pionieri încă de. la în- %
nou, i femeii sovietice, femeii muncitoare. De Brigada condusă de minerul Adal­ tov. Bimel, brigadierul de cimp al nile harnice ale celorlalţi colecti­ coltei. In întreg raionul, la data de X cepntiil zilei. Dar lucrul nu a fost chiar atît de simplu. X
asemmea schimbul de scrisori dintre pionierii bert Kibedi este cunoscută în toată gospodăriei colective din Pianu de vişti şi colectiviste strîngeau spicele 22 iulie erau recoltate cerealele de pe ¦ Nu-i deloc uşor să poli Rece peste „vigilenţa“ neîndu- %
şi utemiştii romîni şi sovietici — simbol al mina Petrila ca una dintre cele mai Jos făcu semn de oprire. în snop şi altele îi legau strîns. 76,86 la sută din suprafaţa totală. ¦ plecatului losif Bora din clasa V-a de la şcoala ele- %
prieteniei dintre cele două popoare, — ar con­ bune brigăzi. Lună de lună, membrii ¦ menfară Gurabarza, care s-a nimerii să fie c.hi3r în %
stitui un aspect din tema propusă de către con­ acestei brigăzi înscriu pe graficul lor — Locul e prea moale şi agrega­ Vîntul sufla duşmănos, împrăştiind ¦ Îndeosebi au fost înregistrate re­ ¦ ziua aceea de ser viciu la poartă. Am intrat totuşi. %
curs. de producţie noi şi frumoase rezul­ tul se afundă în pămînt pînă la o- mănunchiurile ce trebuiau să alcă­ zultate frumoase în comunele Bră-
tate. Organizîndu-şi bine munca în sii. Alai bine să încercăm în tarlaua tuiască snopii, dar colectiviştii nu nişca, Veţel, Dobra, Ilia. La Braniş-
La concurs pot fi prezentate şi lucrări de brigada sa şi menţinînd o bună dis­ s-au dat bătuţi. In numai 3 zile lu­ ca, de pildă, a fost strîns griul de
artă plastică, a căror conţinut va trebui să fie ciplină a ortacilor săi, minerul frun­ de lîngă „Calea ciorii“ — spuse el, crătoare, în condiţii grele de muncă, pe 618 ha. din cele 635 ha insămîn-
orientat spre aceiaşi tematică, taş Kibedi înscrie între 70 şi 80 m.l. ţate. La Veţel, din cete '388 ha au fost
galerie, săpată în fiecare lună, adică pentru că acolo pămîntul e mai tare, colectiviştii din Pianu de Jos au re­ recoltate 361 h a ; la Dobra din 429 ha
Lucrările vor purta un moto, iar numele au­ cu mult peste sarcinile de plan.
torului într-un plic închis pe care se va scrie, iar unde nu vom putea recolta cu coltat peste 30 hectare de grîu. au fost strtnse cerealele de pe 408
moto-ul respectiv. Realizările minerilor din această ha.
brigadă le-au adus la 20 iulie sa­ secerătoarea, vom recolta cu coasele. NICOLAE ALBU
Lucrările vor fi centralizate de către casele tisfacţia îndeplinirii planului prevă­ Şi la Ilia şi Hărău au fost obţinute
de cultură., cenaclurile literare şi căminele cul­ zut pentru anul 1960. Zis şi făcut. După o jumătate de corespondent succese importante.
turale, care, pînă la data de 1 septembrie 1957,
le vor expedia pe adresa Casei regionale a Vestea că brigada lui Kibedi lucrea­ oră, 130 de colectivişti au luat în pri­ Ţăranii muncitori se străduiesc să
Creaţiei populare Deva, str. Gh. Bariţiu nr. 2. ză în contul anului 1961, a fost pri­ termine secerişul şi să înceapă treie­
mită cu multă bucurie de toţi mi­ A JU T O R R EC IP R O C ratul la arii,
Lucrările premiată la concurs vor fi difuzate nerii din Petrila.
arin presă şi radio. Ajutorul pe oare gospodăria seoerătorile-legători. Pentru re­ Iniovărăşijii treieră
C ărb une mai m ult colectivă „23 A u g u st“ din O- co ltarea lui se cerea p rin u r­
Cuantumul în numerar al premiilor va fi a- şi mai bun b reja îl dă în to a te îm p r e ju r ă ­ m a re m u ltă m u n c ă şi colecti­ De curînd, membrii întovărăşirii
nunţat la timp. rile ţăranilor muncitori indivi­ viştii fiind puţini nu puteau agricole „Ţara Haţegului“ din Haţeg,
Aceasta e lozinca brigăzii condusă duali din sal este însem nat. face faţă. Ţăranii m uncitori au au terminat cu secerişul.. Folosindu-se
Tovarăşul Gheorghe Apostol de minerul Gheorghe Stan din sec­ Nu nare sînt cazurile cînd un văzut acest lucru. Şi pentru a de timpul prielnic, în seara zilei de
a plecat la Moscova pentru torul II al minei Aninoasa. Pe lingă ţăran m uncitor individual sau nu lăsa pe colectivişti să întîr- 23 iulie, ei au început şi treierişul
faptul că minerii acestei brigăzi ex­ m ai m u lţi la un loc cer g o s ­ zie strinsul recoltei, în ziua de pe aria nr: 3 a întovărăşirii. Primul
a participa la sesiunea trag zilnic însemnate cantităţi de căr­ podăriei colective să-i aju te cu 21 iu lie p e s t e 2 7 0 b ă r b a ţ i şi a treierat Emil Banta, căruţa, de pe.
Comitetului Executiv al FSM bune peste plan, ei dau şi o produc­ cam ionul la diferite tran sp o r­ femei de toate viratele au venit suprafaţa de 0,72 ha, i-a rezultai
ţie de cea mai bună calitate. In cele turi. Alţii cer să le îm p ru m u te să aju te pe colectivişti' la sece­ cantitatea •de 1370 kg grîu, ceea ce
M arti dim ineaţa a părăsit C apitala, plectnd 520 tone pe care brigada le-a extras m a şin i, se m in ţe şi cîte altele. rat. In acea zi a fost reco ltată înseamnă că media la hectar este
în plus fală de planul ei la zi pe o suprafaţă de peste 8 hectare de 1.900 kg. După el a urmat la
spre M oscova, tovarăşul G heorghe Apostol, luna iulie, au fost conslatate canti­ Pentru toate acestea ţăranii teren de pe o are s-a s tr în s 311
tăţi foarte mici de şist vizibil. m uncitori individuali sînt recu­ clăi de grîu. treierat Nicolae Stalcu. ,:
preşedintele Consiliului Central al Sindicate­ noscători gospodăriei colective.
Arătînd în ce constă- secretul bri­ P rin ce se m anifestă recunoş­ Gestul lăudabil al ţăranilor Pînă ar.um, pe aria Înlovârăşlfîldţ,
lor din R.P. Rom înă, pentru a participa la se­ găzii sale, tov. Stan spunea deunăzi tinţa lor ? Iată prin ce. Colec­ m uncitori individuali din satul sînt clădite 12 stoguri, restul meni-
că totul e să convingi oamenii că o tiviştii au avut în acest an cul­
siunea Comitetului Executiv al Federaţiei Sin­ producţie de bună calitate evită pier­ tiv ată o su p ra fa ţă m a re cu Obreja este o contribuţie în­ brilor întovărăşirii contiruiînd fără
derile inutile şi deci se pot realiza grîu. îngrijit bine griul a cres­
dicale M ondiale. cîştiguri mai bune. cut în a lt şi des. V u itu rile l-au sem nată la întărirea legăturilor întrerupere căralul griului la arie.-
culcat la păm înt ceea ce a fă­
La !plecare, la aeroportul B ăn easa, tovarăşul cut să nu se poată recolta cu d in tre g o s p o d ă ria colectivă şi

G heorghe Apostol a fost condus de tovarăşii sectarul individual din acest

Frniî B odnăraş, Nicolae Ceauşesou, A lexandru sat.

Atogliioroş, precum şi d e m em bri ai Prezidiului

Conciliului C entral al Sindicatelor.

ik

Totodată a plecat spre M oscova pentru a

p a rtic ip a la s e s iu n e a C o m ite tu lu i E x ec u tiv a!

F.S.M . şi to v a ră şa E lena Teodoresou, secretar

al Federaţiei Sindicale M ondiale (A gerpres).

După toate calculele, media la hectar

O pompă din R.D. Germană la mina Ghelar va fi în jurul a 1.900 kg grîu.

Mult s-au bucurat minerii ghelăreni ploilor abundente din ultima vreme, Uu nou lăcaş de cultura » Imediat după dejun, pionîgfii se împart după prefe- *
mai acum cîtva timp, cînd la mina lor cînd aceasta se strecura în galerii şi-n X rinţe. Iată-i pe amatorii: jocului de „ţnibah“..:'
a sosit, o pompă modernă creată după abataje împiedecînd buna desfăşurare
ultimele cerinţe ale tehnicii, de con­ a muncii. Un grup de tineri entu­ realizîndu-se o lucrare oare a Iată cum ¦— îndrumaţi de
structorii din Republica Democrată Ger­ ziaşti din satul G othatea, raio­ fost e v a lu a tă la 60.000 lei. organizaţia de partid — cetă­
mană. De altfel, bucuria lor era pe de­ Noua pompă are o înălţime de refu­ nul Ilia, au confecţionat prin ţenii satului Gothatea şi-au
plin justificată pentru că nu rareori a- lare de 240 m. şi un debit de 1.500 li­ In 1954 s-au confecţionat u-
tri pe minut. In momentul de faţă ea
funcţionează din plin la mina Ghelar,

veau de furcă mai ales cu apa datorită dinei rezultate foarte bune. m u n c ă v o l u n t a r ă în c ă în a n u l şile şi f e r e s tr e le , în 1955 s-:a creat condiţiile materiale, în

1947 u n n u m ă r d e 2 0 .0 0 0 c ă ­ p a r c h e t a t s a l a d e s p e c ta c o le , vederea ridicării nivelului lor

r ă m iz i p e n tr u c o n s t r u c ţ i a c ă ­ s c e n a şi în c ă d o u ă c a m e r e ; în cultural.

Avancronica Festivalului m inului cu ltu ral din satu l lor. 1956 au continuat lucrările de Z iu a d e 14 iu lie a . c. a fost
O serie d e g re u tă ţi a u făcut ca z u g r ă v i r e , iiar în a c e s t a n s - a u o zi de bucurie şi de a d e v ă ra tă
lu c ră rile de c o n stru c ţie să fie term inat lucrările de finisaj. s ă r b ă t o a r e în a c e s t sa t. L a i-

continuate n u m ai în 1952, cînd P rim in d u -se şi un a ju to r m a ­ n a u g u ra rea căm in u lu i, a u p a r ­

/MOSCOVA 24 (Agerpres). tid din Sofia. ron, trenul a plecat spre Mos­ c ă m i n u l c u l t u r a l a fo st rid ic a ! te r ia l d i n p a r t e a S f a t u l u i p o p u ­ t i c i p a t p e l î n g ă c o n s t r u c t o r i i

La 23 iulie a sosit la Moscova' In seara zilei de 22 iulie un cova. în r o ş u . P e n t r u r i d i c a r e a în a- l a r r e g i o n a l , c o m i t e t u l d e c o n ­ iu i Şi n u m e r o ş i c e t ă ţ e n i 'din

unu! din primele trenuri cu grup de tineri greci format din ? cesl stadiu, prin posibilităţi lo­ strucţie al căm inului cultural satele apropiate.

participanţi la Festival în care 70 de persoane a trecut prin TIRANA 24 (Agerpres) ATA c a l e s - a u p r o c u r a t d i f e r ite m a ­ din s a t u l G o t h a t e a . a f o s t în Delegaţi din partea organe­

se afla marea delegaţie spor­ gara Sofia îndreptîndu-se spre anunţă: Pregătirile tineretului t e r i a l e d e c o n s t r u c ţ i e , t r a n s p o r ­ m ă s u r ă oa în s e a r a zilei d e 13 lor de partid şi de stat au feli­
tivă a Ungariei, alcătuită din Festivalul AAondial al TineTetu- albanez în vederea celui de-al t a t e în m o d v o l u n t a r de la d i s ­ iu lie a .c. s ă fa c ă b i l a n ţ u l a c ­ citat călduros, cu -această oca­
tivităţii sale.
80 de persoane, delegaţiile E- lui. Vl-lea Festival Mondial al Ti­ tanţe m ari de locuitorii sa tu ­ zie, pe vrednicii locuitori din <• ...iar aici pe neo bosiţii jucători de volei.
cuadorului, Mexicului, precum 4: neretului şi Studenţilor au dat lui. E conom iile realizate din Valoarea globală a construc­ Gothatea, pentru realizarea
şi o parte a delegaţiei tine­ (Agerpres) un nou impuls muncii creatoa­ cele 750 zile de m uncă vo­ ţiei se ridică la su m a de deosebită obţinută în construc­
retului vietnamez. BUDAPESTA 24 plecat din re a scriiTorilor şi compozitori­ 166.500 lei, din care lucrările
— La 23 iulie a
/ * Budapesta delegaţia tineretului lor albanezi, care au creat nu­ l u n t a r ă şi m a t e r i a l e l e d o n a t e e f e c t u a t e în m o d v o l u n t a r de ţia căminului cultural.
?
meroase opere consacrate a- d e c e t ă ţ e n i , s - a u r i d i c a t în a - c e t ă ţ e n i i s a t u l u i , s e r i d i c ă la V. A1UREŞAN

Un grup de tineri luptători cestui important eveniment. n u l 1952 la s u m a d e 24.000 lei, 54.800 lei. instructor cultural

pentru pace din Japonia Scriitorii au creat în această
perioadă 46 de lucrări apar-
se află în drum spre Mos­

cova. La 21 iulie ei au fost ţinînd diferitelor genuri lite­ ÎN LOCUL MAIS UI
întîmpinaţi de tineretul difl rare, iar compozitorii 32 piese
Habacovsk. muzicale. Aceste creaţii oglin­

Primul grup al delegaţiei ti­ desc munca înflăcărată şi viaţa In cameră sînt trei paturi, o ma­ ori vedea că cei de la cazane nu-şi cerii. Azi, Fîrlat e... fîrlalul tutu­
neretului indian a petrecut pa­ tineretului albanez în centrele să, un dulap, nişte scaune, cărţi...
tru zile în Uzbekistan. La 22 muncitoreşti şi în cooperativele Un tinăr de vreo 23—24 de ani, cu !ac datoria cum trebuie. Intră îrr ror. A cîştigai şi aprecierea şefilor.
iulie, reprezentanţii Indiei au agricole, precum şi lupta dusă mîini neîndemânatice cosea un nas­
plecat cu avionul spre Mos­ pentru pace şi prietenie între ture la o cămaşă. Nu prea dovedea clădire, semnă, şi porni in fugă pe Cum oare s-ar explica altfel recenta
cova. popoare. multă pricepere. Ceasul sunase la 6
scările de pialră către sala turbi­ lui numire în postul de şef de tură.
La 22 iulie a sosit la Odesa Ca o trăsătură caracteristică fără un sfert şi fusese singurul ca­
nava „Beloestrov“ pe bordul ungar la cel de-al Vl-lea Fes­ a operelor artişţice create în re s-a sculat. Ceilalţi mai dormeau nelor. (maistru) la turbine?
căreia se află 97 de tineri din tival Mondial al Tineretului şi ajunul Festivalului, se relevă încă. Au stai aseară aplecaţi deasu­
Albania. Din portul sirian La- Studenţilor de la Moscova. faptul că o mare parte a noi­ pra buchiilor pînă tîrziu. Totul era în ordine. Zumzetul tur­ Tilea pleca la examene ia facul­
takia a plecat motonava „Gru-
zia", care va aduce în Uniu­ La ora 8,30 dimineaţa mem­ lor creaţii se datorează auto­ Se uită la ei. Ii era parcă milă binelor, ca al unui stup de albine tate şi altul mai bun în loc nu s-a
nea Sovietică peste 1000 de brii delegaţiei s-au adunat în să-i scoale, dar trebuia. L.a 7 înce­
soli ai tineretului din Egipt, Piaţa Libertăţii unde au depus rilor şi compozitorilor tineri. pea schimbul şi condica nu-i aş­ înfuriate, ii era aiit de familiar, şi găsii. S-a bucurat mult, şi seara,
Sudan, Yemen şi din alte ţări o coroană la monumentul osta­ tepta.
din Orientul apropiat şi Africa. şilor sovietici căzuţi în luptele ? se obişnuise atît de mult cu el, in­ apletal deasupra unei coli de hîrtie, ¦ Retraşi în cel mai liniştit cplţ al taberei, ijiembrii cer-
pentru eliberarea capitalei Un­ BERLIN 24 (Agerpres) După o jumătate de oră, pe uşa <• cuini „tinerii naturalişti", discută şi studiază plini de "
Pînă în ziua de 23 iulie au ADN anunţă : La 22 şi 23 iulie unui bloc din Oraşul Muncitoresc, cit la plecarea din schimb i se pă­ aşiernea in slove mărunte vestea că­ ¦¦ un interes deosebit.
sosit la Moscova 866 de parti­ gariei. a plecat spre Moscova în două ieşeau trei tineri, Unul mai trecea
cipanţi străini la Festival. Apoi coloana dp •tineret con­ încă prin părul negru şi rebel, un rea că trece într-un alt mediu, ne. tre cei din Dejoiu-Nisip — acasă.
grupuri, delegaţia tineretului capă/ de pieptene.
SOFIA 24 (Agerpres) ATB dusă de Gyorgy Marosan, mem cunoscut. Liniştea i se părea nefi­ Merita încrederea. S-a împrietenii
bru al Biroului Politic al C.C din R.D. Germană, care parti­
al P.M.S.U.. Zoltan Komoczin, rească. cu turbinele, cu degazoarele de apă,
preşedintele Comitetului orga­ cipă la cel de-al Vl-lea Fes­
nizatoric al Uniunii Tineretu­ Nu lucra de cine ştie cînd la ter­ cu pompele de alimentare a caza­

mocentrală. Abia în decembrie 1956 nelor, le cunoştea sforăitul cald, de

scăpase din armată. A stat cîteva pisică alintată, şi de multe ori nici

zile pe ginduri. Calificarea (absol­ n-avea nevoie să citească parame­

vise Şcoala medie mecano-energe­ trii de pe tablourile de comandă,

tică la Craiova), tvi-l lega cu ni­ spre a-şi da seama dacă era vreo

mic de un oarecare loc. Putea toi defecţiune şi unde era.

an u n ţă: Din Sofia a plecat cu lui Comunist, şi conducători ai tival Mondial al Tineretului şi !n combinat au intrai cu 10 mi­ aiit de bine găsi o slujbă la Cra­ A şi muncit mult. Om cu fişă în­

două trenuri speciale spre ca­ Uniunii Tineretului Comunist, Studenţilor. nute înainte de începerea schimbu­ iova, la Timişoara, la Oraşul Stalin cărcată la biblioieca tehnică, nu de
pitala Uniunii Sovietice un purtînd drapele naţionale şi ro­ Delegaţia alcătuită din 1300 lui. La blocul C.F.U., şi-au strîns sau aiurea. S-a gîndii mult. puţine ori l-a găsii miezul nopţii
mare grup de tineri şi tinere şii au trecut cîntînd pe stră­ mîinile şi s-au despărţit. Ionescu aplecai deasupra cărţilor şi caiete­
care vor reprezenta tineretul zile Budapestei spre gara de tineri cuprinde şi un grup cul­ loan şi Ionescu Dumitru (nu sini Mai lucrase in combinai, înainte lor umplute cu formule şi schiţe. A
vest. In piaţa din faţa gării a tural alcătuit din 680 tineri fraţi) o ¦luară spre laminoare, iar de cătănie, la suflante şi compre- muncit, şi rodul se vede. La 23
soare, ca maistru de schimb. Şi nu-i

Bulgariei la cel de al Vl-lea avut loc un miting în cadrul artişti. Participanţii la Festival Mircea Fîrlat spre termocentrala ti­ mersese iocmai rău. Hotărîrea a de arii — şef de tură. E ceva.

Festival Mondial al Tineretului căruia a luat cuvîntul Gyorgy sînt în majoritate tineri şi ti­ nerelului. Clădirea masivă, roşie, luat-o înir-o seară: „voi merge la Acum, ca. an spine, într-un colţ Nici cei cr*e alcătuiesc aşa-zisa categorie a celor mai ¦
Marosan. A răspuns şeful dele­ nere care s-au evidenţiat în părea aprinsă de razele soarelui de Hunedoara, la combinai”. al creierului i s-a înfipt ideea. Ce, ¦ mici, nu stau fără ocupaţie. Au şi ei rosturile lor. Iată-i ¦
şi Studenţilor de la Moscova. gaţiei tineretului ungar, Zoltan întrecerile în producţie lansate dimineaţă. Prin cele trei coşuri ale numai Tilea poate să înveţe? El ¦ pe seîndura de balansoar demonstrîndu-şî agerimea şi ¦
Komoczin. în cinstea Festivalului. Din termocentralei, ieşea un fum negru, La sosire fusese repartizai la ter­ nu ? El n-are dreptul să fie mai
In piaţa din faţa gării a a- grupul de sportivi fac parle care se pierdea în înălţimi. mocentrala tineretului. Orlacii l-au mult decit maistru ? Inginer bună­
vut loc un mare miting la La ora 11,30 în sunetele im­ privit la începui cu neîncredere, în­ oară..,
care a luat cuvîntul Gheorghi „Iar se duce dracului păcura", să firea lui deschisă, zîmbetul. larg
Kostov, membru al 0.0. al

P.C. Bulgar şi prim-secretar al nului Tineretului democrat şi şi campionii olimpici Giseb' îşi zise Firtai. Se necăjea de cîie şi cunoştinţele profesionale i-a cu­ A. J. » dibăcia pe care şi-au cîştigat-o în acest... „sport“. ¦
Comitetului orăşenesc de par­ ale aclamaţiilor celor de pe pe­ Kohler şi Christa Slubnick. A ¦
\r — " -J V V- J . - V W V W ’V " ¦*