Page 65 - 1957-07
P. 65
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 81 3
tefsaSSKsaBSEB
r; CUVÎNT11I1»•<»¦»<>¦»!>»<»•>t n -t»> j § IP H II Y Punefu! pe „!“
A.
FOTBAL M-am întîlnit mai zilele tre
cute, într-o după amiază, cu un
UNDE DOMNEŞTE NEPĂSAREA {corespondenţilor; Joi 18 iulie, k Lonaa, în cadrul „Cupei pri prieten fost lăcătuş, acum proas
măverii“, Energia Lonaa a dispus de Energia păt absolvent al unei facultăţi,
I| !Un centru Ghelar cu 8—3 (6—0), în vreme ce veneam pe drumul
ce duce de la Livezeni spre Pe
Duminică, Energia Aninoasa, a dispus de E- troşani.
nergiia Călan la Petrila, cu scorul de 4—0
— Te felicit, Niculel Am au
Pînă-n seara zilei de 21 iulie Nepăsarea de care au dat şi vadă însăşi pasivitatea oare-i pe regiune (1—0). Au înscris pentru Aninoasa Anca (2), zit c-ai luat toate examenele ca
a. c., la gospodăria !agricolă de încă mai dau dovadă, faţă de caracterizează. Rămîne să ve Zlăgneanu (1), Rădulescu (1), iar pentru E- bine şi foarte bine. Cred că e
stat din Haţeg, s-.au recoltat bunul mers al gospodăriei, îi ţRăspunzind la chemarea lansată nergia Călan, Lăşcău.
abia 59 din 180 ha. cultivate cu face pe salariaţii acestei gos dem dacă cu sprijinul celor de cazul să plăteşti o bere — zic
cereale. Rămînerea în urmă lia podării să nu vadă că în mo la Trustul regional Gostat, gos de Centrul de radioficare din Deva f T \R eu — deşi îl ştiam c-am zgîrcit.
seceriş e motivată de tov. Niţă mentul de faţă secerişul e deja podăria de stat din Haţeg va către toate centrele de radioficare {
Stănică, inginer şef, ca... urma întîrziat. Afirmaţia „terminăm din regiune, Centrul de radioficare | — Duminică pe poligonul Energia din Pe — Mai întîi mulţumesc pen
re a timpului nef.avor.abil. Des reuşi totuşi, să termine în săp- Teiuş a reuşit să cîştige această în- i troşani a avut loc un concurs de verificare
pre temeinicia acestei afirmaţii, şi noi cumva săptămâna aceas organizat de A.V.S.A.P., în vederea concursu tru felicitări. De data asta însă,
se poate convinge oricine, a- tămîna aceasta secerişul. lui regional de tir.
mintind că deşi în satele Ciope- ta “ e întru totul greşită, aa do spre surprinderea ta, sînt dis
ia şi Sălaşu Inferior, timpul a P. F. iată rezultatele tehnice:
fost tot aşa de • „nefavorabil“, pus să plătesc. Să m ergem !
secerişul s-a terminat, iar majo Urmînd exemplul colecfivişfîior t'recre. | Proba 3x10 armă sport. Am intrat la bufetul nţţ 45
ritatea gospodăriilor colective, Băieţi.
Pentru hărnicia şi spiritul de răs- j Păzdîrcă Pantelimon 236 puncte şi 2. Tudoraohe Ion 206 puncte Livezeni.
întovărăşirilor agricole şi chiar înăuntru, pereţii erau scoro
mulţi ţărani individuali, au ter Ţăranii muncitori cu gospodării coltatul cerealelor. Printre aceştia pondere de care a dat dovadă, c o -i Fete.
individuale din comuna Ighiu, au se află şi deputatul Nicolae Fe- 1. Drăgari Maria 202 puncte şi 2. Hlopeţchi Maria 201 jiţi, pe alocuri cu tencuiala că
minat sau sînt pe terminate cu pornit la seceriş, îndată ce griul neşer din satul Bucerdea Vinoasă, misia de control a Direcţiei regio- { puncte.
secerişul. a dat în pîrgă, reuşind ca pînă Florian Hada lui Teodosie din sa zută incit se vedea cărămida iar
acum să recolteze peste 80 la sută tul Ţelna, Traian Ureche şi Ni riale P.T.T.R. a acordat Centrului de ? Pistol precizie calibru mare — 20 focuri.
Cei din conducerea Gospodări din culturile de grîu de toamnă. colae Popa din satul Ighiu, care 1. Hamer Ion 145 puncte şi 2. Păzdîrcă Pantelimon 139 pe deasupra erau afumaţi şi
ei agricole de stat din Haţeg Mulţi dintre ei au şi terminat re au început primii secerişul. radioficare Teiuş, titlul şi drapelul j puncte.
plini de praf.
de centru de radioficare fruntaş pe i Energia U. R. U. M. P. la vo
— Halal de aşa pereţi—zise
regiune. ţ*
prietenul meu — ca să-l audă
In contul contractului O. ADRIAN *
* ospătară care servea la bar, îm
(director. Iacob Vlaiconi) nu Colectiviştii din satul Ighlel, ce îndată după începerea treierişului Fruntaşi la seceriş, lei şi baschet (juniori), iar brăcată într-un halat murdar.
par a fi îngrijoraţi de această aparţine comunei Ighiu, raionul Alba, ei au pus pe căruţă, cantitatea de 4 treieriş şi la predarea I Flamura roşie şi Şcoala spor Intre timp, am privit mai cu
şi-au mobilizat toate forţele la sece 1.000 kg. grîu şi le-au trimis la baza contractate tivă de tineret Deva Ia volei atenţie feţele de masă care nu se
situaţie. Mai sînt .aci salariaţi ratul cerealelor. Aceasta a făcut ca de recepţie din Alba Iulia, pentru a şi baschet (juniori), au cîşti- deosebeau prea mult de halatul
care la 22 iulie afirmau că griul să termine secerişul în scurt timp şi le preda în contul contractului înche cu statul gat campionatul regional pe ospătarei. Am mai remarcat pe
deci să poată începe treierişul. iat cu întreprinderea „Recolta". duşumea murdărie multă şi am
nu este încă copt şi că se mai
poate aştepta.
UN SINGUR ^ A - ojo V In comuna Stretnf, raionul Alba, anul 1957. studiai halbele din care lipseau
secerişul este pe sfîrşite. Ţăranii vreo .2 cm. deşi nu ne atinse
DEFECT ! muncitori din comună au reuşit să Campionatul regional de volei şi sem încă de ele. Noroc că berea
baschet rezervat juniorilor şi junioa era de la ghiaţă.
relor, organizat la Petroşani, a atras
-**0-NU- secere peste 700 de hectare. Paralel timp de două zile pe stadionul Ener La plecare, Nicu mă privi cu
l i p s a d e p l a n i f i c a r e şi o r g a n i z a r e cu secerişul, se face şi treierişul şi gia, un număr de peste 1.500 spec înţeles, apoi g ră i:
predarea cantităţilor de cereale con tatori.
— Crezi că de florile thărulul
Jocurile s-au disputat sistem turneu, aşa că fiecare echipă
a m u n cii la S. M. T. tractate cu statul. a jucat cu fiecare, dar numai un singur meci. te-am dus aici.
Fruntaşi în muncile de seceriş, — Aş f Să plăteşti şi tu, că
In prima zi la volei, Energia U.R.U.M.P. .a întîlnit Recolta
treieriş şi predarea cantităţilor de Haţeg pe care a învins-o cu 2— 1 (dar în setul doi arbitrajul de, eşti cineva. Ai terminat doar
La întovărăşirea „Viile Noi“ să între în lanul lor secerătoa- iar trei împrăştiaţi. După primii cereale către stat, sînt ţăranii mun puţin părtinitor de partea gazdelor). La fete, tot Energia facultatea...
din Deva — fierbere multă. Oa rea-legătoare. Au aşteptat însă snopi, s-a defectat iar secerătoa citori Ion Sîrbu, Adrian Popa, Ma- U.R.U.M.P., în prima zi a campionatului a învins Recolta O- — Da, şi pentru asta, dar In
menii, bucuroşi că aveau să degeaba. Găseşte dacă poţi un rea. S-a supărat tractoristul, s-a răştie cu 2—0. După masă, din cauza timpului nefavorabil s-a primul rind, te-am dus aici, ca
strîngă o recoltă m.ai bogată ca tractorist un brigadier de la supărat ajutorul său, s-!au necăjit ria Rusu, Simion Cuf, Gavrilă Po jucat numai un singur meci de volei. Flamura roşie Deva a să le poţi administra tovarăşilor
în toţi anii de la înfiinţarea în S.M.T. ori pe altcineva. Parcă întovărăşiţii. După cîteva ore se dispus de Recolta Orăştie (la fete) cu 2—0. din conducerea T.A.P.L-ului Pe-
tovărăşirii, făceau ultimele pre au intrat toţi în pămînr. Nici cerătoarea a pornit din nou şi pa şi alţii.
La baschet Energia U.R.U.M.P. în prima zi a învins Re
O. NAIRDA
gătiri. Totul trebuia să funcţio urmă de mecanizatori. Toţi au pînă seara a... împrăştiat griul colta Haţeg cu 65—29 (17—19), iar după masă, tot Energia roşanl, şi tovarăşei Iuliana Pa-
taki, o doză puternică de critică,
neze cu precizia unui ceasor dispărut, în frunte cu agrono de pe 0,15 ha Succesele sondorilor U.R.U.M.P. a întîlnit Şcoala sportivă de tineret Deva. Rezul prin coloanele ziarului la care
nic. In momentul în care se mul Chirilă. Unde ? Nimeni nu tatul primei reprize a fost de 33—18 pentru Energia URUMP, ştiu că scrii.
va intra în lan totul să fie pus ştia nimic. Ce s-a iniîmplat dar din cauza timpului nefavorabil, repriza a doua s-a amînaţ
la punct. Au aranjat uneltele, au în urm ătoarele 11 zile ţ In iunie, la Ghelar s-a pornit pe duminică. In ziua doua, cei din Deva au jucat la egal cu cei — Că bine zici, chiar mă gîn-
fixat locul ariei. Şi ce nu au fă în ziua urm ătoare din Petroşani şi chiar mai bine. Rezultatul final 80—62 pen âeatn la aşa ceva.
cut?! Da propunerea comitetu soseşte directorul S.M.T. | sonda experimentală pentru găsirea tru Energia U.R.U.M.P. Recoltă Haţeg nu s-a prezentat în me
lui întovărăşirii au încheiat şi ciul cu Şcoala sportivă de tineret Deva. 20—0 (neprezentare). ..Să sperăm însă că cei vizaţi
contractul cu S.M.T. pentru o Aceeaşi motocicletă l-a adus Secerişul pe 20 de ha. la înto j minereului feros. Sondorii au reuşit La baschet juniori, Şcoala sportivă Deva a dispus de Energia vor pune punctul pe „i".
secerătoare-legătoare. Liniştiţi şi pe tov. Olaru de la S M T., la vărăşiţii din „Viile Noi“ a durat
Deva. El n-a mai ţinut discur exact 11 zile. Unde pui că anul J ca In luna iulie a, c. să depăşească U.R.U.M.P. cu 29—0 (2 5 -0 ). GH. TAUTAN
oarecum că munca le va fi uşu
trecut aceeaşi suprafaţă a fost ţ zilnic norma de sondaj cu aproxi-
recoltată de întovărăşiţi cu mij l mativ 20 la sută.
rată, întovărăşiţii de la „Viile suri. Din contră, a tunat şi a loacele proprii în numai 3 zile. * TIBERIU NECŞA Jo c snferriaftonai de fofbal Sa Hunedoara
Noi“ şi-au văzut de .alte lucrări fulgerat. La adresa cui? Să vină Ce s^a întîmplat ? Inutil să mai
pînă cînd au fost anunţaţi că : tnaotoriştii! Unde-i brigadierul? arătăm că s-au dat telefoane pen \ Să fie reparat căminur r TvÂĂVvsT*«•?vif-Ar ^ R ah otn ik i“ Skoplje — „Energia“ 1 -0 (1-0)
tru a se cere piese de la centru. I
A sosit agronomul Cine a lăsat secerătoarea în Mecanizatorii se necăjeau cupie 16 minute de
de la S. M. T. Jrum ? se de... „bere rece“. Membrii în { cultural Hunedorehii veniţi în număr mare refuzai !Ană la sfîrşit. Cauza este Urmează echipei gazdă, dominare
la această partidă n-au putut să a- înaintaşii
Văzînd că nu primeşte nici cunoscută încă de multă vrem e: ine hotărită a
O motocicletă a frînat brusc un răspuns, tov. Olaru a dat o tovărăşirii nu au mai aşteptat oa t plaude o victorie a echipei lor şi nici ficacitatea atacului, pripeala în faţa noştri ptesind cu stăruinţă poarta e-
în f.aţa sediului, şi din ataş a sugestie: membrii comitetului secerătoarea să fie reparată. Ei măcar un meci egal, care după des porţii, sau lipsa de precizie a lovitu chipei „Rabointki".
coborît agronomul de sector Chi- întovărăşirii să plece în căuta au intrat în lan cu seceri şi coase I făşurarea jocului li s-ar fi cuvenit. rilor. Se adevereşte astfel, odată mai
rilă de la S.M.T Orăştie, cu faţa rea dispăruţilor. Din pămînt din şi într-o singură zi, pînă seara, mult, vechiul adevăr: un joc de fotbal In partea a doua a jocului, după
radiind de fericire. Nu s-a dat iarbă verde, vii sau morţi, me au terminat recoltatul griului pe Y In ultimul timp căminul cultural este clştlgat de echipa care înscrie o perioadă de joc egal, hunedorenii
bine jos şi ia început un discurs canizatorii să fie aduşi la faţa 6 hectare. „Nicolae Bălcescu“ din oraşul Haţeg cele mai multe puncte, iar nu de a- revin în atac, dar nu pot să concreti
pregătit „ de acasă“ : „Tovarăşi locului. ceea care domină. zeze. In minutul 62 portarul iugo
întovărăşiţi, pentru a veni în In timpul acesta, tov. director şi-a schimbat înfăţişarea. Pereţii Soarta partidei s-a decis chiar în slav respinge în ultima clipă, cu pi
sprijinul vostru, eu, adică, eu şi A apărut un tractorist Olaru şi agronomul Chirilă se s-au scobit, geamurile s-au spart, minutul 2, cînd centrul atacanl al lată cîleva faze mai importante din ciorul, 0 minge către care se îndrep
tov. O krn, directorul S.M.T.- plimbau, cine ştie pe unde, iar iar mesele şi scaunele s-au stri- , echipei iugoslave trimite de la 8 me- această partidă. tau doi atacanţi hunedoreru. A fost
ului, am găsit de cuviinţă să vă Spre seară, Ungă secerătoare mecanizatorii trimişi la „Viile iri, cu capul, o lovitură de cea mai o altă fază care ar fi putut să aducă
repartizăm o secerătoare-legă şi-a făcut apariţia tractoristui noi“ se tolăneau la umbră. In al doilea minut a căzui golul egalarea scorului, însă înaintaşii noş
Lugojan şi ajutorul său. De unde cat. Oamenii muncii spun că, dacă bună calitate în colţul sting de sus victoriei, în condiţiile arătate. Două tri practicind un joc nesigur n-au
toare nouă-nouţă. Să o folosiţi au apărut nu se ştie. Se ştie că După 11 zile secerătoarea- minute mai tîrziu, o altă fază peri adus această satisfacţie meritată S-
au venit „pe două cărări“ (de legătoare ia .atins o cifră „re căminul s-a schimbat în rău, a- < al porţii. Niculescu — apărătorul e- culoasă ta poarta „Energiei": ex chipel lor şi miilor de spectatori.
sănătoşi tovarăşi“. aceea au fost greu de observat). trema dreaptă iugoslavă driblează cî-
ceasta se datoreşte sfatului popular \ chipei hunedorene — care a făcut de
şi tov. Victorin Bătrîncea, directo- 1 altfel o partidă magistrală, n-a mai
puiuţ inierveni.
rul acestui cămin, care a uitat să-I , In restul timpului, jucătorii „Ener
mai îngrijească. Şi din păcate aşa ! giei" au presai cu destulă stăruinţă,
întovărăşiţii, cunoscînd pro Ajunşi la secerătoare au început cord“ la recoltat: 8,95 hectare e, spre regretul' tineretului, care cere , uneori cu fundaşii pe linia de centru. ţiva apărători, centrează în imediata In ultimele 10 minute focul devine
babil asemenea discursuri ale să facă un tărăboi de' s-au adu de grîu în total. Sfatului popular orăşenesc şi tova- : Au fost şi perioade de joc egal, de apropiere a careului de 6 m., min mai nervos. „Energia" forţează ega
lui Chirilă, s-au abţinut de a-1 nat toţi întovărăşiţii. După vre De fapt pentru toate astea răşului Bătrîncea, să ia măsuri ¦ asemenea faze în care atacanţii echi gea este interceptată de un aii ata larea dar apărarea oaspeţilor este la
„.aplauda“. un ceas de trebăluire la maşină, cant, dar Niculescu blochează in ul post şl respinge toate atacurile. Ast
pornesc să facă proba în lan. A nu a existat decît un singur de pei oaspe au asaltai la rîndul lor tima instanţă. fel meciul s-a încheiat cu victoria
Ă trecut o zi pornit secerătoarea. Dar vorba fect : lipsa de planificare şi or pentru repararea căminului, în sco- j poarta echipei din Hunedoara. Dar la limită a echipei „Rabotniki" din
aceea : ganizare a muncii la S. M. T., pul de a putea desfăşura activitate j cele două înaintări n-ap mai putui In minutul 12 Zapis, primind d Skoplje.
Griul dat în pîrgă era numa precum şi o mare lipsă de in pasă în adîncime de Ia CostăchescU,
bun de recoltat. O zi frumoasă Ce ziua zidea teres din partea conducerii cultural-artistică. j marca, apărările respective făcîndu-Şi singur cu portarul în ţaţă, de la mi S-au remarcat: cele două extre
cu soare. Au ieşit ţăranii mun Noaptea se strica. S.M.T.-ului faţă de respectarea mai cîţtva metri, U trage în braţe. me, halful centru şi portarul de la
cltori la secerat. Conform înţe Aşa s-a întîmplat şi cu proba obligaţiilor contractuale. GHEORGHE PÎRVAN \ cu prisosinţă datoria. A fost o mare ocazie de a egala „Rabotniki", iar de la „Energică', Ni
legerii, întovărăşiţii au aşteptat secerăforii: cădea un snop legat, Am spus că după aspectul general scorul. O fază asemănătoare se pe culescu — sigur şi bine inspirat —
C. NICODIM
al jocului, „Energia" merita un re
zultat de egalitate, care însă i-a fost
trece în minutul 30, de daia aceasta Calotă şi Sîrbu.
fiind rîndul lui Cosiăchescu să rateze. M. ENESCU
Era prin luna Ianuarie a anu Brigada artistică de agîfafie de-a dura din sfatul popular pe
lui 1957. In -acea vreme în co data de 1 iulie ai. c. odată cu
muna Băiţa, raionul Brad, jnu Ion Demian;
exisba ~aotiâîuate cultural-artis miniere Băiţa-Grăciuneşti, bri tar al Comitetului comunal al Gerul cînd ne-a-împrăştiat. Multe s-ar putea spune des însem nări din B rad
tică, ena „la pămînt“. La cămi gada a fost înzestrată cu un U.T.M., tov. Gheorghe Bădău- Că din noi n-a mai rămas pre brigada artistică de agita
nul cultural funcţiona doar bi acordeon şi o baterie, iar coo ţ ă ; responsabil administrativ Decît praf şi bucăţele ;
blioteca. Cor, echipe artistice, perativa „Minerul“ i-a procu financiar — preşedintele coo Scoate-şi-ar ochii cu ele ţie din comuna Băiţa-, despre
nu existau... rat costumele corespunzătoare. perativei „Minerul“, tov. Adolf Cei ce ne văd cu priviri rele.
N ecşa; responsabilă cu costu C-am rămas ca vai de noi, aportul acesteia în lichidarea
Trebuia făcut totuşi cevia pen- Asffef pregătită, făcînd cîte maţia — tov. Clara Czeller ;
; ifcru a salva onoarea comunei trei repetiţii pe săptămînă, bri mobilizarea tineretului — tov. Numa-n viniuri şi-n ploi. unor lipsuri, despre programe FILME IN... RATE
gada a debutat cu primul său Artur Polak, secretar al orga Este aici un preşedinte,
Băiţa, oare în anii anteriori se program în preajma alegerilor nizaţiei de bază U.T.M. Băiţa- Dar de noi nu i-a aminte. le prezentate în şalele din jur, Ştiam că se pot • cumpăra in rate gheai şi el se uită pe siradă. In a-
afirmase cu echipele sale ar din 3 februarie. Cu această o- sat. Aripioare de-am avea, la' Brad şi la festivalul regio i maşini de cusut, haine, mobilă şi alte cesi timp cărbunii se consumă', se
tistice la diferite concursuri. cazie, pe lîngă prezentarea u- Lîngă soare ne-am urca; depărtează, şi pe ecran imaginea în
Brigada la lucru Şi de-acolo ne-am da drumul nal din Hunedoara, cît şi des obiecte, dar că filmele se poi vi cepe să se întunece treptat, pînă cînd
Aşa s-a format brigada Drept in cap la cîte unul. ziona... in rate, asta n-am ştiut-o: nu se mai vede nimic. Pînă ce,, la
Brigada constituită a pornit Cărămida rămasă „feafârâ“, pre perspectivele de viitor ale strigătele spectatorilor, operatorul îşi
Iniţiativa a pornit într-o ş-e^ nui program adecvat alegerilor, la treabă. a fost acoperită şi îşi aşteaptă brigăzii. Cine vrea să se convingă de acest aduce aminte de aparat, o parte din
brigada1 s-a adresat şi unor ti rîndul să intre în zidurile no lucru n-are decît să meargă, la cine
!dinţa a comitetului comunal neri oare se lăsau cam greu ...Vedea totul, nu uita ului cămin cultural. Cert este că brigada- primeşte matograful „Sieaua roşie" din Brad,
U.T.M. la oare fuseseră invi lămuriţi de a face parte din Şi cam aspru critica. scrisori şi sezisări de la dife
taţi secretarul comitetului co brigadă, în schimb frecventau Membrii brigăzii s-iau adre Povestea lui Dura
munal de partid, şi membrii co destul de des bodegile: sat coriştilor : riţi cetăţeni oare î se adresează unde este operator şef loan Miclea. film s-a dus fără a fi văzut şi acest
mitetului U.T.M. Băiţa-sat. Aici La Sfatul popula-r comunal
Dar noi mai avem şi-un cor, Băiţa, atunci cînd preşedintele cu încredere. Intre brigadă şi Printre filmele rulaie în râie se nu- lucru se repetă de mai multe ort: Aşa
Care-i trage somn de zo r; nu se afla în localitate, unii cetăţenii comunei Băiţa s-a ci i mără şi filmul „Dragoste de mamă" se vizionează filmele în rate.
Căci de la o vreme încoace, salariaţi îşi făceau de cap. mentat de-acum o strinsă- legă din săplămîna irecuiă.
s-a hotărît formarea brigăzii „Sînt însă, măi frăţioare Corul din Băiţa tace. Printre aceştia se aflau conta Cum procedează acest operator „i- Rămîne ca conducerea întreprinderii
artistice de agitaţie, pe lîngă Unii ce stau lîngă pahare. bilul Miron Dura şi referentul tură. regionale cinematografice să-i dea a-
căminul cultural. Pentru înce Nu stau ca să le păzească Nu peste mult timp corul din principal Ioan Demian. novaior" ? Meioda e foarte simplă: cestai „inovator“ recompensa cuve
put, fiecare utemist prezent la Ci păzesc să le golească". Băiţa s-a afirmat la concursurile Din fondurile realizate, bri nită.
artistice ale festivalului printre Şi mai avem la noi la sfat gada a procurat costume pen lasă aparatul de proiecţie nesuprave-
cele mai bune coruri ale raionu
şedinţă a primit sarcina de a ...Afluenţa spre bodegi a scă lui Brad. Unul ce se cheamă Dura; tru echipa de dansuri a cămi Cînd vom putea face baie?
lămuri cîte un tînăr talentat, zut, crescînd în schimb numă nului cultural, a organizat ex
pe care să-l aducă în brigadă. rul membrilor din brigadă. Ea In comuna Băiţa a început Ziua-ntreagă-i merge gura.
Rezultatul a fost că, după cîte numără azi 27 de persoane, sa construcţia unui nou cămin. cursii cu membriii brigăzii Ia Această întrebare şi-o pun mereu, standardizai, adică nu corespunde
Dar şi aici au existat cîteva Cum să nu îi meargă gura
băile Vaţa de Jos şi în alte lo Şi pe bună dreptate, cetăţenii oraşu ştassutui.
necazuri cu materialele de con Cînd pe gît îi merg de-a calităţi. Tovarăşi c a : dr. Mir lui Brad, de mai mulţi ani în şir,
va zile, s-au adunat în brigadă lariaţi din întreprinderea mi strucţie. In urma neglijenţei, dura dar pînă în prezent n-au primii nici Cetăţenii speră că Sfatul popular
12 persoane, din rîndurile că nieră Băiţa-Grăciuneşti, mem cărămida a avut mult de suferit: cea Ciama, Petre Savu, suro un răspuns concret. orăşenesc, l.G.O. şi T.R.C.L.H,, vOr
rora s-a format şi un comitet bri ai corpului didactic, coope Votca, vinul, băutura. rile Maria şi Ştefania Eisler, găsi cei cîţtva zeci de metri de ca
Bine-am stat noi, citam stat... Construcţia băii populare ci oraşu
alcătuit din trei tovarăşi. S-a natori, personal sanitar etc. S-a Dar ne-a cam venit de hac Oameni din ăştia ca şi Dura Elena Trifu, Stela Făgărăşan, lui a începui cu vreo 10 ani în ur blu care să corespundă ştassului şi
Apa-n noi cînd a intrat, Eliza Ursu, Elena Necşa, Clara mă. Termenele de dare în folosinţă nu vor spune din nou: „Baia va fi
trecut de îndată la alcătuirea mărit şi comitetul de conducere Sînt buni a fi daţi de-a dura. au fost schimbate de la un an la
repertoriului şi la punerea lui de lia 3 la 5 tovarăşi, sarcinile Czeller şi alţi artişti; amatori, altul. Acum clădirea e gaia, instala dată în folosinţă în cinstea zilei..v a
Şi Miron Duna a fot dat... sînt apreciaţi pentru talentul
în repetiţie. Erau suficiente su fiind repartizate a stfel: res anului...". s
biecte în comună — şi bune ponsabil cu partea artistică — lor şi pentru conştiinciozitatea ţiile de asemenea, dar baia totuşi nu Întrebăm şi noi: - „Cînd. vor putea,
şi rele, pe care brigada şi le-a medicul circumscripţiei sanitare cu oare îşi fac datoria în ca funcţionează, nu funcţionează deoa în sfîrşit, cetăţenii oraşului Brad să
propus săi le prezinte publicu 'Băiţa, dr. Mircea Ciama ; res drul brigăzii. rece cablul de înaltă tensiune pus de spună: „am făcui băiet".
lui. ponsabil organizatoric — direc GH. LUPAN constructori (T.R.C.L.H.) nu este Cei în cauză du cuvîniul.
,i Cu sprijinul întreprinderii torul şcolii elementare şi. secre