Page 66 - 1957-07

Nr. 813
Mărfuri industriale şi alimentare Unitate C. E. C. fruntaşă Aniversări scumpe
mai multe!
Cugirul ia devenit în ultimul bodegi, nu întotdeauna se gă-
timp un important centru mun­ seşte bere suficientă, iar me-
citoresc din regiunea noastră. olurile nu sînt variate şi des-
Numărul locuitorilor a crescut lul de bogate. Toate acestea
în mod considerabil. Aceasta a
impus o creştere corespunză­ ...iilllllllllillll
toare a volumului desfacerii
mărfurilor.
In ultimul timp s-au consta­
tat însă o serie de nereguli în
unităţile comerciale din Cugir.
Pentru curmarea acestor stări '''u||llllllllllllllll!!llll!llllllllll!ll!llllil
de lucruri, locuitorii din Cugir, coniirmă faptul că tovarăşii
au discutat zilele trecute pro­ din conducerea întreprinderilor
blema aprovizionării. Cu aoest comerciale sînt străini de ce-
prilej s-au prezentat referate,
pe resoante de comerţ, din oare
a reieşit că problema aprovi­
zionării oamenilor muncii din
Cugir în ultimul timp a lăsat
de dorit. Discuţiile purtate au
scos la iveală o serie de lipsuri. Conisumatorii au criticat cu
Aprovizionare slabă
Asupra acestei probleme s-a
discutat foarte mult. Şi, pe bu- , vânat socialist. In unele rnaga-
nă dreptate, oamenii au con­ zine mărfurile se vînd „pe
damnat atitudinea unor orga­ sprinceană“, sînt prost oonser-
ne comerciale, oare nu s-au o- vate, se vînd cu suprapreţ, se
oupat de aprovizionarea oame­
nilor muncii cu mărfuri din a-
bundenţă. Din magazinele Cu­
gir ului au lipsit timp îndelun­
gat mărfuri mult cerute de
consumatori ca : tricotaje, tu­
buri bergman, mobilă de bucă­
tărie, sandale cu talpă de pie­
le, ţigări „Mărăşeşti“ şi altele.
In trimestrul II, pentru toate
magazinele din Cugir au fost
repartizate numai 4 pulovere.de
femei. Din necunoaşterea clară
a situaţiei aprovizionării cu
mărfuri pe sortimente, în unele
magazine s-au creat goluri, iar
în .altele stocuri de mărfuri greu tionarul Alexandru bănită fal­
vandabile.
Unităţile Aprozar, au negli­
jat în ultimul timp aproviziona­
rea muncitorilor di-n Cugir cu
légume şi zarzavaturi. Aşa se
explică de ce în trimestrul II
pe piaţa Cugirului s-au vîndu-t
doar 465 kg cireşe, 312 kg ro­
şii, 800 kg oaise şi 9.000 kg
cartofi. Nu mai vorbim de ca­
litatea acestor produse, oare din
cauza proastei depozitări, ju­
mătate s-au stricat,. Conduce­
rea Aprozarului cît şi a O.C.L.
produse industriale au fost a s­
pru critioate de către consuma­
tori pentru modul defectuos de
aprovizionare a populaţiei.
Unii consumatori au arătat
că la Cugir au existat perioade
de timp cînd din magazine au
lipsii produse strict necesare
ca : ulei, untură, drojdie de be­
re şi altele. In restaurante şi
iii mAMMm organizajtlter
i€ Silă A.I.S.Ä.P.
Multe lucrări frumoase se pot
aminti din activitatea unor or­
ganizaţii de bază A.V.S.A.P.
ale raionului Haţeg.
.îndrumate cu pricepere de
preşedinţii comitetelor organi­
zaţiilor de bază, !aceste organo­
zaţii obţin rezultate însemnate
în pregătirea membrilor şi în
achitarea cotizaţiilor. Aşa mun­
cesc organizaţiile de la fabri­
ca „Ceramica“ Baru Mare (pre­
şedinte tov. Ioan Saloai), or­
ganizaţia din comuna Lunca
Cernii, (preşedinte tovarăşul
Ioan Mihăescu), organizaţia
de bază a sfatului popular ra­
ional (preşedinte tov. Ioan Ha-
raga) şi altele.
Spre deosebire de acestea,
în raionul Haţeg, mai sînt or­
ganizaţii de bază A.V.S.A.P.
ca-re desfăşoară o activitate
slabă.
Ce s-ar putea spune de exem­
plu de organizaţia de la coope­
rativa „Ţara Haţegului“ (pre­
şedinte tovarăşul Ioan Ciora),
care pe motiv că la sfârşitul a-
fiii ne ds pază
contra incendiilor,
fruntaşă pa regiune
De curînd, formaţiunii de
pază contra incendiilor -din
Haţeg, i s-a decernat drapelul’
de formaţiune fruntaşă pe re­
giune. Această d'îs-tincţie a fost 2.000 lei, fireşte că' avea toate şan- îi era tare dfag‘ bătrirudui; pentru zuţi împreună, dansînd în ritmul u-
acordată .pentru abnegaţia de
care au dat dovadă membrii
formaţiunii, în localizarea şi
stingerea de 100 la sută a in­
cendiilor provocate în raion,
întreţinerea' şi păstrarea în
stare de acţiune a materialelor
şi însuşirea temeinică de către
toţi membrii formaţiunii, a no­
ţiunilor teoretice şi practice,
privind paza contra incendiilor.
Unii membrii ai formaţiunii,
cum este tov. Lazăr Santo, au
fost distinşi' cu medalia şi sem­
nul onorific „Fruntaş în paza
contna incendiilor“.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
pe raion
Vestea că sucursala C. E. C. agitaţia vizuală prin diferite
din comuna Vinerea a fost afişe expuse la loc vizibil. De «*>••‘t**ô-‘-* * s>• •» •-«o-• «a-' »«o
declarată fruntaşă, a făcut în asemenea, tovarăşa Zaharie a
dustrlal s-au produs abateri. De scurt timp ocol întregului ra­ mai - împărtăşit şi faptul că în | La 23 iulie 1952, în istoria 1956 — cu prilejul aniversării
pildă, au fost cazuri oînd la ion. Ba unii, care erau intere­ permanenţă este la curent cu
magazinul de confecţii, gestio- saţi în a obţine şi ei succese pe sumele de bani deţinute de o < Egiptului a avut loc un eveni- a 4 ani de la Revoluţia egip­
nărui şi vînzătorii au vîndul această linie au cerut să li se parte a cetăţenilor din comu­
j ment care a marcat o nouă teană şi a izgonirii din Egipt
l ^ k Î c î n d ve™au ^m undto- împărtăşească unele metode nă, sume oare dacă nu sînt fo­
^ etapă în lupta grea, dar pînă a regelui Faruk — să naţiona­
să-şi procure îmbrăcăminte bune de muncă, lucru care s-a losite imediat, posesorii lor sînt
h se răspundea: „Nu mai a- ţ la urmă victorioasă, a poporu- lizeze compania Canalului de
şi făcut, în cadrul unei analize îndrumaţi să le păstreze pe li­
ţ tui egiptean pentru dobîndi- Suez. Actul era total legitim,
| rea independenţei sale naţio- şi el constituia, de fapt, desă-
Pe marginea discuţiei | n a le: a fost desăvîrşită Re- vîrşirea independenţei naţio­
.° r .. * voluţia şi a fost izgonit regele nale a Egiptului.
publice CU consumatorii
vem“. Tot aici gestionarul a pe raion. Cu această ocazie, to­ vrete de economii. ţ Faruk. Din 1952 ziua de 23 Incepîna din anul 1956 zilele de
din Cu°ir dosit ‘n^re'a;sia cantitate de uni- varăşa Sofica Zaharie, şefa a- Pentru activitatea sa rodnică, iulie a devenit pentru egipteni 23 şi 26 iulie marchează în is­
forme şcolare, vînzîndu-le pe genţiei C.E.C. din comuna Vi­ agenţia C. E. C. din comuna simbolul independenţei naţio­ toria Egiptului două eveni­
„sub mînă“, făcînd ca cei în nerea, a prezentat un raport de Vinerea, a primit drapelul de nale, simbolul Libertăţii — iar mente de o însemnătate deo­
activitate. Ea a arătat că prin­ unitate fruntaşă pe raion, iar harnicul popor egiptean a por­ sebită iar poporal egiptean
cauză să meargă, pentru a şi le cipala metodă de muncă pe tovarăşa Sofica Zaharie, şefa nit o intensă muncă de vinde­ consideră aceste zile ca mari
procura, la Deva, Sibiu şi alte care a folosit-o în activitatea acestei agenţii, a fost recom­ care a rănilor lăsate din bel­ sărbători naţionale ale sale.
ofiâşe. De asemenea fapte, con- sa, a fost discuţiile de la om la pensată de către forurile supe­
ducerea a aflat abia în aduna­ om. Un rol principal l-a avut şi rioare cu suma de 600 lei. şug şi fără nici o milă de co­ Şi aceste sărbători sînt cu
rea publică, înirucît la magazi­ lonialişti. Poporul şi guvernul atît mai scumpe pentru po­
nul amintit cît şi în alte m aga­ egiptean, în frunte cu preşe­ porul egiptean cu cît el a tre­
zine controlul a fost inexistent. dintele Nasser au reuşit ca în buit să lupte pentru victoria
rinţele consumatorilor. aceşti puţini ani care au tre­ cauzei sale cu arma în mînă,
Deservire
necorespunzătoare şi alte
fapte necinstite Nauncroase teatre ic stat cut de la obţinerea indepen­ să obţină victoria cu preţul a
Toţi cei oare au luat ouvîn- fntreprM lárice in lari denţei ţării să dâbîndească o numeroase vieţi omeneşti. In-
tul, printre care cetăţenii An­
drei Pricop, Nicolae Lupu, Ro- 4 serie de importante succese în tradevăr, văzînd că au pier­
d_i_o_a _A_li_bu, Cornel Stoica, Cor-
asprime atitudinea unor .gestio­ nej Ciobotă şi alţii, au cerut ce priveşte dezvoltarea in­ dut din mînă o afacere atît de
nari şi vînzători oare nu înţe- cu hotărîre oa în problemele oo-
merciale din Cugir să se facă dustrială a ţării. Cu ajutorul importantă ca acea a Canalu­
ordine şi să se înlăture din co-
să facă ^un comerţ cu ade- merţ pentru totdeauna, elemen- ţărilor arabe — prietene pre­ lui de Suez, cercurile conducă­
tele neoinstite, străine de inte-
Pînă la deschiderea viitoarei secţia maghiară a Teatrului de cum şi cu ajutorul altor state, toare din Anglia şi Franţa —
resele muncitorilor.
Conducerile O.C.L. Indus­ stagiunii, numeroase teatre de stat din Timişoara va întreprin­ Egiptul a desfăşurat în anii principalii interesaţi — au por­
trial, Alimentara, T.A.P.L. şi stat întreprind turnee în în­ de un turneu la Arad, Sialonta, ds după cucerirea independen­ nit un război imperialist îm­
Aprozar, să întocmească un treaga ţară. Oradea, Cărei, Satu Mare şi
astfel de plan de aprovizionare ţei o luptă uriaşă pentru con­ potriva paşnicului popor egip­
conform cerinţelor consumato­
f.alsifică etc. Astfel, Teodor rilor. Să se evite astfel crearea In luna august, Teatrul de Baia Mare. Teatru] de stat din tinua ridicare a nivelului de tean pentru a intra cu forţa în
Plahide, fost gestionar la res- stat de operetă din Bucureşti va
faunant, a delapidat suma de f trai a maselor muncitoare obi- posesia averii pierdute. Ser-
130.000 lei. Acest element, a.
putut săvîrşi fapta amintită şi prezenta spectacole la Constan­ Biata Mare va juca piesele „In­ i dite şi exploatate nemilos în vindu-se de acţiuâile agresive
pentru aceea că tovarăşii din
oonducerea T.A.P.L. nu l-au ţa, Vasile Roaită şi Eforie cu spectorul de poliţie“ şi „Mor­ | timpul regimului monarhic a ale Israelului, Anglia şi Fran­
controlat în activitatea sa. De
asemenea, conducerea T.A.P.L. opereta „Casa cu trei fete“. Tot molocul“ în comunele Beclean, f lui Faruk. ţa au atacat Egiptul, au dis­
a ştiut că Teodor Plahide este
un element necinstit şi totuşi pe litoral, Teatrul Tineretului din - Bistriţa, lacobeni şi Frasin, Deşi, cu preţul jertfei a nu­ trus pînă la ruine Port Saidul
l-a angajat oa lucrător în co­
merţ. Adunarea a cerut cu ho­ Capitală va juca piesa „Masca Teatrul de stat din Reşiţa pie­ meroşi patrioţi egipteni, „ţara şi alte oraşe şi sate egiptene,
tărîre oa Teodor Plahide să fie sele „Ochiul babei“ şi „Trei ge­ piramidelor" devenise suvera­ au ucis femei şi copii care că7­ *
înaintat tribunalului şi pedep­
sit conform legilor în vigoare. de goluri în aprovizionare sau lui Neptun“. nă şi independentă, totuşi o utau disperaţi adăpost, au
Consumatorii au arătat că ges­ formarea de stocuri cu m ăr­
furi greu vandabile. Faţă de e- Teatrul de stat din Galaţi va neraţii“ la Balş, Brezoi, Făget, parte a teritoriului său — blocat Canalul de Suez, făcîn-
sifică băuturile, dînd rachiul lementele necinstite să nu se prezenta piesele „Inspectorul de Zărneşti şi în alte comune. Spec­
alb în loc. de votcă, toarnă apă manifeste nici o indulgenţă. Ele poliţie“ şi „Hanul de la răscru­ tacole pentru ţăranii muncitori Canalul de Suez — continua du-l nepracticabil pentru peste
în vin şi bere, iar de multe ori ce“ în numeroase localităţi prin­ vor mai prezenta şi Teatrul sa­ să se afle în mîinile unei so­ o jumătate de an. Pînă ta *
vinde cu suprapreţ sau lipsă la
gramaj. cietăţi străine, care obţinea fa­ urmă însă, Egiptul a învins.
Nu-i mai puţin adevărat că nu au ce căuta în comerţul tre care Rîmnicu Vîlcea, Sibiu. tiric muzical „C. Tănase“ din buloase profituri de pe urma Condamnaţi unanim, de către
acelaşi lucru se întîmplă şi în
sectorul alimentar. Aici sînt oa­ folosirii acestuia, iar Egiptul, opinia publică iubitoare de pace
meni ca gestionara Maria Bu-
lac, de la chioşcul de pîine din nostru socialist. Făgăraş, Moineşti. Bacău, Bu- capitală, Teatrele de stat din adevăratul stăpîn al Canalu­ din întreaga lume, condamnaţi
colonie, oare în loc să respecte huşi, P. Neamţ şi Buzău, iar Turda, Piteşti şi !altele. lui, trebuia să apeleze la îm­ de către cel mai înalt for in­
programul de deservire a con­ I. MANEA prumuturi străine pentru a ternaţional — Organizaţia Na­
sumatorilor, face chefuri cu
prietenii în timpul serviciului, ^A'OOOOÓOOOOOÓOQOí.'OOOOnXWv V V C 'O U O W O U W ^ W O ^ W '.'., - > o o o o o < x x x > o o o o o o o o o o o o o o o o o o c avea fonduri necesare dezvol­ ţiunilor Unite, agresorii au
în localul instituţiei. Un alt
caz oare dovedeşte că la Cugir tării economiei sale naţionale. trebuit să se retragă cu coada
este neglijată aprovizionarea şi
buna deservire a oamenilor, îl Egiptul a încercat în nenu­ între picioare pricinuind, pe
constituie şi acela al măcelă­
riei din colonie, oare timp de 2 mărate rînduri să devină stă- deasupra, şt numeroase greu­
săptămîni a stat închisă, sub pînul teritoriului său — Ca­ tăţi economiei din propriile lor
pretextul că gestionarul a fost natul de Suez, dar împotrivi­ ţări.
pleoat în concediu.
rea trupelor britanice, care sta­ Istoria a dovedit odată mai
Şi la magazinele O.C.L. in-
W E lJ f ß E it k ! Ş i E M J8M S & M UM f ţionau atît în Egipt cît şi pe mult, că în zilele noastre o
Canalul de Suez, făcea, prac- cauză dreaptă nu poate fi în­
t tic, imposibil lucrul acesta. vinsă şi că forţa— oricît de
| Lupta poporului egiptean peti- mare ar fi ea — nu poate în­
Întovărăşirea din Şoimyş | tru obţinerea drepturilor sate vinge forţa — mult mai mare
f legitime a cunoscut un avînt şi mai puternică — a opiniei
are posibi d@ dezvoltare | crescînd mai ales după cel publice din întreaga lume. Du­
I de-a! II-lea război mondial. In pă încetarea ostilităţilor, Egip­
I anul 1946 au avut loc în Egipt tul a trecut la vindecarea ră­
f puternice demonstraţii, iar în nilor provocate de agresiunea
Malea, au adus în întovărăşire *¦ anii 1951— 1952 greve şi cioc- imperialistă, militînd mai de­
In toamna anului 1954, cînd turilor, întovărăşiţii au reuşit să întreaga suprafaţă pe care o au, | niri militare în zona Canalu- parte cu consecvenţă pentru
obţină în anii trecuţi recolte cu iar alte 14 familii au intrat în
s-a inaugurat întovărăşirea a- mult mai mari ca ţăranii munci­ rindul întovărăşiţilor. f lui. Sub influenţa mişcării de independenţa sa naţională,
gricolă „Drumul belşugului“ din tori din sat. Şi în acest an tar­ eliberare crescînde şi a acţi­ pentru creşterea nivelului de
satul Şoimuş, aceasta număra lalele de grîu ale întovărăşirii Un pas înainte l-au făcut în­ unilor mai sus amintite, An­ trai al poporului, pentru o
au fost privite cu admiraţie de tovărăşirii din Şoimuş prin ho-
doar 17 familii. De atunci au ţăranii muncitori din sat care tărîrea luată în adunarea gene­ glia a fost nevoită să-şi re­ viaţă mereu mai fericită şi mai
trecut aproape 3 ani. In aceas­ au văzut diferenţa mare dintre rală, de a se constitui fondul ob­ tragă trupele mai întîi de pe îmbelşugată.
tă perioadă, datorită în primul culturile lor şi cele ale întovă­ ştesc al întovărăşirii. Pentru a-
rînd rezultatelor obţinute în în ­ răşirii. Cu ocazia evaluării re­ ceasta s-a hotărît să se reparti­ teritoriul Egiptului şi apoi şi Victoria obţinută de poporul
tovărăşire, numărul membrilor zeze la fondul obştesc 2 la sută
a crescut la 67. Din aceştia, coltei, s-a constatat că de pe din producţia de grîu şi 3 la din zona Canalului de Suez. egiptean în lupta grea pentru
numai în anul 1956 au intrat tarlaua întovărăşirii se va scoa­ sută din cea de porumb. Din Aceasta nu însemna însă to­ dâbîndirea independenţei; îl
36.. banii care vor rezulta în urma tul. Compania Canalului con­ face să fie şi mai îndîrjit, şi
te cu cel puţin 300 kg. grîu valorificării cerealelor, la care tinua să acumuleze sume uria­ mai vigilent faţă de orice unel­
După înfiinţare,. întovărăşirea se mai adaugă şi cei 1.027 lei şe de pe urma folosirii aces­ tire pe care ar pune-o la cale
agricolă din satul Şoimuş, cu mai mult deeît de pe parcelele strînşi pînă acum, întovărăşiţii duşmanii săi. Independenţa e
nului 1956, ia pierdut drapelul sprijinul şi îndrumarea organe­ îşi vor cumpăra maşini agrico­ tuia, sume care se ridicau a- scumpă poporului egiptean şi
întrecerii pe raion, în 1957 nu lor de partid şi de stat, a por­ individualilor. La fel stau lu­ le. Toate acestea dovedesc că nual la 35.000.000 lire sterline. el şi-o apără ca lumina ochi­
a depus nici un fel de activi­ nit să pună bazele unei activi­ întovărăşirea agricolă din Şoi­
tate. tăţi rodnice. Pe terenurile înto­ crurile şi cu culturile de po- In aceste condiţii, guvernul e- lor.
vărăşirii, arăturile pentru însă- muş are multe posibilităţi de
Asemănător stau lucrurile şi mînţări şi însămînţările, au în­ -rumb, care au fost însămînţate ţ giptean a hotărît la 26 iulie Constantin Macovei
la organizaţia de bază de la ceput să se execute în comun, dezvoltare.
cooperativa „16 Februarie“ din cu ajutorul S.M.T.-ului. la timp în-tr-un teren anat de a--® . >*o • -a • • *o • ‘fi >>a • *a • *o “ 6 • *8 • • *0 - • *o >>d • -o > • -a »•» • • •»* *c • • *o * .fi..
Haţeg (preşedinte tov. Leopold
S.M.T. Conferinţă internaţională
Viesel), la organizaţiile din co­
munele Demşuş, Tot eşti, Rîu Convlngîndu-se de superiori­
de Mori etc.
Efectuînd lucrările de bază — tatea lucrării pămîntului cu mij­ Faţă de numărul familiilor de L.a Departamentul Căilor Fe­ In numele conducerii Depar­
arăturile şi însămînţările în co­ loace mecanizate, în primăvara ţărani muncitori din sat şi al rate din Ministerul Transportu­ tamentului Căilor Ferate tov.
mun" şi' ăcordînd atenţie deose­ aceasta, mai mulţi întovărăşiţi, celor înscrişi, întovărăşirea a- rilor şi Telecomunicaţiilor au A. Moisi a adresat oaspeţilor
bită bunei executări a lucrări­ gricolă este însă puţin dezvolta­
lor agricole de întreţinere a eul- printre care Cornel Irimie şi lor: tă. Aceasta şi din cauză că ma­ început marţi dimineaţa lucrări- cuvîntul de bun sosit şi a urat
joritatea întovărăşirilor s-au în­ rile Conferinţei internaţionale conferinţei succes deplin în lu­
scris numai cu o parte din su­ pentru tratarea problemelor crări.
Minerul prafaţa pe care o posedă. După privind orariile trenurilor şi Din partea oaspeţilor partici­
însurătoare 3 ani de muncă în comun, cu curselor vagoanelor de călători panţi la conferinţă, tov. Lud-
toţii cunosc de-acum, din pro­ în trafic internaţional. wig Schwed a mulţumit condu­
Minerul Ladisiau Moiiory de la bucătărie, iar mai tirziu a începui (uindu-i inima cu fire nevăzute. La prie experienţă, foloasele lucră­ cerii Departamentului Căilor
rii în comun a pămîntului. Cu- La conferinţă participă dele­ Ferate pentru primirea căldu­
mina Uricani, urc itnăr blond cit fa-să-şi. cumpere vesela necesară. Apa- mină, lucrează la un troliu, o fată noscînd acest lucru. întovărăşi­
gaţii de special işti din Căile roasă făcută oaspeţilor şi pen­
ţa prelungă şi ochi albaştri, nu râtul de radio tip „Popular" pe ca- bine făcută cu zulufii blonzi şi ochi rii vor trebui îndrumaţi să-şi a- Ferate ale U.R.S.S., R. P.
ducă în întovărăşire întreaga Chineze, R. D. • Germane. R. tru condiţiile create bunei des­
suprafaţă pe care o mai au în P. Polone, R. Cehoslovace, R.
P. Ungare,, R. P. Bulgaria, R. făşurări a conferinţei.
afara perimetrului întovărăşirii. P. D. Coreene, R. P. F. Iu­
goslavia şi R. P. Romîne. Lucrările conferinţei continuă
Exemplu bun în acest sens al
întovărăşirilor Cornel Irimie sau pînă în ziua de 3 august a. c.
prea mare de statură, dar bine dez- r e , îl are, a fost unul din primele mari, albaştri. S-au cunoscut la în­ Ion Malea — amintiţi mai sus
— va trebui să fie urmat şi de
voita1, ss află în pragul căsătoriei, obiecte cumpărate, cepulca doi ortaci de muncă. Pe
Dar pentru paştii pe care c hotărîT Mai tirzîu. a început să depună urmă,, treptat, treptat, a început să ceilalţi întovărăşiţi care au în
să-l facă chiar în toamnă, cînd se 0 payie din economiile sale la se mfiripe între ei o prietenie cal- prezent în întovărăşire o mică
parte din terenurile ce le deţin.
vor culege viile, Monorij sc pregă- C.E.C. Daca am privi acum în car- phnă de sinceritate. Azi mer-
teşte. de trei ani, mai precis de cînd netu său am vedea scrisă suina de S eail la Ufl film, mîine ieşeau la In acelaş timp membrii înto­
a devenit miner. 8.000 lei. Ce vrea oare să facă cu plimbare, undeva pe malul Jiului vărăşirii, ci! sprijinul şi îndru­
marea organizaţiei de bază şi a
Ca uruil crescut intr-o familie ne- aceşti bani? Să-şi cumpere motoci- " isM in , m alta zi intr-o excursie
voiaşă şi numeroasă; din mahala- cletă? Nu, intenţionează ca în vii- pe dealurile şi munţii din împreju- sfatului popular comunal, vor
lele Timişoarei si-a propus de la torul apropiat să-şi construiască- o rimi. îşi vorbeau de toate, despre trebui să ducă muncă de lămu­
bun început să-şi creeie o mică ba- casă proprie, acolo, undeva pe ina- viaţa lor de odinioară, despre pre- rire cu ceilalţi ţărani muncitori
ză materială pentru ca viiidarea lurile apelor repezi şi cristaline ale zent şi uneori mai făceau aluzie la din sat, pentru atragerea lor în
lui familie să nu mai cunoască lip- JWiiui. Paratei cu toate acestea, în- viitor. începeau să se cunoască tot întovărăşire.
surite îndurate de el în nu prea în- adîncuri căută să înveţe tot Mai mai bine.
depărtata copilărie. Cum începuse să mult din bogata experienţă a lui !şe fiecare dată cînd sînt reuniuni,
cîşlige lună de lună în jurul a Eislef-baci in ale mineritului. Cum ladislau. şi Margareta, pot fi vă- A te lie ru l de croitorie
pentru dame „S o lid a ri­
tatea“ din Deva execută:
sele, să-şi pună îtl aplicare visul sîrguinţa de care dădea dovadă, în ş0r a/ !!nui vals, cu feţele radiind
orice lucrări de comandă cu ga­
său. Mai MU, cum era şi normal, curînd (iteinistill Mononj a devenit privindfi-se în ochi, de ranţie (cu materialul clientului).
Solicitaţi cu încredere execuţiile
omul s-a îmbrăcat bine, aşa că as- uit minier de frunte. Deocamdată, pnrcă m s a. ma/ sătura> sau şop. de lucrări din acest atelier, (pia­
ţa Unirii nr. 3).
lăzi. are vreo 8 costume de haine, pe pieptul ¦său străluceşte insigna nndii-şi cine ştie ce !a uyecfye. Orta-
nu ştiu cile perechi de pantofi, pai- de miner fruntaş. Mîine, poate va cU !ui ai ^ u priuesc cu inţe.
ton, fulgarin, nenumărate cămăşi primi „Medalia Muncii , iar mai jes parcd spun in sin e : „să
^
şi, bineînţeles lenjeria de pat. tîrziu, cine ştie... Să nu credeţi ?{.. ^
Apoi şi-a luat mobilă combina- ^ s a ca la început t-a fost uşor mi- jucăm wm straşnjcă la A telie ru l de re p a ra i
\, în rate, pe care a adus-o ioc- ncnluL tnoaţasp mai intu lacatu- Ladistau si a Margare- m aşini de cusut, biciclete
mai. d.in oraşul. nai.al,, Timişoar..a..,....ş.i¦ seria dar cu Eiser-baci — desi-t ^ dQ. ^ ^ co/îoto deja
şi arm e de vinătoare
a aşezat-o in apartamentul confor-cam aspru - ...c..i.n.e-i h.a.r.n..i.c. si v.r.e.a.. „S olidaritatea“
labn pt care îl primise de la nună. învaţă mineritul. de nndt că a?a {rebuie să jic ! a ¦din D eva ex ec u tă:
Intre timp, mobilierul camerei a Şi dragostea? Avenit aşa pe toamnă îşi vor înjghebao căsni- comenzi de acest gen de bună
fost compelciat cu 0 garnitură de neaşteptate, tiptil caun hoţ. înlâin- cie fericită... calitate (str. Lenin nr. 2).