Page 68 - 1957-07

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I lNoi întovărăşiri agricole
în raionul ilia

Anul ÍX. Nr. 814 B 4 pagini 20 bani Sub îndrumarea Comitetului raio­ vărăşirii celei vechi, noii întovărăşiţi noi. Alunea in comun, va da roade
nal de partid, organizaţiile de bază au fost asiguraţi de un sprijin to­ mai bogate, şi-apoi ne vom putea fo­
Vineri 26 iulie 1957' săteşti din raionul Mia, duc o acti­ vărăşesc în ceea ce priveşte orga­ losi şi de unettele S.M.T.-ului.
vitate susţinută în vederea realizării nizarea muncii. Anul acesta vechea
HiroiMWfyibvmj sarcinii trasate de cel de-al 11-lea întovărăşire a executat toate muncile Ducînd aceste cuvinte - în mijlocul
Congres al P.M.R. privind transfor­ in comun. Noii întovărăşiţi s-au an­ ţăranilor muncitori, şi prin exemplul
Colectiviştii din Turdaş A cu m este motor, marea socialistă a agriculturii. gajat să urmeze exemplul lor, să e- lor personal, cei 7 membri de partid
au terminat secerişul d a r i|ii-i m e c a n ic . xecufe lucrările agricole la un nivel au reuşit să pregătească asocierea a
Concomitent cu acţiunea de mo­ inalt, aplicînd regulile ştiinţei agro­ 22 de familii, care au inaugurat, tot
Datorită faptului că culturile au rămas mulţumiţi. E şi nor­ In nr. 810 al ziarului spre bucuria mecanicu­ chip să se arate. L-au bilizare a ţărănimii u/nuncitoare la tehnice. Pentru ca angajamentul să la data de 21 iulie, întovărăşirea
de grîu ale colectiviştilor din mal. Recolta de pe cele 30 hec­ nistru, a a.pârut o notă lui (care a fost scos aşteptat oamenii, pre­ strîngerea recoltei, organizaţiile de nu rămînă formal, ţăranii muncitori căreia i-au dat numele, „2$ August
tare cultivate de grîu, evaluată critică intitulată „Cînd special din producţie cum nuntaşii aşteaptă bază desfăşoară o susţinută muncă din cele două întovărăşiri s-au an­ 1944“, ziua eliberării patriei noastre
Turdiaş au fost culcate la pă­ la r peste 2.000 kg la hectar, a batoza n-are motor“. de la fabrica „IC. Fri- mirele şi mireasa. politică de masă pentru convingerea trenat în întrecere socialistă. Cine de sub jugul fascist. Acest nume a
ruînt din cauza vuiturilor şi fost pusă la adăpost. Conducerea S.M.T.-ului mu" din Orăştie, pen­ ţărănimii muncitoare de a se înca­ cîştigă întrecerea nu se ştie. Lanse fost atribuit întovărăşirii lor, şi de
ploilor secerişul s-a desfăşurat Orăştie — căreia i se tru a se ocupa de mo­ Era acum motor, e- dra în unităţile socialiste din agri­ au şi unii şi alţii. către ţăranii muncitori din satul
mai anevoios decit în anul tre­ Un aport deosebit la strînge- adresa nota critică — tor), luni a plouat. Şi ra batoză, era delegat cultură. Bastea, care a fost inaugurată cu
cut. Ei n-au putut folosi sece- rea recoltei bogate de grîu, au a luai măsuri ca ba­ atunci ce şi-a zis el, de batoză, erau coşari... Cu ocazia unei adunări a organi­ o săpfămînă înainte şi în care au
rătoarea-legătoare, fiind nevoiţi adus colectiviştii Petru Tonia, tozei de la aria electri­ mecanicul: „De ce nu numai mecanic mi era. In frunte cu membrii de partid, 35 zaţiei de bază ce s-a ţinut în luna intrat 32 de familii, cu o suprafaţă
Oprea na Lula, Alexandru Ko- ficată din satul Şoimiiş m-aş duce puţin pe-a- Să punem goarnele, să ţărani muncitori din satul Lăpuşnic, iunie, cei 7 membri de partid din însemnată de teren.
a recolta griul cu coasele şi se- ipronczoi, Rafila Bartok şi Si- să i se trimită motorul casă? Cei de la S.M.T. batem tobele, îşi zi­ la data de 21 iulie a.c., au inaugu­ satul Fizeş, au hotărit să facă cu toţii
cerile. De aceea, miercuri, 24 mion Dudaş, care au participat respectiv pentru a pu­ ştiu că sînt la arie, iar ceau ciţiva gospodari, rat o nouă întovărăşire agricolă cu cereri pentru a se constitui în satul Pătruns de importanţa sarcinii cu
iulie 1957, cînd au terminat de zi de zi la seceriş. tea începe treierişui. pe cei de. la arie, ii poate va veni mecani­ aproape 30 ha. teren. întovărăşirea lor o întovărăşire agricolă. privire la cooperativizarea agricultu­
recoltat întreaga suprafaţă, ei invîrt eu“. A plecat cul. Dar el n-a apărut. veche din acest sat, creată in 1955, rii, sarcină trasată de cel de»al II-lea
Aşadar, luni, adică deci şi plecat a fost. Rugăm pe cei care vor şi-a mărit suprafaţa de teren, ajun- — Pămîntul nostru — a spus se­
L-au aşteptat ţăranii gînd ca numai în ultimele 3 luni cretarul organizaţiei de bază, tov. Tri- Congres al P.M.R., Comitetul raional
pe data de 22 iulie, muncitori marţi, l-au înlilni pe mecanicul să crească cu peste 60 ha. pon Sabin, — este în majoritate de
aşteptat miercuri piuă deal, iar gunoiul de grajd îl urcăm de partid llia va duce şi îiţ viitor
treierişui putea începe. spre seară, dar el nici in cauză, să-l trimită Cu ocazia festivităţii de inaugurare, greu cu vitele. In întovărăşire vom
între membrii celor două întovărăşiri o activitate intensă pentru împletirea
Dar, spre ghinionul ţă­ la Şoirnus. Oamenii s-au purtat discuţii prieteneşti. Prin putea folosi îngrăşăminte chimice,
luptei pentru strîngerea recoltei cu
ranilor muncitori şi încă îl aşteaptă. tov. Josan Petru, preşdintele înto­ ceea ce va fi foarte avantajos pentru
cea de cooperai !vizare a agriculturii.

AUREL BULGĂREA

. . O- .«• • •• * ¦ • *t - »-*• t - .-Ç. . •4*. . «. -4 ' •

IN CINSTEA „ZILEI MINERULUI"

CINE VA CÎŞTIGă "ÎNTRECEREA

.. . iar cei din Simeria-Veche Minerii din Aninoasa parti­ din stratul 5, care şi-a depăşit ciu şi N. Nicula, au extras în
cu 212 tone angajamentul luat plus pînă la aceeaşi dată ¦182
au început treierişui cipă cu mult elan la întrecerea în întrecere, de a da pînă la 23 tone şi respectiv 201 tone căr­
socialistă în cinstea „Zilei mi­ ¦august 1.000 de tone cărbune bune. Trebuie de asemenea men­
Beneficiind de ajutorul a de 24 iulie să poată începe tre­ Veste îmbucurătoare nerului“ şi a zilei de 23 Au­ ţionată munca minerilor din
două secerători-legători, colec­ ierişui griului. gust. In sectorul III „Piscu“, peste plan. brigada lui Alexandru Cerghe-
H Ieri, tov. Gherasim Trifu, secretarul sfatului popular Baia brigăzile de mineri, ‘antrenate Minerii acestei brigăzi lucrea­ zan, oare deşi în primele 20 de
tiviştii din Simeria-Veche, au Terminînd primii pe raion se­ j | de Criş, ne-a comunicat o veste îmbucurătoare: In ziua de în întrecere, lucrează în aceste zile ale lunii rămăseseră sub
terminat de secerat cele 70 hec­ cerişul colectiviştii din Simeria- H 24 iulie a.c. harnicii ţărani din întovărăşirea agricolă din sa- zile cu forte sporite, fiecare ză cu mult elan, pentru că nu plan, din cauza unor greutăţi
tare cultivate cu grîu, numai în Veche sînt hotărîţi să termine !j tul Ţebea, comuna Baia de Criş, au început treierişui grîu- fiind hotărîtă să ocupe un loc vor să se lase mai prejos decît in exploatarea abatajului lor,
decurs de 7 zile. Acest lucru tot primii şi treierişui. g lui. Ei au obţinut in medie la hectar 1.600 kg. de frunte în clasamentul între­ cei din brigăzile conduse de avînd sprijinul conducerii secto­
le-a dat posibilitate ca în ziua ^ Primul care a treierat a fost Niţă Carolitia. cerii pe sector. Ion David şi Aurel Cristea din rului şi al maiştrilor mineri, au
sectorul I, cu care sînt în între­ reuşit ca la 22 iulie să fie cu
Şi ţăranii individuali au început treierişui Pînă la 22 iulie, în frunte se planul îndeplinit la zi.
află brigada condusă de Mihai cere.
Tucaciuc de la abatajul nr. 4, Tot în cadrul sectorului UI, laTrustul m

minerii din brigăzile lui V. Li-

La aria nr. 4 din oraşul Ha­ sesc : Iovu Neiconi, Axente Nei- Veşti de
ţeg a început în dimineaţa zilei ';oni, tona.ş Neiconi şi alţii.
de 24 iulie treierişui. Printre — Hun edo ara
cei care au treierat primii se gă- Treierişui continuă cu însufle­
ţire.

— ,,Dăi zor, U sm a z i J e s e c e r i Ş Tufaru, cel care Gît de interesante sînt veştile noi, tii din Călan şi Hunedoara. Aţinerii buie dolomită în cuptoarele Siemens
nene Flor-eu, că strîngea snopii ori de unde ar fi e le ! In cadrul din brigada lui loachim Modilcă, ex- Martin.
ne-apucă ploa­ în clăi. Trebuie Trustului minier Hunedoara, găseşti cavatoriştii V. Nandrea, I. Rădoane
ia !“. să zorim altfel mereu asemenea veşti. şi I. lenăşescu, au contribuit efec­ Minerii din cele două cariere ale
tiv cu munca şi elanul lor la re­ minei Teliuc, depunînd eforturi au
— ,,Mînă mai iute maşina hectare a întovărăşirii agricole ultima zi de seceriş 34 familii ne udă grîul pe jos, şi asta Cu planul hmar îndeplinit zultatele obţinute. reuşit totuşi să facă faţă cerinţelor
aia, măi Ilie, că vine Roşu din din Sibişel. Oamenii vorbeau de întovărăşiţi. Au fost prezenţi n-am vrea. Pînă acum am reu­ oţelarilor. Ba mai mult, ei au tri­
urmă, şi cu el nu-i de. glumit“. dar rniiriile lor harnice nu stă­ toţi, de la primul pînă la ulti­ şit cu toate şi n-am vrea în mis pină la 2ţt iulie spre Hunedoa­
„Anuţia ceia harnică — a ajuns teau in loc. Unii tăiau cu coa­ mul. In ziua aceea aveau de ruptul oapului ca tocmai acum, ra, 314 tone dolomită în afara pla­
la capăt cu strînsul în urma sele grîul înalt şi greu la spic, strîns grîul de pe ultimele hec­ la spartul tîrgului, să ne facă Şe ştie că limonita are un pro­ Excavatorul sovieiic nului. Cele două,, brigăzi care lu­
femeile adunau cu secerlle sno­ tare rămase nerecoltate din cau­ ploaia asta’ bucuria. cent/ mai ridicat de fier, decît alte tip „Voronej“ crează în carierele de minereu, sînt
coasei“. za ploilor. De cum aii intrat în Mîinile harnice lucrau mai cu minereuri. Aşa că nu întîmplător conduse de 1. Nistor şi P. Simio-
colectivul sectorului i carieră, al mi­ In toamnă sosise la mină, primul niuc.
„Nu se lasă deloc deputata pii. veneau apoi legătorii... nei Teliuc, a pus accent deosebit excavator sovietic tip „Voronej“. De
Zi spornică de lucru, la poa­ lan au şi început lucrul. pe realizarea şi depăşirea planului atunci, minerii s-au putut convinge Rezistenţă reglabilă
Mărioara Tonţa !“ Florea Miclea, în vîrstă de spor. Peste puţină vreme, atunci la acest minereu. de eficacitatea lui ia extracţia mi­
70 de ani, a ţinut să bată pri­ nereului din carieră. Dar iată că de Becurile de semnalizare de la sta­
' Cîteva spicuiri, prinse printre lele munţilor, pe locul care se mul polog de grîu. A vrut să cînd soarele trecuse la chindie, ...Cînd se terminase schimbul I, curînd a sosit la mină un nou exca­ ţia de transformare de 35.000 w.
foşnetele spicelor de grîu şi tăi­ cheamă „Cîmpul din jos“ al Si- arate tinerilor că el nu ştie ce-i grîui a fost tot secerat. N-au din ziua de 24 iulie, tînărul maistru vator de acelaşi tip. Aîomentan îşi a minei Ghelar, se ardeau foarte
şul coaselor de pe tarlaua de 14 bişelului. Aici, s-au strîns în cunoscut oamenii răgaz pînă nu Goda s-a apucat de calcule. Ştia uşor. Inovatorii Gh. Stanca şi G.
au văzut clăile strînse. Atunci doar că la începerea schimbului face rodajul la demolarea unei linii Borhely n-au fost de acord cu a-
oboseala. A pornit polog lat de ALaria Tonţa şi alte două înto­ mai erau cîteva tone pînă la înde­ ferate, iar peste puţin timp îşi va cest lucru care putea aduce după
aproape un metru şi jumătate. vărăşite au smuls cîteva fire plinirea planului lunar la limonită. lua locul în cariera de minereu ală­ sine prejudicii stafiei de transfor­
Coasa a scrîşnit cu sete. In ur­ de grîu şi, după obiceiul locu­ Inir-adevăr nu se înşelase. Planul turi de celălalt. mare. Pentru remedierea situaţiei cei
ma lui la rînd era Ion Roşu. A lunar la limonită era îndeplinit. doi inovatori au construit o rezis­
„Iar tc-aJ rup'., tras de două ori cutea pe gura lui, le-au legat „în cruce“ : semn De notat că noul excavator poa­ tenţă reglabilă pe care au interca­
firicelule I" — par­ coasei, şi-a suflecat mînecile că­ că au terminat seceratul. Firele Pînă la această dată, colectivul sec­ te fi echipat ca draglină, greifer şi lat-o în circuitul electric.
că spune figura măşii largi şi-ia început. Abia de grîu i-au fost încredinţate macara, puţind fi astfel întrebuin­
tinerei Maria Bun- avea timp să răsufle Anuţa Ro­ Anei Roşu. E obiceiul ca cel torului mai extrăsese 35 tone de si- ţat la lucrări cît mai variate. De cînd cu aplicarea inovaţiei,
gărdean de Ia Fi­ şu, fiică-sa, care grăbea cu care le poartă să fie udat cu becurile nu se mai ard, iar insta­
latura Lupeni. strînsul că din urmă o ajungea apă, pentru ca rodul să fie bo­ derită peste plan, iar la masa mi­ în carierele de dolomită laţiile de semnalizare prezintă mai.
cu coasa alt întovărăşit. Dar nu gat. Şi Ana a fost udată pînă multă siguranţă.
„Nu-i nimic, ii la piele. Asta mai mult de dra­ nieră era în gratie, cu toate că pla­ Nu-i uşor să lucrezi în carierele
G. T.
venim de hac" — acesia era motivul hărniciei. A- gul obiceiului, fiindcă şi altfel nul se majorase. de dolomită, mai ales cînd vremea
ţi-e potrivnică. Oţelarilor însă le tre-
spun mliniie har­ nuţa şi-'a cîştigat renumele de rodul e bogat. Toate acestea demonstrează în mod

nicei lucrătoare la fată harnică şi nu vrea să-l piar­ Peste două-trei zile întovără- convingător, că cei din sectorul 1
şi-au făcut datoria faţă de furnaliş-
nng. dă. şiţii din Sibişel vor începe tre­
Un vînticel rece a coborît de ierişui. Şi anul acesta vor avea
pe munţii din apropiere:
să treiere din belşu g : munca
Semn de ploaie — zise Aurel le-a fost răsplătită.
N- c-

ACTUALITĂŢI DIN TARILE DE DEMOCRAŢIE POPULARA

In cinstea aniversării Revoluţiei In oraşul Hambîn se construiesc chimie. In provincia Hvanheul de tunetelor celei de-a doua centrale e- Depăşirea planurilor semestriale
şase şcoli noi, iar la Hînnam — clă­ sud o serie de spitale vor fi extinse. ledrice —- „Peştera“ şi a celei de a
Se construiesc noi cinematografe. treia centrale — „Aleko".
din Octombrie direa unei şcoli medii tehnice de Numeroase întreprinderi din R.D. La 22 Iunie întreprinderea de con­
Sistemul hidroenergetic de la Ba- Germană au îndeplinit înainte de ter­ strucţii de maşini pentru transporturi
întrecerea în muncă din Al­ termen planul din primul se­ T izina de locomotive şi vagoane lak va produce înfr-un an o canti­ men sarcinile planului pe primele şase din Hennigsdorf a îndeplinit planul
bania în cinstea celei de-a mestru.. Printre muncitorii care luni ale anului şi au produs o can­ pe şase luni. in aceeaşi zi planul
tate de energie electrică de 1,5 ori

40-a aniversări a Marii Revo­ au obţinut cele mai bune rezul­ din Qiansindian mai mare decîi produceau toate cen­ titate considerabilă de produse peste semestrial a fost îndeplinit şi de com­
luţii Socialiste din Octombrie tate in această perioadă se nu­ plan. binatul de fibre artificiale din Ru­
mără cei din industria petroli­ Uzina de locomotive şi va­ oare 78 la sută au fost introduse tralele electrice din Bulgaria în tim­ dolstadt. La 20 iunie fabrica de tex­
a cuprins in prezent toate co­ feră, care au dat aproximativ goane din Ciansindian, în apro­ în producţie, realizîndu-se mari pul regimului burghez. Ea va permi­ Întreprinderile de stat din indus­ tile din Cottbus a îndeplinit de ase­
lectivele din centrele muncito­ 11.800 tone petrol peste plan, piere de Pekin, funcţionează de economii. te irigarea a sute de mii de decari tria cimentului au produs în aceste menea sarcinile planului semestrial.
reşti şi ţărănimea muncitoare, adică cu 25.000 tone mai mult peste 50 de ani. In diferite pe­ de păndnt roditor din valea Traciei.
încă de la începutut anului a- decit în perioada corespunză­ rioade ea a aparţinut capitaliş­ In acea'jşă uzină s-au îmbu­ luni 40.000 tone ciment peste plan.
oroape 270 de întreprinderi toare a anului trecut. Printre tilor francezi, japonezi, apoi go- nătăţit condiţiile de muncă.
şi-au luat angajamente în cin­ întreprinderile fruntaşe se nu­ mindaniştilor, din 1948, cînd u- Dacă luăm cifra 100 drept ni
stea acestui eveniment. In mără în prezent minele de a- zinia a trecut în mina poporului, velul salariilor din 1950, în 195G
cursul ultimelor luni munca a ramă şi de crom., uzina meca­ acest nivel reprezintă 170.
luai un nou avînt. Pretutin­ nică „Enver H oifa” din Tira­ ea s-a transformai mult.
deni colectivele din întreprim' na, şantierul hidrocentralei In prezent pe 1-îngă uzină
ieri şi ţărănimea muncitoare „Enver Hodja" din valea riu- In comparaţie cu perioada funcţionează o şcoală, un spital,
au redus cu acest prilej lerme- lui Maţi.
1nete angajamentelor luate ante- dinainte de eliberare uzina a o baie, o bibliotecă, un cămin
¦rior pentru îndeplinirea înainte Pe de altă parte, ţărănimea şi o grădiniţă de copii, un club,
fost lărgită, iar utilajul înoit ;

numărul muncitorilor este în

de termen a planului anual. Zi­ muncitoare a mobilizat toate prezent de peste 4.000 de oa­ un sanatoriu de noapte. S-a în­

lele acestea s-a. anunţat că forţele pentru a îndeplini la meni. Volumul producţiei livra­ fiinţat o şcoală de ridicarea ca­
1mai mult ie 180 de centre mun- timp muncile de sezon. te a crescut de trei ori. Munci­ lificării oare anul trecut a fost
>citoreşti au îndeplinit înainte de torii uzinei manifestă mult en­ absolvită de peste 500 de per­
(Agerpreş)

Noi şcoli, spitale, cinematografe tuziasm în muncă. Numai anul soane. Cursurile serale sint frec­
trecut ei au prezentat 828 pro­ ventate de 2.300 de lucrători din

In 1957 în R.P.D. Coreeană vor fi Invăţămînt superior şi şcoli med i puneri de raţionalizare, dintre uzină.

construite peste 500 clădiri pentru or­ tehnice. In fiecare raion al oraşului Construirea nodului hidroenergetic
ganizaţii culturale, instituţii de invă- se construiesc clădiri pentru institu­

, ţămînt şi instituţii sanitare. Suprafa­ ţii medicale. In cinstea zilei de 15 de la Batak
ţa totală a acestora depăşeşte 300.000 august, Ziua eliberării Coreei, se va

m. p. termina .construirea clinicii din Phe­ Construirea nodului hidroenergetic p. va fi alcătuit dai cîteva lacuri de In capitala R. P. Ungare se construiesc în ultimul timp mii de apartamente pentru muncitori.
La Phenian va fi construită între nian. de la Batak, din munţii Rodopi, cel acumulare şi trei hidrocentrale. IN CLIŞEU: In strada Rona din cartierul Zuglo din capitala R. P- Ungare sînt în curs de construcţie
mai mare obiect al celui de-al doilea peste 900 de apartamente.
altele clădirea principală a Institu­ In cursul anului se vor construi cincinal al R.P. Bulgaria, se apropie Prima centrală „Batak“ va fi în
tului Politehnic „Kim Ceak“, precum clădirile spitalelor T.B.C. şi de boli de sfîrşit. Acest nod hidroenergetic curînd dedă în exploatare parţml. Se
şi noi clădiri pentru opt instituţii de infecţioase. care cuprinde o suprafaţă de 3.600 km. desfăşoară construcţia încăperilor şi

.' V V-V. \A\. -------——V —V- 0\\_ ~vv\ NXO'' -V