Page 7 - 1957-07

I Nr. 795 DRUMun SOCIALISMULUI Pag. 3

VIAŢA D E PA RTID Cu învăţătorii şi profesorii
raionului Haţeg
O rganizafia de bază se preocupă

de întărirea rînduriior partidului (Urmare din pag. l-a) crescut cu o şcoală... Astăzi,

Una dintre sarcinile cele mai Gheorghe Fărcaş a avut bucuria Ingrijindu-se de continua sebite obţinute In educarea ti­ raionul Haţeg se mîndreşie cu
creştere a numărului membrilor nerei generaţii. Tovarăşul Pe­ cele 100 de şcoli de toate cate­
importante care stau tri faţa or­ să ajungă cu el pînă la comple­ de partid cu cei mai înaintaţi tre Crişovan, transmite apoi sa­ goriile, împrăştiate pînă în cele
muncitori, organizaţia de bază lutul Biroului Comitetului ra­ mai îndepărtate cătune.
ganizaţiilor de bază este aceea tarea şi înaintarea cererii de de lia Atelierele centrale Guna- ional U.T.M. Impresionant este
— „Aceasta, da realizare, —
de a lupta necontenit pentru în­ primire în rîndurile candidaţilor Barza contribuie din plin lia în­ momentul în care detaşamen­ îmi şopteşte pensionarul Gheor­
tărirea partidului, la îmbunătă­ tul de pionieri — cu braţele ghe Pârău. De altfel, am vă­
tărirea rînduriior partidului şi a de partid. ţirea compoziţiei sociale ia rîn- încărcate de flori — mulţumeş­ zut ăteva şcoli din cele noi,
te din suflet acelora din sală dotate cu o bogată bază mate­
compoziţiei sociale a acestuia. Pentru ca stagiul de candidat durilor sale, la strîngerea legă­ care cu grijă părintească, se rială, sprijin efectiv în munca
turilor dintre partid şi masă. străduiesc a împărtăşi cunoş­ învăţătorului şi în pregătirea
Pentru îndeplinirea acestei sar­ să nu rămînă o simplă formali­ tinţe noi viitorului de aur al elevilor".
V. PIŢAN patriei noastre.
cini, organizaţia de bază de la tate, organizaţia de bază acordă Mai apoi, tot în cadrul festi­
vităţii, pentru activitate rodni­
„Atelierele centrale Gura-Bar- o importantă deosebită educării

ză“, şi-ia axat mai întîi întreaga şi pregătirii candidaţilor de par­

activitate politică pe mobiliza­ tid pentru oa aceştia să se poată

rea muncitorilor, tehnicienilor şi ridioa la nivelul cerut membrilor

inginerilor la participarea activă de partid. In organizarea acestei că, învăţătorul Nicolae Clen-

în lupta pentru realizarea sar­ munci, organizaţia de bază ţine C ă rţi n oi Curăţenie şi hrană îndestulătoare I Realizări ciu este distins cu insigna „în­
însem nate văţător fruntaş", iar profesorul
cinilor de plan. Experienţa a do­ seama că o parte a oamenilor ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ Cu astfel de îngrijiri, numărul păsărilor din gospodăriile de stat Ioan Ilie, cu insigna „Profesor
Referatul prezentat de tova­ fruntaş".
vedit că în asemenea condiţii muncii, care devin candidaţi de creşte mereu, asigurînd mai multe ouă, mai multă carne şi mai multe răşul Alexandru Moise, şeful
Secţiei de învăţămînt şi cultu­
se făureşte legătura organiza­ partid, nu au nivelul politic ridi­ „TABELE pene pentru bunul trai al oamenilor muncii. Dezvoltînd fermele anexe — ră a raionului, a oglindit rea­
lizările şcolii noi ca factor
ţiei de bază cu masele de oa­ cat, nu cunosc bine programul MATEMATICE“ vite, porci, crescătorii de păsări —G.A.S.-urile din regiunea noastră a- principal în pregătirea şi edu­
carea copiilor. In anul şcolar
meni ai muncii, sporind încre­ şi Statutul partidului. Pentru jung în fiecare zi Ia o mai mare rentabilitate. Pentru aceasta nu sînt 1956—1957, sub îndrumarea or­ Referatul „Din trecutul is­
ganelor şi organizaţiilor de toric şi cultural al Ţării Haţe­
derea acestora în partid, şi în- ridicarea continuă a nivelului 296 pag. lei 15 necesare numai condiţiile de dezvoltare — spaţiu etc. — ci şi o înaltă partid, şcolile din raion au ob­
ţinut rezultate şi mai bune în
tărindu-se tot mai mult presti­ politic al candidaţilor de partid, Cuprinde principatele elemen­ pricepere gospodărească. Unde se îmbină acestea, rezultatele sint cele activitatea lor. învăţătorii şi gului", prezentat de tovarăşul
te necesare pentru efectuarea profesorii au dat dovadă de
giul organizaţiei de bază. Pe organizaţia de bază a trasat aşteptate. mai multă maturitate în munca Vasile Tănăsescu, ne-a purtat
IN CLIŞEU : crescătoria de păsări a gospodăriei agricole de stat din lor la catedră şi în desfăşura­
baza legăturilor dobîndite în sarcină mai multor comunişti să calculelor şi rezolvarea proble­ rea activităţii cultural educa­ pe mîndrele plaiuri haţegane,
melor din următoarele domenii tive. Numeroşi profesori şi în­
procesul muncii, organizaţia de organizeze, în rîlndurile candida­ Haţeg. Fo/o I. HORVATH văţători c a : Marieta Pop, Cla­ amintindu-ne de viaţa şi mun­
ra Duma, Alexandru Şerbănes-
bază a putut să se preocupe în­ ţilor, studierea şi discutarea matematice: cu, Constantin Popescu, Ion ca locuitorilor lor harnici, încă
— aritmetica; Rădulescu, Paulina Ciobanu,
deaproape de ridicarea nivelului Statutului partidului. De această Experimenta m măsurilor de îmbunătăţire a sistemului Ftorica Ilie, Victoria Roşea, din cele mai vechi timpuri. Bo­
de salanzare în discuţia oamenilor muncii Ilie Duică sau educatoarea
politic al celor mai înaintaţi sarcină deosebit de importantă — algebra ; Ana Epure, sînt de-acum cu­ gat în imagini şi date istorice,
noscuţi în raion pentru zelul
muncitori, să-i' pregătească pen­ s-a preocupat mai ales comu­ — geometria plană şi în spa- şi priceperea depusă în clasă, referatul a fost viu aplaudat
la cercurile pedagogice, pe tă-
tru a intra în rîndurile partidu­ nistul Adam Benea. •tîu ? rîm cultural sau în opera de de cei prezenţi. >
— trigonometría. transformare socialistă a agri­
lui. O metodă bună folosită de or­ Fiecare să-şi facă munca lui culturii. ?

Că aci s-ă muncit bine în a- ganizaţia de bază în direcţia e- Fiecare capitol începe cu in­ "SSG8 — "1900 — Ziua se apropia de sfîrşit. In
"1957 aceeaşi sală festivă s-a prezen­
ceastă direcţie, o dovedeşte fap­ ducării candidaţilor este aceea dicaţiile strict necesare pentru tat un program artistic, dat de
In anul 1868 pe întregul ra­ elevii şcolii elementare din Ha­
tul că de la deschiderea porţi­ că toţi candidaţii sînt atraşi în utilizarea tabelelor respective. ion Haţeg existau 28 de şcoli; ţeg şi corul orăşenesc. Am vi­
în 1900 această cifră a mai
lor partidului şi pînă în prezeni, activitatea multilaterală pe care Se adresează elevilor din şco­ Munca tenciitoruiui urmează Nu putem spune că şantierul nu zitat şi expoziţia raională a
şcolilor, în care erau expuse
organizaţia de bază s-a întărit o desfăşoară organizaţia de ba­ lile teoretice şi tehnice, cărora după a zidarulii. Dacă aşa e nor­ s-a îngrijit pentru organizarea
le pune la îndemînă materialul
ou 48 candidaţi şi noi membri ză pentru a asigura buna desfă­ mal să se desăşoare lucrările, eu muncii tencuitorilor. De pildă, noi

de partid, din care 93 la sută şurare a procesului de producţie, neoestâr pentru rezolvarea pro­ nu înţeleg să lompletez munca zi­ ne declarăm mulţumiţi pentru fap­

lucrează direct Ia maşină. îndeplinirea şi depăşirea sarci­ blemelor de matematică şi fizi­ darului, deoarce nu sînt plătit tul că în urma cererii noastre de ^ numeroase obiecte, jucării, de­
că, precum şi tehnicienilor, pen­ sene, confecţionate de mîinile
Avînd în vedere, că întărirea nilor de plan. Toţi candidaţii au pentru ea. Cu toate acestea, lucră­ a fi mutate uşile şi geamurile de tinere ale elevilor. Costumul
ţărănesc — în miniatură — e-
partidului este condiţionată şi sarcini importante în această di­ tru efectuarea calculelor care nu rile de zidării de pe lîngă insta­ altcineva, pentru a fi ferite de stro­

de activitatea organizaţiilor recţie. depăşesc nivelul mediu. laţiile sanitare cîteodată şi găurile pire cu yar, şantierul a dat doi oa­

U.T.M. şi a muncii cu activul In realizările lor ei sînt aju­ lăsate prin tivane şi ziduri, sînt meni şi-i plăteşte în regie.
reparate de omeni din brigada de Cu condiţia că cele ce le-am
fără de partid, organizaţia de taţi de către membrii de partid. A. BERLESCU tencuitori. Ce >ărere au zidarii des­ xecutat de eleva Ecaterina
pre munca nplătită a tencuitorilor semnalat mai înainte să fie puse Buţi din Toteşti, „Pisicuţa" —
bază de la Atelierele centrale ia De pildă, candidatului de partid „INSTALAŢII şi salariul în plus pe care-1 iau ei în aplicare, tencuitorii vor putea desen executat de eleva Ghize-
FRIGORIFERE CASNICE la Sebestyen din Haţeg, „Scaun
acordat o atentie deosebită con­ ing. Ioan Oprişa, i s-a trasat bizantin" — desen de Vaier.
ŞI COMERCIALE“
ducerii organizaţiei U.T.M. şi e- sarcina să se ocupe îndeaproa­

ducării activului fără de partid. pe de organizarea locurilor de pe ceea ce i-au muncit? Trebuie da producţie mai bună sub toate

Pentru a pregăti pe cei mai buni muncă în oadrul secţiei mecani­ 160 pagini tei 3,75 să spun, că ub această formă, ex­ aspectele. Coştea din Sălaşul Superior,
precum şi celelalte materiale
tineri să devină candidaţi de că. Felul cum s-a achitat de a- expuse dovedesc dragostea şi
priceperea cu care aceste mlă-
partid, organizaţia de bază a ceastă sarcină, îl dovedeşte mai In literatura tehnică din perimentarea măsurilor de îmbu­ PETRE GAVAN diţe ale poporului nostru sînt
R.P.R. nu a apărut pînă acum nătăţire a sitemului de salarizare şef de brigadă de tencuitori îndrumate spre lucrările prac-
trasat tuturor membrilor de par­ ales depăşirea planului de pro­ nici o lucrare asupra instalaţii­ şi normare a fi în oarecare mă­ ctice.
sură îngreuniă la şantierul nostru. la Trustul 7 construcţii
tid sarcina să se ocupe direct ducţie în luna mai cu peste 31 Pentru a s« evita aceste greutăţi Petroşani

de utemişti la locurile lor de la sută. In această muncă, can­ lor friigorifere casnice şi comer­

muncă, în vederea ridicării nive­ didatul Ioan Oprişa a fost per­ ciale.
Materialul prezentat în aceas­
lului lor profesional şi politic. manent ajutat de comuniştii A- în timpul pocesului de producţie, ^

Printre numeroasele exemple ca­ diam Benea (şeful atelierului) tă lucrare este tratat la nivelul ar fi bine s fie completate lucră- OOOOOOOOO ooooobbOOoooovCK» ^ w w w w vvwv,/vvoooooboooooolXKKXKiowoixKxxxxîbo
maiştrilor frigorişti, a mecanici­
re există în această direcţie, poa­ şi Ioan Vîlcan (şeful produc- lor şi tehnicienilor, avînd un oa- rile de căti doi zidari.

te fi amintit şi cazul tînărului Îîei). racter descriptiv, mai ales prac­ Deseori 5 întîmplă că trebuie
tic în vederea aplicaţiilor ime­
Ilie Badea, oare lucrează oa lă­ Alţi candidaţi, printre care se diate. să tencuimde două ori, deoarece

cătuş în echipa condusă de co­ numără Gh. Faur şi Ileana La- In acest sens, cartea consti­ * muncitorii are fixează tocurile la
tuie un ghid pentru practicianul
munistul Gheorghe Fărcaş. Ilie zăr au diferite sarcini obşteşti. ( uşi şi geaiuri, nu lucrează bine.
frigorist, care are în întreţinere, ^ El nefixînd bine tocurile, acestea f
Badea era un tînăr timid, încă Tov. Gh. Faur este, de pildă, exploatare, montaj siau reparaţie w BW án>m M mm M M i M f
se deplaseză, iar noi după ce am
insuficient stăpîn pe tainele me­ preşedintele comitetului de în­

seriei, cînd-.a/venit de la şcoala treprindere, iar tov. Ileana La- $ tencuit, treuie să repetăm acelaş ^

profesională. Astăzi este fruntaş zăr face parte din colectivul de ţ lucru. Estecît se poate de clar că <r

în producţie şi, pentru meritele redacţie al gazetei de perete. In o instalaţie frigoriferă mică. MUNCA BINE ORGANIZATA —^ această mncă de mîntuială pe ^
De asemenea, prin caracterul
lui deosebite, a fost ales secre­ munca ce le-a fost încredinţată, t) care o fai cei ce montează tocu-
ei descriptiv, cartea se poate a-
tar ial comitetului organizaţiei aceştia diau dovadă de multă o- | file dă reultate negative în pro- ADUCE REZULTATE BOGATE
^ ducţie. Deaceea, e cazul ca ea să
de bază U.T.M. Preocupat de e- perativitate şi se achită conş­ dresa publicului doritor a se in­
forma în acest sector al tehnicii.
ducarea acestui tînăr, tovarăşul tiincios de sarcinile ce le revin. nu fie plată.

iiaiiiiiiB iiiniiiiiii»iiiiiiiB iiiiiiim iiiiiB iii>iiiiiiiiiiiiiiiD iii»u iiiiaiiaH iiiiiiiiiiiifiiiiiii t Un rol de seamă în remedierea (Urmare din pag. l-a) în anii următori, cînd executăm deoarece întovărăşiţii se ajută
anumite lucrări. între ei, avînd suprafeţe aproxi­
Masivă epidemie de gripă ^ celor semalate, îl are controlul a-
supra prouefiei, fapt pentru care pe suprafaţa care n-a fost în­ Consider că recoltele bogate mativ egale.
propun săfie mărite exigenţele faţă grăşată.
Pentru a putea găsi cele mai pe care le obţin întovărăşiţi!, se De mare ajutor în executarea
de calitala producţiei. datoresc în mare parte bunei
în Asia de sud-est adecvate lucrări ce trebuie să organizări a muncii. In cadrul la timp a lucrărilor de însămîn-
Destulegreutăţi întîmpinăm cînd I se aplice culturilor în condiţiile întovărăşirii avem organizate 6 ţare şi întreţinere a culturilor,
brigăzi. O brigadă cuprinde în- ne sînt maşinile şi uneltele a-
în apartaientul unde urmează să 1 de climă şi sol specifice comu­ tovărăşiţii care au cam aceeaşi gricole — care formează fondul
lucrăm, jisim grămezi de moloz. < nei noastre, noi notăm in fie suprafaţă de pămînt înscrisă. de bază 3] întovărăşirii — con-
După cum se ştie, Organizaţia din 1914-1919. poate contamina multă lume pe stra­ Pentru a putea începe lucrul, tre- : C2re an lucrările ce s-au aplicat, Aşa, de exemplu, în brigada stînd din : o maşină de semă­
mondială a sănătăţii a comunicat că Această boală contagioasă atît de dă, in autobus sau in săli!« de aştep­ buie ca ai oameni din brigadă să ( data executării, cum a umbla!
în Pacificul occidental a izbucnit la tare. In cazurile mai grave de gripă, cureţe cnera. Sub această formă ( timpul şi cît s-a recoltat. De 111-a lucrează întovărăşiţi! care nat grîu, două maşini pentru se­
sjîrşitul lunii aprilie o puternică epi­ răspîndită, este produsă de un virus este absolut necesară supravegherea reţinem in lucru doi muncitori şi ţ aceste notificări r.oi ţinem cont au o suprafaţă de 2—3 hectare, mănat porumb, trei prăşitori,
demie de gripă, provocată de o spe­ ş l ,apare uneori sub formă de epide­ medicală pentru a preveni din timp, este împdicată întreaga brigadă în felul acesta, lucrările se pot trei grape de fier, un podzola-
cie de virus de tip A, necunoscută mii. Acestea uimesc prin repeziciunea complicaţiile. Bolnavii n-au m ic să executa în perioadele optime,
ptnă în prezent şi împotriva căreia ca care se întind. tuşească şi să strănute în preajma să-şi reazeze planul de producţie.^ P roducători! tor, o batoză de porumb şi un
nu există un vaccin preparat. copiilor şi nici să-i sărute şi să-i După um se vede, operaţiunile () cîntar.
Clteodată epidemiile de gripă pol mîngîie. Vom evita aglomeraţiile,
Boala, deşi are un caracter în ge­ cuprinde în cîteva săptămîni iot glo­ transpiraţia, trecerea bruscă de la despre tre am vorbit nu fac par- f'
neral benign, a dat o mortalitate ri­ bul pămîntesc provocînd milioana de cald la rece, umezeala, deoarece
dicat㦠printre bolnavii cu diverse îmbolnăviri. acestea scad rezistenţa organismului. te din !elea pe care ar trebui să ^ Vindeţi şi contractaţi Ca pe apa u
tare organice. cereale prin cooperati­
O astfel de epidemie, care a înce­ Copiii nu vor fi duşi la spectacole, le efecfcze o brigadă de tencui- ^ vele de consum, organi­
Ştiri venite din ţări asiatice anun­ put la sjîrşitul lunii aprilie in Pa­ la întruniri, la vizite. Copiii care au zaţia comercială cea mai
ţă răspîndirea fulgerătoare a epide­ cific, este în curs de desfăşurare. Se simptome de gripă, nu vor fi lăsaţi la tori. El nefiind luate în conside- L apro Diată de interesele
miei în întreg bazinul Asiei de sud- pare că după ce s-a întins peste ţările şcoală, la creşe sau la cămin. Părin­ voastre.
est. în Japonia numărul bolnavilor Asiei, nu vor fi scutite nici cele ale ţii au datoria să anunţe de îndată rare vc îngreuna experimentarea ţ „Igienă“
se ridică la 350.000. Spitalele sînt Europei. medicul şi conducerea şcolii, a cre-
arhipline, sălile de spectacol şi ma­ şei sau a căminului. La sugari, gri­ sistemul de salarizare, neputîndu- ^ La restaurantul „Cri- nereguli. Faptul în sine taurantul „Crişul" s-a'
joritatea şcolilor au fost închise. In Gripa şi prevenirea ei pa e mult mai gravă decît la copiii şul" din oraşul Brad, este bine venit, numai că
Filipine s-a înregistrat un număr de mari sau Ia adulţi. De aceea, ma­ se fixa norme juste muncii ten- încă de la intrare, un Costlcă Duţu, responsa­ făcut achiziţii din secton
884 de cazuri mortale, în rîndurile Semnele bolii sini in deobşte cu­ mele care alăptează, în caz că sini afiş vesteşte că de cu- bilul restaurantului, prin­
celor 300.000 de bolnavi cunoscuţi la noscute prin frisoane, febră de 38-40 gripate trebuie să-şi lege Ia gură cuitorili. •$ rînd s-a deschis grădina cipalul vinovat de proas­ particular, în valoare d
începutul lunii iunie. grade, dureri de cap şi In globii şi nas o basma sau o mască de ti­ de vară. Şi, în acesta zi­ ta gospodărire, nu a fosl
oculari, dureri în toţi muşchii corpului; fon. Capii ţinuţi prea mult în casă «O««««««« le, desigur că preferinţe­ sancţionat. aproape 13.000 lei. Acest
Epidemia afectează 63 din cele 71 senzaţie de oboseală, guturai, uscă­ se îmbolnăvesc mai des şi mai grav. le consumatorilor merg
de provincii ale Siamului. In această ciune şi usturime în gît, tuse seacă. Cei care fac însă gimnastică şi spori ¦<• A_T__E_I_E_R_U_L__ ELECTRIC AL ¦* §DOOOOOOOO(X)OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^C înspre acest loc care mărfuri (miei, roşii, zai
ţară s-au semnalat recent 195.000 de sint mult mai rezistenţi. 8 Întreprinderea Atelie- pare a fi mai frumos.
După 2—4 zile, boala se termină. Din păcate însă, aici zavaturi etc.), au fost bă
cazuri cu 11 morţi. Ce e rău însă e aceea că ea poate Prin gimnastică respiratorie, ma­ o -----------------------------—---- domneşte o mare dezor­
Mii de bolnavi solicită zilnic inter­ evolua avînd numeroase complicaţii sajul pielii, duşuri, prin antrena­ dine. In grădină sînt a- gate de către Costică Du
ca : otite, sinuzite, pneumonii, bron- ment la frig, realizăm o călire a or­ 8 rele centrate Crişcior, runcate mese şi scaune
narea in spitalele din India. 84.000 cho-pneumonii etc. De aceea, e ne­ ganismului şi o rezistentă faţă de ¦ COOPSATIVEI „SOLIDARITA .ţ rupte, grămezi de gu­ „Bună deservire,, ţu în vînzare directă, făr
de cazuri erau înregisiraie în mai cesară o îngrijire atentă după sfatul gripă. t -------------------------------—----o noaie, cazane de toate ca pentru ele s i se întoc
în Malaezia, iar în Taivan numai în medicului şi aplicarea întocmai a X TEA 1 n Deva, ? categoriile, sticle etc.
10 zile s-au îmbolnăvii peste 100.000 măsurilor de prevenire a gripei. In caz de epidemie, trebuie să ne « --------------- o
ferim de oboseală, de surmenaj. Pro­ ¦ Excută bobinări de? Toate dau o notă proas­ Tot la acest restaurant, mească formele necesare
de oameni. Cum se tratează boala? In, primul gramul normal de lucru întăreşte ¦ mioare electrice * tă gospodăririi restauran­
O problemă actuală a O.M S.-ului rind, bolnavul trebuie pus în repaus sistemul nervos făcindu-l mai rezis­ raionul Brad, regiunea tului. Aceeaşi nepăsare a clienţii sînt serviţi după De aceea, fondurile d
La pat pe toată durata perioadei fe­ tent la îmbolnăvire. Hunedoara, angajează conducerii restaurantului
este prevenirea extinderii flagelului brile şi izolarea lui la domiciliu. faţă de curăţenie domneş­ bunul plac al gestionaru­ cîştiguri ce reprezintă 51
in ţările Europei şi America în con­ Contra temperaturii şi durerilor se Obiectele de care s-a servii bolna­ te şi în interiorul localu­
diţiile traficului internaţional extrem vor lua piramidoane, aspirine sau vul sînt contagioase. Ele trebuie X cu nterlalul cooperativei, re- * lui. Şi aici, se găsesc lui şi al magazionerului. la sută pentru preparat
antinevralgice, ăie 2—3 tablete pe zi. desinféctate prin fierbere { batistele, geamuri sparte, resturi de
de activ. Ceaiurile calde favorizează transpira­ şervetele, vesela). După terminarea ţ paraţii de dinamuri, instala- Ş c o n d u c ă t o r i a u t o alimente şi gunoaie a- De pildă, în ziua de 10 şl 38 la sută la nepre
Atenţia serviciilor de sănătate pu­ ţia ceea ce duce la scăderea tem­ bolii, in camera bolnavului se ea runcate prin colţuri, în
peraturii, Se vor face gargare cu ceai face curăţenie generală şi se va ae­ J ţii auVehicule, încărcări de acu- bucătărie şi în local, fe­ iunie, în local se adunase parate, care normal tre
blică se îndreaptă asupra vaselor ve­ de muşeţel şi insiilaţii în nas cu ser risi bine. Podelele şi mobilierul tre­ ţele de mese au devenit
nite din regiunile contaminate, mai fiziologic călduţ sau oleu gomenolal. buie spălate cu apă fierbinte cu le­ ¦¦ mulatire. La fel execută reizolări ••>> cu o vechime minimii -de 3 ani. „liste 'de bucate“, găuri între orele 19—23 lume buiau vărsate în fondu
ales in urma epidemiei izbucnite pe Se ia vitamina C sub formă de su­ şie, iar parchetul se va curăţa cu La angajare cei interesaţi vor în ziduri, pe care condu­
bordul vasului „President Cleveland" curi de fructe, citronadă, limonadă. benzină. ¦ de sică cu bumbac pentru bobi- j cerea a avut grijă să le multă, aşteptînd să fie statului, au fost însuşit
care a sosit in S.U.A. venind din acopere cu ceva afişe,
Filipine. Sulfamidele şi antibioticele se în­ Odăile de locuit, sălile de cursuri, | narea notoarelor, precum şi insta- * !prezenta pe lingă actele necesare spunînd că a executat pa­ servită cu mîncare şi bău­ de către responsabilu
trebuinţează numai in caz de com­ atelierele şi birourile trebuie cîi mai voazarea. Mai mult chiV.
Un vas de pasageri din Djakarta plicaţii şi numai la indicaţia medi­ bine aerisite şi expuse 'arg luminii ¦ laţii ierioare cu materialul clien- * ;angajării o adeverinţă din care să 8 Că există dezinteres faţă tură. întrebarea se pu­ Costică Duţu. De ce
cu destinaţia Rotterdam care a fă­ cului. deoarece razele ultraviolete ale soa­ de igiena localului o do­
cui escală la Southamton avea pe relui distrug virusul gripei ¦ tulul riaţa Unirii nr. 1). A vedeşte şi faptul că la nea : cu ce ? Meniurile la Pentru că mărfurile, îr
bord 300 bolnavi de gripă. Cum prevenim boala ? Bolnavul carmangerie, carnea este
contagios trebuie izolat la domiciliu, Prin respectarea măsurilor de ma‘ ¦ reiasă activitatea în cadrul unMăţiî 8 transportată în condiţiuni
Centrul mondial al gripei cu sediul de preferinţă îrdr-o cameră separată. sus gripa poate ii crescuită In caz neigienice, iar muştele
la Londra, lucrează cu febrilitate în El nu trebuie să primească nici o că se iveşte lotuşi, ea va putea fi pe care a deservit-o. 8 acest restaurant, timp de mare parte, au fost a
vederea preparării unui vaccin din vizită pînă la însănătoşirea complec­ suportată şi combătută mat uşor. trăiesc aici în voie.
tulpinele izolate la Singapore. Vac­ tă. Medicul trebuie chemai acasă, 30000000000000000000000000000000000000C 15 zile au fost aceleaşi: ¦chiziţionate de la sora so
cinul care se prepară actualmente în deoarece mergind la consultaţie la Dr, VASILE V. ROMAN
cantităţi sporite nu paré a avea o dispensar sau policlinică, bolnavul „cioarbă de oase“ şi (iei sale din Arad.
eficacitate suficientă şi nici nu poa­
le asigura imunizarea populaţiei in SUCURSALA C. E. C. DEVA „supă poloneză“. Un alt lucru care a-
cazul unei epidemii de genul celeia
[anulă că la tragerea la sorţi a libretelor cu cîştiguri din 30 In afară de aceasta, rată că aici se fură, eşti
iuni 1957, au ieşit cîştigătoa re libretele cu terminaţiile ur-
măare: înlocuitorul gestionarului. cazul petrecut îr, ziua di

906 a ciştigat 250% S. Şerban, a dat dispo­ 9 iunie. In această zi
661 200%
086 100% ziţie ca în seara aceea la restaurant s-au vîndul
183 100%
224 100% să nu se servească decît 800 litri vin cu suprapreţ
331 100%
462 100% vin de 28 lei/kg, deşi adică în Ioc de 12 lei, cc
543 100% exista o cantitate de 750 17 şi 18 lei/kg.
774 100% litri bere.
805 100% •k
Starea de lucruri rie a-
Posesorii acestor librete urmează a se prezenta la se-
dt Sucursalei CEC pentru a-şi incasa cîştigurile. rată că pe (Sostică Duţu, Costică Duţu a mai

Nu uitaţi, economiile depuse pe librete cu cîtşiguri pot responsabilul restauran­ fost scos din comerţ pen­
sgi cu 100%. 200% şi 250°l« ţaţă de soldul mediu trimes- tului nu-1 interesează tru asemenea fapte. Nu
problemele bunei deserviri ştim cine l-a angajat din
a consumatorilor, în
schimb îl preocupă mult nou. Ştim însă că în co­

felul cum... merţul socialist asemenea

...să-şi umple elemente nu-şi au locul.
punga Şi conducerea T.A.P.L.
ar trebui să ştio şi ea

tul¦Sînt 4 trageri la sorţi pe an. Sanepidul a amendat Faptele dovedesc acest acest lucru.

instituţia pentru aceste lucru. Nu de mult, la res­ 1. MANEA